Criza naşte monştri: Ungurii i-au făcut statuie lui Horthy şi au demonstrat în uniforme paramilitare

• publicat la: 18 June 2012
Criza naşte monştri: Ungurii i-au făcut statuie lui Horthy şi au demonstrat în uniforme paramilitare

Circa 1.000 de maghiari au participat la dezvelirea statuii lui Miklos Horty, controversatul conducător al ţării din al doilea război mondial, demonstrând astfel că problemle economice nu fac altceva decât să hrănească naţionalismul radical, potrivit Reuters.

Activişti în uniforme paramilitare au fluturat steagul partidului de extremă dreaptă din opoziţie şi pe cele ale unor grupări naţionaliste în satul Csokako, aflat la 87 de kilometri de Budapesta.

Horthy a condus Ungaria timp de 24 de ani şi, în calitate de şef al statului în primii ani din al doilea război mondial, a intrat în alianţă cu Germania nazistă.

În 1944, naziştii au ocupat Ungaria şi 437.000 de evrei au fost deportaţi în 56 de zile, majoritatea fiind trimişi la moarte, potrivit Centrului Memorial al Holocaustului din Budapesta. Numărul total al evreilor unguri victime ale holocaustului a trecut de jumătate de milion.

Initiativa nu este una singulara, luna trecuta o statuie a liderului antisemit fiind ridicata la Kereki, in sud-vestul Ungariei.

Premierul Viktor Orban a condamnat, in trecut, atitudinile antisemite, dar, in prezent, organizatiile evreiesti si analistii politici il acuza ca preia teme extremiste pentru a beneficia de o sustinere puternica din partea populatiei, in contextul crizei economice.

De altfel, Orban a declarat, duminica, pentru cotidianul austriac Die Presse ca ridicarea statuii este o decizie exclusiv a autoritatilor locale.

Intrebat ce pozitia ar avea, daca in comunitatea sa s-ar lua decizia construirii unui monument dedicat lui Horthy, premierul a declarat ca ar respecta “decizia alegatorilor”.

“Daca ar dori sa ridice o statuie a lui Lenin, Stalin sau Hitler, as fi categoric impotriva”, a completat Orban, care nu-l considera pe Miklos Horthy un dictator, ci doar pe Ferenc Szalasi.

Intrebat dacă nu are o problema faţă de glorificarea unui personaj ca Horthy, care in 1938 a emis o lege prin care evreii erau discriminati, premierul de la Budapesta a precizat că nu este treaba sa să dea un verdict.

“Aceasta este o discutie lunga si foarte complicata. Si nu este treaba mea ca premier sa dau un verdict final”, a spus Orban.

Guvernul a decis, in mai, introducerea in curricula scolara a trei autori antisemiti: Albert Wass, Szabo Dezso si Jozsef Nyiro. Ultimul a provocat un mic incident diplomatic intre Ungaria si România, dupa ce Bucurestiul s-a opus organizarii unor ceremonii pentru reinhumarea ramasitelor lui Nyiro la Odorheiu Secuiesc.

Premierul Victor Ponta a solicitat scuze din partea Guvernului de la Budapesta pentru incercarea de reabilitare a poetului antiroman si antisemit.

“Faptul ca actualul guvern se asociaza in mod deschis cu ideologia unui regim care a colaborat cu fascistii este unic in Europa”, considera Attila Mesterhazy, presedintele Partidului Socialist, principala formatiune de opozitie din Ungaria.

“FIDESZ simte ca Jobbik este un rival serios si incearca sa prinda vant la pupa preluand o parte din agenda” formatiunii de extrema dreapta, este de parere Attila Juhasz, analist Political Capital. Pericolul consta in faptul ca partidul de guvernamant nu face astfel decat sa intareasca ideologia extremista a Jobbik, mai crede Juhasz.

Un sondaj realizat luna trecuta de Median arata ca sprijinul pentru Fidesz a ajuns la 22%, cel mai scazut din ultimii 10 ani, in timp ce Jobbik este a treia formatiune in preferintele electoratului, cu 11%. 43% dintre respondenti au declarat ca nu stiu cu cine sa voteze.

Purtatorul de cuvant al Guvernului, Andras Giro-Szasz, respinge acuzatiile ca autoritatile centrale ar accepta sau ar inchide ochii la gesturile extremiste si antisemite.

Atacurile si mesajele antisemite si anti-roma s-au intetit insa. Presedintele Janos Andor si premierul Viktor Orban au luat atitudine si au condamnat astfel de acte, dar pentru multe organizatii evreiesti nu este destul, noteaza Bloomberg.

“Zi de zi, evreii sunt atacati si in timp ce primul ministru spune ca apara comunitatea evreieasca, noi nu simtim asta”, spune Tamas Vero, un rabin din Budapesta.

Incercarile de reabilitare a figurilor istorice controversate sunt parte a cautarii identitatii, dupa ce in comunism ungurilor li s-a spus ca “tot ce s-a intamplat inainte de al doilea Razboi Mondial e tabu”, crede Andras Lanczi, presedintele fundatiei Szazadveg.

“Exista confuzie in mintile oamenilor, exista si ura, iar democratia noastra nu pare capabila sa rezolve” aceasta problema, mai spune Lanczi.

sursa ziare.ro

Lasati un comentariu