De ce nimeni nu se declară învingător?

• publicat la: 30 July 2012
De ce nimeni nu se declară învingător?

CCR nu poate decide decât cu două treimi

Referendumul de duminică s-a închis de aproape 24 de ore. Cu toate acestea nimeni nu se declară învingător. Dincolo de declaraţiile de partid, nimeni nu a deschis şampania, nici un “I-am ciuruit!”, nici o demisie de onoare. Declaraţii neutre, prudente, chipuri gânditoare, îngrijorate. Practic, nici o tabără nu se declară învingătoare. DE CE?!

Vă reamintim că prezenţa la vot a fost de 46,23% (8.455.336 persoane din cele 18.288.757 înscrise pe liste). Din persoanele care şi-au exprimat votul, 87,52% au votat PENTRU demitere (7.400.508 persoane), iar 11,15% au fost CONTRA demiterii (943.031 persoane).

Biroul electoral central anunţa luni, la ora 14.00, că mai are de contorizat rezultatele din 4 PATRU!!!!!!! Secţii de votare, dar că rezultatele finale se vor da de abia MIERCURI, în jurul prânzului! Ce va face BEC timp de mai bine de 48 de ore?! Va contoriza datele de la patru secţii de votare?! Cine şi de ce are nevoie de un răgaz de două zile, până la anunţarea rezultatelor finale?! Pentru că, de abia după anunţarea rezultatelor finale de către BEC, poate să se pronunţe Curtea Constituţională (CCR) legat de validarea sau invalidarea referendumului.

Poate între timp apar datele de la recensământul de anul trecut care să pună în evidenţă faptul că cei 8,455 milioane participanţi la referendum sunt de fapt mult mai mult decât decât jumătate plus unu din numărul electorilor români. Poate altceva…Dar, pentru un CEVA, BEC a a amânat rezultatele oficiale, având nevoie de 2 zile pentru a contoriza datele de la patru secţii de vot, după ce în 12 ore reuşise să contorizeze datele de la 18.544 secţii de vot. Tot pentru un oarecare CEVA, nici una din tabere nu se declară învingătoare!

Legat de Curtea Constituţională, potrivit art. 47 din LEGEA Nr.47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale “Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului “. Adică e nevoie de opinia a 6 din cei nouă judecători ai CCR. Iar potrivit unor surse 5 din cei nouă judecători sunt apropiaţi fostei Puteri.

Ce se întâmplă dacă CCR invalidează referendumul sau nu reuşeşte să ajungă la o majoritate de două treimi, invocându-se atât cele 7,4milioane de voturi pentru demitere, cât şi participarea de 46,23%, cât şi prevederile Comisiei de la Veneţia care recomandă referendum fără cvorum?! Sau dacă invalidează referendumul DAR, nu se constată nici intrarea în vigoare a demiterii, nici încheierea interimatului, lucru juridic vorbind posibil.

Dacă nu se va valida referendumul, cum  Curtea a respins sesizarea PDL privind art. 3 din Hotărârea Parlamentului nr. 34 din 2012, articol care lasă Parlamentului o portiţă în cazul în care referendumul nu este validat, Parlamentul va stabili calea de urmat. Cităm din decizia de luna aceasta a CCR: „în situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat”. Procedura de urmat poate însemna după unii jurişti luarea la cunoştinţă de decizia CCR şi respectarea acesteia, dar nu se exclude un nou referendum. Jucat de data aceasta după noi reguli, fără cvorum, aşa cum stabileşte noua lege a referendumului, pentru a se evita ciclicitatea imposibilităţii luării unei decizii ferme.  Proces însă improbabil de a se petrece.

Dar ce se întâmplă dacă CCR nu va ajunge la o decizie cu două treimi, referendumul nefiind nici validat, nici invalidat şi prin urmare nu se constată nici intrarea în vigoare a demiterii, nici încheierea interimatului. Ei bine, atunci răspunderea ajunge la Parlament, care “va decide asupra procedurii de urmat”.

sursa  ftr.ro

Lasati un comentariu