Ce învăţau şcolarii români în 1941

• publicat la: 3 July 2012
Ce învăţau şcolarii români în 1941

Manualul de Citire din 1941, apărut la Editura Casei Scoalelor şi Culturii Poporului si dedicat şcolarilor din clasa a treia primară este cu mult mai bogat şi mai consistent decât cel din ziua de astăzi.

Lectiile sunt mai ample, imaginile in creion mai putine, iar informatiile sunt din diverse domenii, precum istoria, literatura, religia si stiintele naturii.

Practic, putem vorbi de o intreagă programă şcolară cuprinsă intr-o singură carte de 340 de pagini. Pe atunci, se vede că nu exista nici din partea autorităţilor de la invatamant, dar nici din cea a părinţilor sau elevilor, teama că prea multă carte duce la surmenaj.

Cartea se deschide cu Imnul National situat sub fotografia Mariei Sale Regele Mihai I si continuă cu o lecţie despre anotimpul toamna. “In Septemvrie, zilele scad mereu, iar pe la sfârsitul lunii se fac deopotrivă cu noaptea. (…) In Septemvrie, incepem si noi şcoala. Să ne dea Dumnezeu sănătate si in anul acesta, ca să putem spori tot mai mult cu invăţătura!”

“Să se facă din lut chipul Cetăţii Neamţului”

Abundă lecţiile de si despre istorie, carora le sunt alocate pagini ample. Copiii invăţau despre “Legenda lui Dragoş Vodă”, “Legenda lui Negru Vodă”, “Condeiele lui Vodă”, “Ostaşul lui Tepeş”, “Cetatea Neamţului” – care avea si o lucrare pe care trebuia să o facă elevii: “Să se facă din lut chipul Cetăţii Neamţului”, “Neagoe Basarb si Mănăstirea Argesului” etc.

Iată ce invăţau copiii despre Mihai Viteazul, la lectia “Mihai si călăul”: “Asemenea lui Stefan cel Mare in Moldova, a fost Mihai Viteazul in Muntenia. Mihai, inainte de a fi Domn, a fost cârmuitor (ban) in Oltenia. Era un om drept si bun la inimă.

Românii din Muntenia, nemultumiti de Alexandru Vodă, numit si ‘cel Rău’, din pricina răutăţilor lui, se gândiră să-l aducă la domnie pe Mihai Vodă. Adus la Bucuresti, Mihai fu inchis si apoi osândit la moarte. (…) Mihai a purtat multe si mari bătălii: si, aproape din toate a iesit biruitor. De aci, numele lui de Mihai Viteazul, ce a fost spaima Turcilor”, se arată la pagina 36 a manualului.

Lectia de istorie despre Mihai Viteazul este mult mai amplă decât in orice manual actual. In ambele cazuri, elevilor le este indusă ideea de patriotism si de devotament pe care au avut-o inaintaşii noştri.

“In 1593, ajunge domn in Muntenia Mihai Vodă, fiul lui Pătraşcu. Domnia a primit-o din mâna sultanului turcesc si Turcii il credeau supus lor; dar el, in sufletul lui, clocotea de mânia răzbunărilor. Cum a venit in ţară şi s-a suit in scaun, Mihai Vodă n-a avut decât un măreţ gând: să scape pământul strămoşilor de sub asuprirea Turcilor si totodată creştinatatea, de acesti păgâni.”

Despre “Moartea lui Mihai Viteazul” se spune că: “Intr-o domnie scurtă de 8 ani, Mihai a putut săvârşi fapte mari ce au minunat lumea de atunci. De la el unirea ţărilor surori a rămas ca un vis pentru ani de-a rândul, până ce, la 1918, visul s-a făcut fapta: neamul românesc s-a intregit intr-o singură ţară”, scrie la pagina 198.

Religia

In paginile dedicate Religiei, copiii invăţau despre facerea lumii – “Dumnezeu a făcut lumea”, – despre alungarea din Rai a lui Adam si a Evei, dar si despre Noe, Avraam, Iosif si fratii sai, robia din Egipt sau Invierea lui Iisus Hristos.

Desi temele abordate sunt destul de greoaie, având in vedere particularitatile de vârstă ale copiilor de clasa a treia, modul in care erau concepute lectiile era accesibil.

Iată ce puteau invăţa scolarii la lectia intitulată “Profetiile”:

“Dumnezeu a făgăduit lui Adam si Evei, când i-a alungat din raiu, că va trimite lumii un izbăvitor sau Mântuitor, care a fost Domnul nostru Iisus Hristos. Izbavitor sau Mantuitor se mai chiama, cu un cuvant evreiesc si Mesia. Izbavitorul sau Mantuitorul ori Mesia a fost proorocit de profeti (prooroci) si de alti barbati alesi ai poporului israelit. Ei spuneau ce are sa se Intample si amenintau pe neascultatori cu pedepse”, srie la pagina 233.

Stiinţele naturale

La lectiile despre stiintele naturii, elevii invăţau despre compozitia (alcătuirea) pământului – sol si subsol, apele din scoarţa pământului, despre animale – sarpele, broasca, racul etc.

“Am fost odată cu tata la lac, ca să prindem raci. Tata isi vâra mâinile prin găurile de sub mal. Când a prins unul, l-a aruncat pe iarbă, ca să-l văd si eu. Era vânat si invelit intr-o coajă tare. A inceput să se târască pe uscat, cu cele zece picioare, sprijinindu-se pe partea dindărăt, care e ca o lopată. Tata mi-a spus că aceasta asa-zisă coadă se mişcă in apă, tocmai ca lopata luntraşului. Imprejurul gurii, racul are niste fire, din cari două sunt foarte lungi. Cu acestea, miscându-le, pipăie”. (Lectia “Racul si lipitoarea”, pagina 258). Ca temă, scolarii aveau de făcut un rac din hartie.

Un capitol aparte este dedicat stiintelor fizico-chimice. Aici sunt lectii despre nisip, gresie, pietris, sticla, pământ galben, piatră de var, cărbunii de pământ, titeiul, petrolul si pacura, fierul, fonta si otelul, arama, bronz etc.

“Suflam in palma. Simtim ca ceva nevazut ne atinge. Cand bate vantul, parca ne izbeste nu stiu ce. Este aerul in miscare.

Daca tinem subt un vas de sticla o vietate, dupa putin timp moare, din pricina lipsei de aer. Daca am inchide un om unde nu intra aer, ar muri. De aceea, aerul locuintei trebuie primenit zilnic, prin deschiderea usilor si ferestrelor”, se spunea la lectia “aerul si atmosfera”, pagina 290.

Anatomia si igiena

Educatia viza dezvoltarea individului pe toate planurile. De aceea, un capitol aparte il ocupa cel despre anatomie si igiena, in care sunt lectii despre corpul omului, sistemul osos, muschi, pielea si bolile de piele etc.

“Pielea trebuie tinuta in mare curatenie. Altfel, se imbolnaveste. Iata cateva boale ale ei:

1. Bubele dulci. Se ivesc pe fata si la cap, unele langa altele. Intai ies niste basicute mici, pline cu un lichid galben si lipicios. Se iau de la om la om, din pricina necuratiei. (…)

2. Buboaiele. Cele mai multe buboaie se nasc din pricina necurateniei pielii sau din cauza sgarieturilor, prin care intra microbii si umfla pielea intr-un loc. (…)

3. Raia. E o boala, care nu te tine la pat, dar face rusine celui care o are, ca si paduchii. Raia este boala celui ce nu stie ce e curatenia, care traieste ca vita”, se arata la pagina 305.

Copiii erau invatati ca baia este extrem de importanta, deoarece “murdariile nespalate de pe corp sunt cuiburi de boli, intre care raia este cea dintai”.

“Multe datine avem de la stramosii romani: numai una n-am mostenit-o: nu tinem sa ridicam, ca ei, odata cu scoala si biserica, si o cladire pentru baia obsteasca, unde sanatatea si puterea se intretin ca intr-un adevarat izvor al tamaduirii” – pagina 307, lectia “Baile”.

“Cum ne apărăm impotriva gazelor otrăvitoare aruncate de aeroplane”

Unele lectii aveau caracter militar, dat fiind momentul istoric de atunci. Iată, de pildă, cea despre “Cum să ne protejăăm impotriva gazelor otrăvitoare aruncate de aeroplane – pagina 142:

“Masinile sburătoare au adus oamenilor, care călătoresc prin aer, multe bucurii, dar si multe dureri. Tunurile, pustile, mitralierele aduc moartea de-a lungul fronturilor unde luptă soldaţii. Avioanele poarta aceste arme – si altele mai grozave – dincolo de campul de batalie, peste sate si orase. Si ele seamana repede moartea si pustiirea cum greu ne putem inchipui.

Raboiul prin aer este mai salbatic ca cel de pe uscat si pe apa. In toate tarile, lumea invata, incepand cu copiii, cum sa se apere impotriva aeroplanelor si a gazelor otravitoare. Se fac exercitii de aparare in vreme de pace. (…)

Toata lumea trebui sa-si puna pe cap masca cu ochelari in dreptul ochilor si cu un fel de cutie de respirat in dreptul nasului. Aici sunt substante care sorb gazele otravitoare din aer”.

In ultimii ani copii de astăzi sint “feriţi” de atâta invăţat…

sursa ziare.com

Lasati un comentariu