Bucătăria ardelenească, promovată la cel mai înalt nivel

• publicat la: 22 May 2012
Bucătăria ardelenească, promovată la cel mai înalt nivel

Pamela Raţiu-Roussos şi Indrei Raţiu promovează România prin intermediul unui eveniment gastronomic unic în ţară.

Unul dintre cele mai rafinate şi mai inedite evenimente din România este organizat la Turda, de către perechea Pamela Roussos Raţiu şi Indrei Raţiu. Este vorba de “Dinner in the Forest”, cina din pădure care reuneşte artişti, profesori de la cele mai cunoscute universităţi din lume, oameni de afaceri şi politicieni. Evenimentul  este bazat exclusiv pe gastronomia românească, iar toate obiectele folosite în timpul cinei sunt fabricate în România. Acest tip de eveniment pune România într-o nouă lumină, iar liderii de opinie, adunaţi din toată lumea au ocazia să cunoască un alt tip de realitate decât cel prezentat la jurnalele de ştiri cu subiecte din actualitatea românească.

Aristocraţii din Turda

Pamela Roussos-Raţiu şi Indrei Raţiu ar putea fi ei înşişi un subiect de film. Indrei Raţiu este fiul lui Ion Raţiu, fostul candidat PNŢCD la Preşedinţia României, cel care i-a şocat pe românii abia ieşiţi din comunism cu ţinuta sa întotdeauna elegantă, care includea obligatoriu papionul, şi cu care s-a întors din deceniile de exil de la Londra. De asemenea, Indrei Raţiu este descendentul avocatului Ioan Raţiu, liderul de odinioară al Partidului Naţional Român din Transilvania şi conducătorul mişcării memorandiste a românilor ardeleni. Familia  Raţiu, înnobilată de împăraţii Austriei, este legată prin diferite grade de rudenie şi de alianţe matrimoniale cu toată aristocraţia românească a Transilvaniei. De exemplu, redactorul Memorandului, Iuliu Coroianu, a fost în acelaşi timp ginerele lui Ioan Raţiu şi unchiul eroului românilor de la 1918, Iuliu Maniu. La rândul său, Iuliu Maniu era nepotul lui Simion Bărnuţiu, pentru că bunica sa era Elena Bărnuţiu, sora liderului revoluţionarilor din 1848.

Cu o asemenea moştenire în familie, Indrei Raţiu a decis să părăsească Marea Britanie, unde s-a născut, şi s-a mutat la Turda. În micul oraş din inima  Transilvaniei, el a recuperat casa  strămoşilor săi, pe care a renovat-o şi pe care a transformat-o într-un adevărat centru al vieţii culturale. În Casa Raţiu au fost găzduiţi oaspeţi celebri ai familiei aristocratice, inclusiv laureaţi ai Premiului Nobel. Casa Raţiu găzduieşte în prezent activităţile Centrului Raţiu pentru Democraţie, cu birouri pentru angajaţii fundaţiilor familiei Raţiu, apartamente pentru familie şi invitaţi, dar şi săli de spectacole. Practic, este vorba de un adevărat stat-major, care coordonează, de exemplu, organizarea Transilvania Fest, cel mai important festival agrar din România, activităţile care promovează conceptul slow-food, dar şi proiecte care leagă intelectuali din Cluj, Turda, Washington, Londra, Bucureşti ori din Rusia. Indrei Raţiu este ajutat permanent de soţia sa, Pamela Roussos Raţiu, fosta soţie a celebrului cântăreţ Demis Roussos, care s-a mutat la Turda de câţiva ani şi care a ajuns să se considere ardeleancă get-beget.

Cei doi soţi şi-au asumat misiunea de a schimba realităţile din România, prin intermediul unei palete largi de proiecte care susţin programe care vizează promovarea democraţiei ori redescoperirea tradiţiilor culinare şi meşteşugăreşti, dar vor să schimbe şi imaginea României, cu ajutorul prietenilor şi cunoştinţelor din întreaga lume şi care includ personalităţi precum Prinţul Charles al Marii Britanii, Principesa Margareta a României ori cunoscutul luptător anticomunist Adam Michnik. Aceştia sunt invitaţi la Turda sau în alte oraşe din Transilvania, iar Dinner in the Forest este unul dintre cele mai bune prilejuri pentru a strânge lumea bună din toate colţurile lumii, ca să guste reţetele ardeleneşti şi să viziteze oraşe precum Turda, Blaj, Sibiu ori Cluj. Anul acesta, din cauza condiţiilor meteo, evenimentul a avut loc la Casa Raţiu, în locul unei păduri de la marginea oraşului Turda.

Eveniment cu pretenţii

Doamne şi domnişoare cu rochii vaporoase şi domni îmbrăcaţi în ţinută “black tie”, cu papioane ori cravate de culoare închisă şi cu frac ori costume negre s-au strâns în casa care găzduia odinioară unele dintre cele mai vestite baluri din Transilvania. Organizatorii au adus crengi şi verdeaţă din pădure, care a fost, apoi, replantată. Printre invitaţi s-au numărat activişti ONG, manageri de multinaţionale, politicieni ori profesori universitari de peste Ocean. Unii vor să rămână anonimi şi să sprijine din umbră eforturile fundaţiilor familiei Raţiu. Kitty este profesor universitar la New York, însă, periodic, vine în Transilvania ca să o ajute pe prietena  ei, Deborah, care are un program educaţional destinat copiilor romilor săraci, din satul Roşia, judeţul Sibiu. Kitty vine şi predă educatorilor ori profesorilor care lucrează cu aceşti copii. Ea spune că este impresionată de ritmul în care s-au schimbat lucrurile în România.

Printre invitaţi, cele mai multe conversaţii sunt purtate în limba engleză, însă, pe la mese sunt şi discuţii purtate în română, franceză, italiană, spaniolă, ca într-un turn Babel modern. Toate produsele  din sală, inclusiv mesele, scaunele, vesela şi tacâmurile sunt produse  în România. Vinurile provin dintr-o podgorie locală, mobila  a fost fabricată în Munţii Apuseni, paharele la Turda, în fabrica ce odinioară producea sticlărie pentru Casa Regală a României, iar cele mai multe dintre ingredientele din care au fost preparate mâncărurile provin chiar din micile ferme, de pe Valea Arieşului. Ambianţa sonoră a fost întreţinută de artişti din orchestra Operei Maghiare din Cluj, reuniţi sub titlul Madeley Quartet. “Trebuie să menţinem vie identitatea noastră. Avem o tradiţie extraordinară aici, în Transilvania, pe care trebuie să o punem în valoare”, spune Indrei Raţiu.

Carte de reţete ardeleneşti, la Oxford Brookes

Printre felurile servite s-au numărat pui cu trufe, cârnaţi de mistreţ, salată de sezon, tocană de porc din rasa Mangaliţă cu tăiţei de casă şi cu spanac, dar şi prăjituri cu miere, smântână şi fructe  din compot. Delicioasele preparate au fost pregătite de o echipă aflată sub conducerea unuia dintre cei mai renumiţi chef-i din Marea Britanie, Paul Bloomfield, care este profesor la Universitatea Oxford Brookes. Este vorba de cea mai importantă universitate britanică din industria ospitalităţii, iar Paul Bloomfield este unul dintre cei mai celebri bucătari din Regatul Unit. El a fost ajutat de sous-chef Beverly Pierre, dar şi de echipa Slow Food Transilvania, din care fac parte directorul Transilvania Fest, Rareş Crăiuţ, şi Claudia Roşca.

“Este important faptul că toate aceste produse sunt produse româneşti, care exprimă identitatea transilvăneană”, a spus gazda, Pamela Raţiu – Roussos. Paul Bloomfield este în Transilvania deoarece vrea să scrie o carte de bucate româneşti. Profesorul de la Oxford Brookes este fascinat de gastronomia tradiţională din Transilvania şi crede că aceasta poate cuceri Europa. De altfel, în meniul companiei sale de gastronomie din Londra, Zest, el a şi inclus deja o serie de reţete ardeleneşti. De asemenea, el a adus, la ultimele patru ediţii ale manifestării, grupuri de studenţi britanici, dornici să studieze gastronomia românească. Paul Bloomfield este de părere că gastronomia tradiţională transilvăneană poate genera un turism culinar capabil să transforme Ardealul într-o destinaţie care să rivalizeze cu Toscana ori cu Turcia de azi.

„Ceea ce văd acum în Transilvania vedeam în urmă cu 30 de ani, când navigam pe lângă coastele Turciei. Erau câteva pontoane, câteva restaurante şi atât. Acum, Turcia este una dintre destinaţiile turistice cele mai vizitate. Am văzut acelaşi lucru în Toscana, acum 25 de ani. Erau puţine restaurante, cu puţine feluri de mâncare pe care le puteai alege şi cu o cazare care te dezamăgea. Regiunea Toscana a generat 11,5 milioane de nopţi de cazare în anul 2006 şi venituri din turism de 963 de milioane de euro”, a spus Paul Bloomfield. El descrie bucătăria românească drept o gastronomie care are numeroase influenţe mediteraneene şi un bun echilibru între carne şi produse vegetale. De asemenea, el apreciază şi diversitatea ierburilor care sunt folosite pe post de plante aromatice, dar şi brânzeturile obţinute de către ardeleni, precum brânza de burduf, brânza fermentată în coajă de brad ori cea cu chimen. Bucătăria ardelenească mai păstrează şi renumitele plăcinte cu prune ori cu mere şi cu scorţişoară ori băuturi precum pălinca, afinata, vişinata sau vinurile albe de pe văile Târnavelor ori Mureşului.

Patronaj regal

Dincolo de colaborarea cu personalităţi precum Adam Michnik ori Paul Bloomfield, familia Raţiu se bucură de faptul că proiectul – fanion al său, Transilvania Fest,este patronat de Casa Regală a României şi Casa Regală a Marii Britanii. “Am un respect enorm faţă de ambele Case Regale. Am avut norocul să avem ambele case drept patron al Transilvania Fest. Cred că unul dintre motivele pentru care Casa Regală a României este atât de îndrăgită de populaţie este pentru că ascultă cu adevărat problemele românilor, le pasă de aceste probleme , dar şi pentru că spun ceea ce cred. Sunt de părere că oferă stabilitate acestei ţări.”, spune Pamela Raţiu-Roussos.

Cine este Pamela Raţiu?

Pamela Roussos-Raţiu s-a născut în Los Angeles pe 4 august 1948. În copilărie, a cântat la violoncel sub coordonarea lui Thomas Briccetti. Apoi, ea a studiat la şcoala de actorie a lui Stella Adler în New York, după care s-a orientat către modelling. În acest domeniu ea a lucrat prima oară pentru Halston (New York), după care s-a mutat la Londra. În 1983, cu ocazia unui eveniment desfăşurat în Grecia, ea l-a întâlnit pe Demis Roussos şi s-au căsătorit. Pamela şi-a petrecut următorii 15 ani din viaţă în Grecia, unde a lucrat la o mulţime de proiecte, a scris o carte de bucate şi s-a ocupat de imaginea publică a lui Demis Roussos. În 2001, Pamela s-a mutat la Bucureşti pentru a înfiinţa o firma axată pe călătoriile oamenilor de afaceri şi marketing.

După numeroase evenimente pline de succes, ea a ajuns să colaboreze cu Centrul Raţiu pentru Democraţie din Turda, oraş în care s-a şi mutat după ce în 2004 s-a căsătorit cu Indrei Raţiu. În condiţiile în care se consideră acum acasă la Turda, ea se ocupă de imaginea Centrului Raţiu pentru Democraţie, colaborând cu Pro Patrimonio România, Fundaţia Familiei Raţiu din Bucureşti. Ea este preşedintele şi directorul festivalului agrar întemeiat sub numele  de Turda Fest, care a devenit între timp Transilvania Fest, al Turda Fest Kids, al Clubului de debate Ion Raţiu, campania împotriva traficului uman “Alege pentru binele tau”, “Crăciun pentru copii”, “Vânătoarea de ouă” şi proiectul FACT.

sursa romanialibera.ro

Lasati un comentariu