Pagina principala / Stiri interne / Lovitură năucitoare pentru Băsescu, Zegrean şi propaganda portocalie

Lovitură năucitoare pentru Băsescu, Zegrean şi propaganda portocalie

Judecătorii CCR care au trimis „erata” la Monitorul Oficial sunt în „aer”; Acuzaţia de fals este dovedibilă; Traian Băsescu s-a umplut de penibil şi ridicol; Procurorii lui Kovesi sunt forţaţi să facă paşi înapo; scorul  Boc – Băsescu este acum, 2-0.

O informaţie care dărâmă toate construcţiile taberei Băsescu

Luni noaptea, la Antena3, ministrul Dan Şova a scos un as din mânecă al USL. El a prezentat articolul din Legea alegerilor prezidenţiale care reglementează regimul listelor electorale permanente. Se ştie, Traian Băsescu, de 8 zile, face apel ca în calcularea cvorumului de participare la referendumul din 29 iulie, să se utilizeze regimul listelor electorale din legea alegerilor prezidenţiale. Motivul, unul simplu: Băsescu susţine că la alegerile prezidenţiale, diaspora este trecută pe listele electorale permanente. Numai că regimul listelor electorale permanente din legea alegerilor prezidenţiale este chiar mult mai clar decât cel din legea alegerilor parlamentare la care face trimitere legea referendumului. (Repetăm, legea referendumului spune că cvorumul de participare este dat de prezenţa la urne a 50% + 1 dintre alegătorii de pe listele electorale permanente)

Iată ce spune legea alegerilor prezidenţiale la SECŢIUNEA 1: Listele electorale permanente şi tabelele electorale

Art. 7

(1)Listele electorale permanente se întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi cuprind toţi alegătorii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite.

(2)Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor pe străzi şi, după caz, blocuri.

Iată ce spune şi legea alegerilor parlamentare, cea de la care legea referendumului „preia” regimul listelor epectorale permanente: (1)Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea.
(2)Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

După cum se poate observa, atât în legea invocată de Traian Băsescu, cât şi în legea care se utilizează la referendum, prevederile legate de listele electorale permanente sunt identintice. În ambele legi, diaspora nu intră pe listele electorale permanente.

Efectele „apariţiei” art.7 şi a încă unui articol

„Erata” CCR este neaplicabilă, autorii au comis un fals la comandă

Duminică 5 august, în jurul orelor 18.30, de la sediul său de campanie, preşedintele suspendat, Traian Băsescu declară (a se citi dă următorul ordin): „Nimeni, însă, nu vrea să citească chiar legea pentru alegerea preşedintelui, în care este definită lista electorală permanentă pentru alegerea preşedintelui României. Această definiţie este dată la Articolul 2, Alineatul C din Legea 370 din 2004, pentru alegerea preşedintelui României. Articolul 2 Alineatul C spune aşa: listele electorale permanente pentru alegerea preşedintelui României cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor, inclusiv”.

Luni 6 august, la primele ore ale dimineţii, sub semnătura, probabil a judecătorului CCR, Ştefan Minea, se trimite la Monitorul Oficial o aşa-zisă erată la o hotărîre luată joi 2 august de plenul CCR. „Erata” sună astfel: „În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul”. Adică, exact ce spunea cu o seară înainte Traian Băsescu. (articolul respectiv dădea o definiţie de ordin general pentru listele electorale permanente: „listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”). S-a declanşat o adevărată isterie. Tabăra pro Băsescu jubila şi susţinea că „inclusiv votanţii din diaspora” intră în calculul cvorumului. De cealaltă parte – atenţie, cu excepţia unor vârfuri din USL – ploua cu acuzaţii la adresa CCR. Scandalul se amplifică după ce trei judecători ai CCR declară că nu ştiu nimic despre „erata”, se vorbeşte deschis despre faptul că este o „adăugare” la textul hotărîrii şi se pronunţă şi cuvântul „fals”.

Dacă despre faptul că tandemul Minea-Zegrean se ştia deja că a acţionat la comanda politică a lui Traian Băsescu, „apariţia” art.7 din aceiaşi Lege nr.370/2004 vine şi face, în primul rând neaplicabilă aşa-zisa erată.  Mai mult acum acuzaţiile de fals prind şi mai mult contur, pentru că este imposibil ca un preşedinte de Curte Constituţională şi un judecător al aceleiaşi instituţii să nu cunoască Legea alegerilor prezidenţiale. Cei doi au mizat pe faptul că în vâltoarea scandalului nimeni nu va citi toată legea, sau, nu va ajunge la art.7 (cel prezentat de noi mai sus)

Băsescu ori a manipulat grosolan, ori nu cunoaşte legea = penibil

Revenim la ziua de 5 august. Din „garaj” Traian Băsescu declară în faţa camerelor de luat vederi: „ Dacă aşa se alege preşedintele, cu majoritatea celor înscrişi în listele electorale, înseamnă că aşa se şi destituie. Deci, repet: listele electorale includ listele permanente şi listele speciale. (…) Dar toată lumea încearcă să-l suspende pe preşedinte după tot soiul de liste permanente, liste speciale, liste legate de domiciliu şi aşa mai departe. (…)Deci, orice cetăţean cu drept de vot este în lista permanentă pentru alegerea preşedintelui României, indifererent că acesta are domiciliul la Lugano, la Tulcea, la Cogealac sau la Londra sau la Chicago sau la New York (…) Guvernul Tăriceanu a dispus ca, pentru alegerile legislative şi alegerile locale, să fie scoşi din listele electorale permanente cetăţenii care au domiciliul în altă ţară. Nu s-a referit, însă, şi la alegerile prezidenţiale sau la referendumul pentru destituirea preşedintelui”.

Această declaraţie, care a inclus şi pasajul „comandat” CCR, are doar două explicaţii: fie Traian Băsescu a recurs la o manipulare de zile mari („specialitatea casei” la preşedintele suspendat), fie, nu cunoaşte legea după care a fost ales în 2009. Indiferent care variantă este cea reală, rezultatul este acelaşi: Traian Băsescu s-a umplut de penibil şi de ridicol. Pentru că el a susţinut zile la rând aceiaşi temă privind modul după care trebuie să fie calculat cvorumul, adică după o simplă definiţie generalistă din lege. Rămâne de văzut ce va mai spune Traian Băsescu după ce va afla că s-a „descoperit” articolul 7 din legea pe care tot o invocă, şi care, oricum, nu este legea după care se operează la un referendum.

Procurorii lui Kovesi sunt pusi în dificultate

Procurorii au dat publicităţii (din dosarul „Referendumul”) stenograme dubioase care aveau un singur rol: să propage temele propagandei lui Traian Băsescu privind „prezenţa” pe listele electorale permanente a votanţilor din diaspora. O acţiune de PR sui-generis, aproape toţi cei interceptaţi (asta dacă înregistrările sunt reale) susţinând într-un fel sau altul că alegătorii din diapora trebuie luaţi în calcul la cvorumul de participare. Probabil, procurorii mizau pe faptul că prin publicarea în Monitorul Oficial al „eratei” tandemului Minea-Zegrean, se oficializa prezenţa diasporei pe listele permanente. Acum, articolul „7” le încurcă mult socotelile. Intenţiile de „curăţare” a listelor de votanţii diasporei uitaţi de primari pe ele, nu mai poate fi catalogată ca infracţiune (oricum nu era aşa ceva, dar şi procurorii au avut „misiunea” lor) şi trebuie să regândească totul.

August 2012: Emil Boc – Traian Băsescu 2-0

În toamna anului 2009, premierul de atunci, a făcut modificări semnificative în legislaţia electorală. Unele din modificările respective vizau facilitarea proiectelor prezidenţiale privind referendumurile planificate atunci. Acum, toate modificări se întorc împotriva lui Traian Băsescu.

– prin OUG 103/2009, premierul Boc micşora pragul de participare la referendum, ducându-l de la 50%+1 din votanţii de pe listele electorale, la 50% +1 din votanţii de pe listele electorale permanente. Mai mult, tot prin respectiva ordonanţă de urgenţă, Emil Boc decidea că operaţiunile pentru organizarea şi desfăşurarea unui referendum naţional (cum este şi cel pentru demiterea preşedintelui) se fac în concordanţă cu prevederile Legii 35/2008 (legea alegerii parlamentului – lege care spunea şi cine intră pe listele electorale permanente). Modificările făcute atunci de Emil Boc urma să faciliteze validarea referendumurilor din 22 noiembrie 2009, privind aşa-zisa reformă a Parlamentului (în realitate o acţiune propagandistică a lui Traian Băsescu, utilizată ulterior pentru a pune presiune pe PSD şi PNL).

– „celebrul” art.7 din Legea 340/2004 (Legea alegerilor prezidenţiale), care acum a încurcat la maxim temele de manipulare şi propagandă ale lui Traian Băsescu este tot „opera” lui Emil Boc, prin OUG 95 din 2 septembrie 2009. Se poate spune, că la nivelul lunii august 2012, ceea ce a legiferat Emil Boc prin ordonanţe de urgenţă în 2009 îi este total nefavorabil lui Traian Băsescu. Sau, în termeni fotbalistici, Boc – Băsescu: 2-0 !!.

sursa cotidianul.ro