Pagina principala / Sanatate / Îndopaţi cu soia modificată genetic

Îndopaţi cu soia modificată genetic

În țara noastră, se cultivă haotic soia cu grad de toxicitate și risc cancerigen sporite • Sute de milioane de euro umplu buzunarele latifundiarilor • Toate produsele de pe piața românească au în compoziție organisme alterate genetic • În urma consumului, ADN-ul uman se modifică

Dintr-o telegramă WikiLeaks, aflăm că românii urmau să implementeze încă din 2005, în industria alimentară, soia modificată genetic, odată cu alte organisme alterate în laborator. Artizanul acestei afaceri impuse de americani a fost Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, în guvernul PDL. La data la care face referire documentul, Tabără era șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților: „Valeriu Tabără este unul dintre cei mai sinceri şi influenţi susţinători ai organismelor modificate genetic. Obiectivul ambasadei (n.r. – SUA la București) este să ajute România să intre în UE cu o industrie biotehnologică puternic dezvoltată, precum şi cu o populaţie educată care să înţeleagă meritele biotehnologiei”, suna telegrama trimisă la 18 ianuarie 2005, semnată de Thomas Delare, adjunctul ambasadorului Jack Dyer Crouch.

Numai că, după ce Tabără a ajuns ministru, iar România a intrat în UE, Comisia Europeană nu a recomandat cultivarea și comercializarea produselor din soia modificată genetic. Iar asta pentru că anumite studii acreditate de Uniune au relevat faptul că produsele de acest tip prezintă un major risc cancerigen, aducând, la rândul lor, modificări în structura ADN a organismului uman, declanșând o rată mare de înmulțire a celulelor canceroase. În țări europene ca Germania, Franța, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Belgia, Olanda, Italia și Spania, organismele modificate genetic sunt fie interzise, fie cultivate sub o strictă supraveghere, care să păstreze riscurile pentru sănătate sub anumite limite impuse de nutriționiști. Oficial, și la noi, cultivarea ar fi fost interzisă, în 2006, numai că, în realitate, producția nu s-a diminuat, ci, dimpotrivă, a sporit, iar semințele sunt declarate ca fiind „curate”, deși provin din „mâna a doua” a recoltei precedente, cu potențial toxic sporit. Prin aportul lui Tabără și prin influența americană, România ocupă un rol important nu numai în intoxicarea propriei populații (soia modificată genetic se folosește pe scară largă la mezeluri și brânzeturi, de pildă), dar și a cetățenilor Europei.

Țara noastră cultivă pe larg soia modificată genetic, deși o declară naturală. Semințele folosite sunt de proveniență americană, modificate în laboratoarele de peste ocean. Statele Unite, conform directivelor FDA, nici nu mai folosesc alt tip de soia. Legislația românească nu a fost arondată la cea a UE, în privința organismelor modificate genetic, la noi, până în 2006, fiind permisă cultivarea acestora în neștire, fără limite de risc, existând chiar „regi ai soiei modificate”, latifundiari care câștigă anual sute de milioane de euro din această afacere, exporturile către UE, dar și către alte țări din afara comunității, fiind uriașe. Țara noastră exportă anual 1,97 milioane tone de soia modificată genetic, deși, în acte, apare ca proteină din soia nealterată sau ca hrană animală pe bază de proteină din soia. „Toţi mâncăm produse modificate genetic, astăzi, chiar dacă ştim sau nu ştim. Deci toţi mâncăm la ora actuală. Circa 90% din producţia de soia din lume este modificată genetic, iar la noi, ce să mai vorbim. Până şi ciocolata are în compoziţie produse obţinute din organisme modificate genetic”, a declarat fostul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, într-un talk-show televizat.

Soia modificată deteriorează ADN-ul uman

Soia de proveniență americană, cea care a intrat masiv pe piața noastră, conține două tipuri de substanțe cancerigene, rezultate în urma tehnologiei de modificare genetică. Efectele dăunătoare ale Glifosatului şi ale Roundup au fost găsite chiar şi la niveluri frecvent utilizate în agricultură. Roundup provoacă moartea totală a anumitor celule, în termen de 24 de ore. Erbicidele pe bază de Glifosat sunt perturbatoare ale sistemului endocrin (substanţe care interferează cu funcţionarea hormonilor) în celulele umane. Aceste efecte se găsesc la niveluri de până la 800 de ori mai mici decât nivelurile de reziduuri permise în unele recolte modificate genetic, utilizate pentru hrana animalelor, în Statele Unite. Erbicidul Glifosat, folosit la culturile de soia la aceste niveluri, deteriorează ADN-ul din celulele umane. Glifosatul și adjuvanţii Roundup deteriorează celulele placentare umane în concentraţii cu mult mai mici decât cele găsite în utilizările agricole din țara noastră, conform unui raport al Ministerului Sănătății, din 14 septembrie 2007.

Salamul cu soia al lui Ceaușescu

În România, soia modificată genetic a fost introdusă în cultură pe scară largă, în 1998. Aceasta este alterată în structura ADN ca să fie mai rezistentă la dăunători, iar atunci când este stropită cu erbicide, să nu moară odată cu dăunătorul. Numai că modificarea genetică este de natură să aducă daune ireversibile organismului uman, dar și altor plante, prin polenizare. Soia care era cultivată pe vremea lui Ceaușescu, din vestitul „salam cu soia”, era naturală, semințele fiind omologate la Institutul de Cercetare pentru Alimentația Rațională, condus de Iulian Mincu, fost ministru al Sănătății, după decembrie 1989. Se poate spune, deci, că acel „salam cu soia” de care era acuzat Ceaușescu că-l vâra pe gât poporului, ca să-l intoxice, era cu mult mai „curat” decât salamurile și cârnații din magazinele de astăzi.

(…)

Fiecare român consumă soia modificată pentru că ponderea culturilor modificate genetic nu numai în țara noastră, ci în lume, e atât de mare, încât nu poate scăpa necontaminat absolut niciun produs. E vorba până și de furajele care se produc în general pe bază de proteină modificată genetic, importată din SUA, Argentina, Brazilia. Proteinele pe bază de soia modificată genetic se găsesc în toate listele de ingrediente aplicate pe spatele produselor, de la pateu vegetal, la mezeluri, brânzeturi, produse de panificație sau de patiserie și cofetărie. Inclusiv în laptele praf dat sugarilor.

Mai mult, soia modificată genetic este folosită în hrana animalelor de carne, pe baza proteinei extrase din aceasta. În mai 2011, fermierii români s-au adresat Parlamentului European cu o solicitare prin care să-i lase să cultive soia modificată genetic, pentru hrana animalelor, iar mai apoi, să poată fi exportată această carne pe piața UE. Avizul a fost „favorabil de principiu”, iar fermierii nu au așteptat reglementări în domeniu de la Ministerul Agriculturii, ci au sporit, peste noapte, câmpurile cu culturi modificate genetic, pe care, mai apoi, le vând marilor latifundiari care se ocupă de traficul internațional cu soia.

„În țara noastră, conform unui sondaj adus la cunoștința Oficiului pentru Protecția Consumatorului, dar și Ministerelor Sănătății și Agriculturii, populația dorește în proporție de 82% interzicerea definitivă a culturilor modificate genetic și pedepse aspre pentru cei care practică astfel de culturi”, susţine Gabriel Păun, de la organizația „Agent Green” din București.

Intervenția din Codex Alimentarius

Din România, pleacă, spre Uniune, cantități uriașe, iar populația europeană nici nu realizează cât de periculoase sunt aceste produse pentru sănătate, modificate și multiplicate pe scară largă în scopuri mercantile. Cu toate că UE, conform unei rezoluții din 2004, nu recomandă direct cultivarea soiei modificate genetic, Codex Alimentarius (un document ce prevede normele alimentare pentru populația europeană și schimbarea tehnologiei de hrană, începând cu 2010) permite acest lucru, ba chiar îl indică ţărilor membre ca fiind obligatoriu până în 2018. România a aderat la Codex Alimentarius în 31 decembrie 2009, prin semnătura lui Emil Boc, respectiv prin cea a ministrului interimar al Agriculturii, care, la acea vreme, era Radu Berceanu. Avizul a fost dat de Comisia pentru Agricultură, șeful acesteia fiind, pe atunci, nimeni altul decât Valeriu Tabără, viitorul ministru din domeniu. Codex Alimentarius a fost aprobat printr-un tratat de principiu, din partea României, de Traian Băsescu, alături de alți șefi de state din UE, în ianuarie 2009. Imediat după semnare, a izbucnit scandalul cu tratamentul produselor agricole cu initium, o substanță extrem de cancerigenă, iar România a fost aleasă pentru a testa produsul în dezvoltarea roșiilor, conform Codex Alimentarius. Soia modificată genetic, însă, a fost trecută cu vederea. Ba chiar a început să se cultive la vedere, considerându-se că aderarea la acest Codex abrogă alte prevederi contrare, cum ar fi interzicerea din 2006.

Riscul cultivării soiei modificate genetic în România sporește și datorită procedeelor ce ţin de agricultura intensivă și de agricultura extensivă. Mai ales în zona Ardealului, unde există hectare întregi cu soia, a cărei cultivare scapă de sub control. Cultivarea soiei e laborioasă. Terenul pe care se însămânțează soia modificată se foloseşte doar în acel an, după care se face o pauză de un an. Semințele se iau numai de la producători omologați. Pe timpul cât se crește planta și îi apar semințele, plantația este ferită de vânt prin procedee speciale cu prelate. Motivul este acela ca sămânța nou-creată să nu se împrăștie pe alte suprafețe. Această sămânță modificată nu mai e conform omologării, iar plantele ieșite din ea suferă mutații care prezintă pericole mult sporite pentru sănătatea umană. De aceea se și ia pauza de un an, pentru ca să nu existe pericolul contaminării unei recolte consecutive. Recomandat e ca însămânțările să se facă numai cu produse ieșite din laboratoare omologate, din SUA sau Japonia. La noi în țară, nu se ține cont de acest procedeu, primând cantitatea recoltei și banii încasați de la export. Nu se feresc terenurile de vânt puternic, nu se face pauza necesară de un an, iar semințele se importă mai mult din Brazilia și Argentina, de unde nu au omologare, pentru că sunt mai ieftine și au o așa-numită „certificare RR”, adică n-ar pune în pericol sănătatea oamenilor. Tocmai acestea, așa cum s-a constatat prin expertize de laborator, conduc la un Roundup și un Glifosat mai mari. Așa că producția din România a ajuns să conțină mutații semnificative, fiind cu risc cancerigen dublu sau triplu decât soia care se cultivă prin procedura corectă. Iar această soia se vinde la preț de dumping, e favorita procesatorilor de alimente din România, dar și din alte țări din UE. Practic, România e principalul agent toxic alimentar de pe piața UE, tocmai din pricina faptului că la noi, soia se cultivă ca-n jungă.

Teoria conspiraţiei: decimarea populației

În privința organismelor modificate genetic și a Codex Alimentarius sunt din ce în ce mai răspândite teorii ale conspirației care susțin că organizațiile oculte internaționale care doresc instaurarea unui Guvern Mondial urmăresc decimarea populației Terrei. Oculta Mondială ar fi ajuns la concluzia că pentru stăpânirea populației planetare ar fi nevoie de numai două miliarde de oameni. La această cifră nu mai există opoziție din partea cetățenilor față de deciziile globale ale grupurilor de conducere mondială.

sursa ziuanews

comentarii