Bilanţ de weekend: braconaj piscicol,tâlhării,accidente

• publicat la: 15 July 2012
Bilanţ de weekend: braconaj piscicol,tâlhării,accidente

Polițiștii Secţiei 6 Poliţie Rurală Tăşnad au întocmit acte premergătoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat numitului Z. Attila de 43 ani de ocupație fermier, domiciliat în comuna Santău, care este suspectat că în noaptea de 12/13.07.2012, a sustras de pe o parcelă un numar de 27 baloti de paie, aparținând unei societăți comerciale din localitatea Santău, cauzând un prejudiciu de 1000 RON. Cercetarile continuă cu autorul în stare de libertate.

La data de 14.07.2012 poliţiştii din cadrul Sectiei 5 Poliție Rurală Petrești i-au prins în flagrant pe numiții C. Emeric de 31 ani și F. Gheorghe, de 43 ani, ambii din Andrid, în timp ce  pescuiau ilegal în zona de protecție a râului Ier, situat între localitațile Andrid și Dindești. Sus-numiții sunt cercetați în stare de libertate pentru comiterea infracțiunilor de deținere și folosire de către persoane neautorizate a altor tipuri de unelte de pescuit comercial, precum și de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale în zonele de protecție. Bunurile folosite la comiterea infracțiunilor au fost ridicate în vederea confiscării.

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ardud au fost sesizați despre faptul că minorul T. E. V., de 17 ani, a fost injunghiat în spate de catre numitul B. Iosif, de 43 ani, domiciliat în loc. Baba Novac. În urma investigațiilor s-a stabilit faptul că cei doi s-au întâlnit în localitatea Baba Novac, și pe fondul unor neînțelegeri mai vechi, aceștia s-au lovit reciproc, și în timpul altercației numitul B. Iosif  l-a înjunghiat pe numitul T.E.V. cu un cuțit. Numitul B. Iosif este cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de port ilegal de cuțit și lovire sau alte violențe.

La data de 14.07.2012, în jurul orei 21:00, lucrătorii Poliției Orașului Ardud, l-au identificat pe Z.M.T., de 26 ani din Ardud, care  conducând un autoturism pe DJ 195/A, a pierdut într-o curbă controlul asupra volanului, răsturnându-se în partea dreaptă a direcției de mers, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție . Fiind testat cu aparatul alcooltest a rezultat  că acesta nu a consumat băuturi alcoolice. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că sus-numitul  nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie. Numitul Z.M.T. este cercetat în stare de libertate pentru comiterea infracțiuniilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

În vederea menţinerii unui climat de ordine şi siguranţă publică, lucrătorii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Satu Mare au aplicat 61 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 9.590  lei.

De asemenea, polițiștii rutieri din cadrul IPJ Satu Mare au constatat 122 contravenții aplicând sancțiuni în valoare de 9.765 lei, și au fost reținute 7 permise de conducere. Totodată, au fost întocmite acte premergătoare față de o persoană pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana cu o îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita legală admisă, una dintre ele fiind depistată cu concentraţia de 0.49 mg/l alcool în aerul expirat.

Polițiștii Secției 8 Poliție Rurală Gherța Mică l-au depistat pe minorul C.V.N. de 14 ani din localitatea Gherța Mică, conducând un tractor agricol pe raza localității Gherța Mică fără a poseda permis de conducere. Cel în cauză este cercetat în stare de libertate, pentru comiterea infracțiunii de conducere pe un drum public a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.

comentarii

de Horia Mărieș la 17 July 2012 - 08:52

Postez aici aceste rânduri deși nu este locul cel mai potrivit. Subiectul principal este cumva legat de criminalitatea juvenilă, de tâlhării, etc. dar este unul cu totul altul.

Am citit recent în nagykaroly.ro un articol remarcabil scris de Megyeri Tamás Róbert, intitulat “Anziksz a Dögtérrol”, publicat în data de 13 iulie a.c. M-a făcut curios și am mai citit și alte două articole ale aceluiași autor, corelate cu primul și anume “A ruha és a fürdés teszi olykor az embert” (publicat în 10 februarie 2011) și “Háza a szegények felzárkóztatásának” (publicat în data de 9 februarie 2011). Deși l-am criticat eu cândva pe ziaristul Megyeri Tamás Róbert (M.T.R.) pentru unele luări de poziție (care cel puțin mie mi s-au părut atunci a fi neprincipiale), acum trebuie să admit că a făcut un lucru remarcabil. A tratat un subiect care în presa locală este considerat jenant, poate tabu și de care se scrie extrem de rar, subiect care de obicei se ascunde ca gunoiul sub preș, deși este o realitate crudă a vieții noastre cea de toate zilele.

DOGTER. Sinistră denumire. Dacă nu mă înșel, “dög” se traduce prin “stârv”. Îmi aduc aminte de această denumire încă din anii copilăriei, adică de acum cca 50 de ani. Totuși, n-aș fi crezut că atât denumirea lugubră a cartierului periferic careian s-a păstrat până în zilele noastre, ci și modul de viață al locuitorilor lui. Totul a încremenit exact ca acum 50 de ani. Incredibil.

Datele oferite de autor (oare ca și cele oferite de oficialitățile de la Primăria Carei sunt la fel?) nu sunt foarte exacte, dar putem reține totuși că în cartierul periferic din zona drumului Tireamului numit Dögtér trăiesc cca 200 de romi din care cca 65 de copii și cca 20 de sugari.

Interesant este și faptul că autorul afirmă în articol că cei din cartierul Dögtér beneficiază totuși de condiții mai bune de viață decât romii ce locuiesc în alte cartiere mărginașe din Carei (sic!). Este suficient să privim fotografiile ce ilustrează articolul, ca să ne dăm seama cât pot fi de mizere condițiile de viață ale romilor din Carei ce nu locuiesc în cartierul Dögtér ci în alte părți ale orașului. Doar trei dintre romii Dögtérului lucrează cu carte de muncă, restul presteaza munci ocazionale ca zilieri, locuitorii se plâng că Primăria Carei nu îi ajută cu nimic, că ajutorul de la stat este neîndestulător, că se așteaptă ca să fie “îngrădiți” (ca la Baia Mare?), să fie închiși într-un ghetou. Toate astea, deși se pare că ei chiar trăiesc într-un ghetou, și nu numai de acum, ci de peste 50 de ani, dacă nu cumva de mult mai mult timp. Se menționează și faptul că majoritatea tinerilor știu să scrie și să citească, iar unii dintre ei, ca de exemplu Lorika, chiar strălucesc la învățătură.

Legat de acest subiect, îmi mai vin în minte la repezeală și următoarele:

1) În studiul intitulat “Diagnosticul social al județului Satu Mare”, realizat in cadrul proiectului “Sprijinirea descentralizării serviciilor sociale prin formarea personalului din cadrul autorităților publice locale în județul Satu Mare”, cod SMIS 15499, proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013 se afirma negru pe alb:

“Principalele probleme sociale ale comunității din Carei sunt:

- romi în situație de marginalizare – excluziune socială – adulți și copii – 85 în cursul anului 2009,
- șomeri – 395 în cursul anului 2009,
- cazuri de delicvență înregistrate în cursul anului 2009: în creștere 35-39.

La nivelul anului 2009 nu existau proiecte în domeniul serviciilor de asistență socială.

Analiza SWOT a serviciilor sociale la nivelul municipiului Carei făcută în cadrul studiului a relevat ca puncte tari și ca puncte slabe:

Puncte tari:

- În cadrul Primăriei Municipiului Carei este angajat, ca și subordonat direct al Primarului, un “Expert romi”, conform organigramei afișate pe portal. (n.a.: Cine este acest domn, noi încă nu știm, nici cu ce se ocupă și nici cât de bine este plătit).
- La nivelul Serviciilor Sociale din Carei (serviciu subordonat Primarului prin intermendiul Secretarului Primăriei) există 5 angajați (plus un post vacant), din care: 4 angajați cu studii superioare și un angajat cu medii. Dintre aceștia 4 au absolvit cursuri de specializare în domeniul serviciilor sociale.

Puncte slabe:

- Creșterea numărului romilor aflați în situație de marginalizare – excluziune socială, atât a copiilor cât și a adulților,
- Creșterea șomajului,
- Creșterea delicvenței pe raza comunității,
- Nu există proiecte în domeniul serviciilor de asistență socială,
- Nu există un plan comunitar de dezvoltare a serviciilor sociale.”

2) Recensământul din toamna anului 2011 a arătat că în Municipiul Carei, pe lângă cei 11.054 maghiari, 8.098 români, 471 germani, 85 de alte naționalități, s-au recenzat și 473 romi (din totalul de 20.181 de locuitori).

Este posibil ca cifra de (doar) 473 romi să nu fie cea reală, datorită faptului că unii dintre ei s-au declarat probabil a fi maghiari sau (mai puțin probabil) români.
Dacă presupunem că dintre romi (declarați sau nedeclarați ca atare) cca 300 au avut drept de vot, ne putem face o mică idee și despre modul în care aceștia au putut influeța sau nu rezultatele alegerilor locale din 10 iunie a.c.

3) Sunt unul dintre foarte puținii contribuabili careieni care (din interese pur personale) am fost nevoit să răsfoiesc plictisitoarele Hotărâri ale Consiliului Local al Primăriei Municipiului Carei, emise în ultimii 8 ani (adică în ultimul mandat Beko Tamas, și în ultimul mandat Kovacs Jeno). Nu cred ca în cei ultimi 8 ani este amintit mai mult de max. de 2 ori cuvântul rom(i) în Hotărârile Consiliului Local al Primăriei Mun. Carei.
Încercați să mă contraziceți cu hârțoagele pe masă.

Astea fiind zise foarte pe scurt, mă întreb, vă întreb, dar mai ales ÎNTREB:

A. Ce s-a făcut de către Primăria Municipiului Carei, de către primarul Kovacs Jeno care are un “Expert romi” la dispoziție și un Serviciu Social cu 5 angajați, pentru romii năpăstuiți de soartă care mai locuiesc în cartierul Dögtér și în celelalte cartiere mărginașe ale Careiului?

Răspunsul este probabil: mai nimic! Aștept să fiu contrazis vehement.

Atenție mare, mă refer la acei locuitori ce chiar trăiesc în cartierul Dögtér, nu la romii numiți și gabori, la cei cu pălării mari și negre, care-l abordează pe viceprimar în piață cu salutul “kel cigi?” sau “szavazunk read?”, la cei pe care i-am văzut luand masa relaxați prin restaurantele, barurile, pizeriile din centrul orașului, la cei care se ocupă cu “exportul” operelor de artă (de exemplu icoane sau iconostase sau alte obiecte de cult), a mobilei și a obiectelor de artă vechi “cumpărate” de prin bisericile și de pe la sătenii ardeleni, etc.

B. Întreb și ce are de gând să facă conducerea urbei, C.L. în timpul viitorului mandat de 4 ani, pentru a contribui eficient la integrarea socială, la îmbunătățirea condițiilor de trai a comunității romilor din Carei?

Dacă dvs., “careienii adevărați” vă întrebați același lucru, poate-l veți trage de mânecă de-a dreptul pe Polgarjenokebacsi atunci când o să-l întâlniți pe stradă. Dumneavoastră s-ar putea să vă răspundă. Eu unul nu mai am nici o speranță că el, sau purtătorul lui de cuvânt îmi vor răspunde vreodată la vreo întrebare. No chance.

Se pare că eu vorbesc doar cu pereții.

În rest, s-auzim numai de bine si să ne iubim ca frații.

P.S. Să nu uităm totuși niciodată că cel care s-a numit Ștefan Ruha Istvan (de altfel acesta este și numele Teatrului Municipal din Carei) s-a născut și a crescut poate într-un cartier careian mărginaș numit Dögtér, dar că în pofida acestui fapt, el a cântat dumnezeiește la vioară.

Dacă cumva nu mă credeți, verificați vă rog și pe aici:

http://www.youtube.com/watch?v=qOsuGsyhdzk

Lasati un comentariu