Pagina principala / Stiri interne / Curtea Constituţională şi-a reintrat în „drepturi” din 10 iulie

Curtea Constituţională şi-a reintrat în „drepturi” din 10 iulie

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, şi eventual juriştii guvernului sunt vinovaţi de faptul că în ultimele trei zile încă mai plouă cu acuzaţii la Bruxelles şi Berlin pe tema limitării atribuţiilor CCR.

CCR şi-a rezolvat singură „problema”

În ultimele trei zile, presa din străinătate (plătită sau nu), oficiali ai UE, cancelarul Germaniei etc. au atacat dur România (şi guvernul) pe tema „limitării atribuţiilor” CCR şi au cerut expres „repunerea în drepturi” a instanţei constituţionale.

Ei bine, începând cu ziua de 10 iulie, probabil ora 15.00, prin Decizia 727 (care a declarat neconstituţional proiectul de lege care îi modifica o atribuţie şi prin extensie şi OUG 38 – act normativ similar proiectului judecat), CCR poate judeca şi hotărârile emise de Parlament, adică atribuţia (minoră în raport cu celelalte) pe care senatorii şi deputaţii o eliminaseră.

Dovada practică a faptului că CCR şi-a „reîntregit” atribuţiile reiese şi din deciziile care au vizat contestaţiile Robertei Anastase şi Vasile Blaga.

În dispozitivul motivărilor deciziilor date pentru cei doi foşti preşedinţi ai Camerei, respectiv Senatului, se explică foarte clar: „Curtea Constituţională a statuat constant în jurisprudenţa sa, de pildă prin Decizia nr. 124 din 27 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 18 aprilie 2003, că deciziile pronunţate de instanţa de contencios constituţional îi sunt opozabile din momentul pronunţării lor, nu de la data publicării în Monitorul Oficial al României”.

Pentru cititorii mai puţin obişnuiţi cu formulări juridice stricte explicăm: CCR când emite o decizie care o priveşte direct (cazul modificării Legii CCR), pentru judecătorii Curţii soluţia decisă intră în vigoare imediat, după judecată, spre deosebire de toate celelalte soluţii, care intră în vigoare când sunt publicate în Monitorul Oficial.

Cine este vinovat de escaladarea scandalului în Europa

Repetăm, din 10 iulie, NU mai exista nicio problemă legată de atribuţiile CCR. Cu toate acestea, somaţiile pe această temă s-au intensificat în Europa. Şi aceasta pentru că oficialii europeni nu au fost informaţi de starea de fapt de după 10 iulie. Cine se face vinovat?

Într-o primă fază am putea crede că vina aparţine juriştilor Guvernului. Dar aceştia sunt exoneraţi. Pentru că situaţia este una foarte, foarte rară. Adică judecarea de către CCR a unui caz care să vizeze chiar instituţia şi extinderea competenţei judecate şi asupra Ordonanţei 38. Toată lumea credea şi poate mai crede şi acum că ordonanţa de urgenţă care scotea din atribuţiile CCR judecarea hotărârilor parlamentare mai produce efecte. Ţinând cont de raritatea cazurilor şi de dezinformările din presa portocalie (CCR nu a putut judeca pe probleme de constituţionalitate dosarele Anastase şi Blaga pentru că nu avea dreptul din cauză că i se amputaseră atribuţiile – iată un caz concret unde poate duce dezinformarea), înclinăm să credem că juriştii guvernului au o parte mică de vină.

Vinovatul principal este însă preşedintele CCR, Augustin Zegrean. Acesta, tocmai ţinând cont de faptul că au fost soluţii extrem de rare şi că nu putea redacta la minut motivările, trebuia să-l informeze pe premier, înainte de a pleca la Bruxelles, că nu mai există o problemă numită CCR. Zegrean nu a făcut-o şi a contribuit direct la continuarea atacurilor împotriva României.

P.S.

Penibilă declaraţia de presă a lui Mihai Stănişoară dată vineri la sediul PDL. Stănişoară, la ora declaraţiei politice, dar şi ceilalţi lideri PDL aveau deja informaţia că CCR şi-a reintrat în drepturi. Din această cauză apelarea la premier să repună CCR în drepturi dovedeşte că PDL apelează la trucuri electorale ieftine.

sursa cotidianul.ro