Plângere penală pe numele lui Traian Băsescu pentru trădare și nu numai

• publicat la: 17 august 2012
Plângere penală pe numele lui Traian Băsescu pentru trădare și nu numai

Prin Fan Curier, cu AVB 58775519, avocata Mihaela Angheluş şi profesorul american de origine română Ioniţă Romulus, semnatar al Cartei 77, analist politic timp de 30 de ani în New York şi membru al United Press Internaţional, au depus o plîngere penală împotriva preşedintelui suspendat Traian Băsescu.

Plîngerea a fost trimisă la Procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi, prin această cerere, se solicită „instrumentarea cu maximă celeritate” întrucît „pe perioada suspendării, preşedintele nu beneficiază de nici un fel de imunitate”.
Aşa cum precizează semnatarii, „prezenta plângere, nu se referă la fapte săvârşite de numitul Traian Băsescu direct împotriva subsemnaţilor reclamanţi, ci fapte săvârşite de acesta împotriva poporului român – din care subsemnaţii facem parte, precum şi împotriva României”.
Principalele capete de acuzare din această plîngere vizează încălcarea prevederilor art. 52 alin 1 şi 3 din Legea 3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, art. 2 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, art. 36 din Constituţia României privind „Dreptul la vot”, art. 54 din Constituţia României, privind „Fidelitatea faţă de ţară”, art. 80 din Constituţia României, privind „Rolul Preşedintelui”.
Prezentăm mai jos textul integral al plîngerii, aşa cum a fost redactat de către semnatari:

DOMNULE PROCUROR GENERAL
LAURA CODRUŢA KOVESI

Subsemnaţii ANGHELUŞ ANA MIHAELA, fiica lui Mihai şi Ana, cetăţean român, născută la data de 05.11.1966 în Bucureşti, domiciliată în str. STELEA SPATARUL, nr. … Bucureşti, legitimată cu CI seria RR nr…., eliberată de SPCEP Sector 3 la data de 08.11.2011, având CNP 26…..
şi Profesor – IONIŢĂ ROMULUS, fiul lui Ion şi Maria, cetăţean român, dar şi cetăţean american din anul 1984, născut la data de 28.01.1937, domiciliat în Bucureşti, sector 1, str. Iacob …. legitimat cu CI seria RT nr. 59… eliberată la data de 10.09.2008, avânnd CNP 137….., ziarist de investigaţii, publicist şi analist politic timp de 30 de ani în New York – SUA, membru al United Press Internaţional şi Membru al Uniunii Ziariştilor din România, militant activ pentru drepturile omului – împreună cu Paul Goma în 1976 -1977 am activat pentru aderarea României la Carta 77 a drepturilor omului (Cehoslovacia– Pavel Kohout), prin avocat Angheluş Ana Mihaela, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la adresa de domiciliu şi la sediul profesional al cabinetului – Cabinet Avocat Angheluş Ana Mihaela, str. Stelea Spătarul, nr. …., Bucureşti, cod poştal 030212,
în calitate de reclamanţi, formulăm şi depunem prezenta

PLÂNGERE PENALĂ

Împotriva numitului :

BĂSESCU TRAIAN – preşedinte suspendat – fiul lui Elena şi Dumitru, cetăţean român, născut la data de 04.11.1951 în localitatea Murfatlar, domiciliat în Bucureşti , sector 1, Vila Lac 3,

pentru săvîrşirea infracţiunilor de :
– Trădare – Art. 155 – Cod penal – (Fapta cetăţeanului român sau a persoanei fără cetăţenie, domiciliată pe teritoriul statului român, de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin acţiuni de provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine, ori de subminare economică sau politică a statului, ori de aservire faţă de o putere străină, sau de ajutare a unei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoase împotriva siguranţei statului, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. )

( ……..)

Pentru a contura profilul moral al numitului Băsescu Traian, redăm în continuare câteva date – astfel cum acestea au apărut public în ultimii ani, atât în mass media, cât şi pe internet.
Traian Băsescu a fost timp de 15 ani membru PCR.
Traian Băsescu a fost racolat de Securitate în anul 1973, pe cînd era elev al Institutului de Marină, ocazie cu care i-a fost întocmit dosarul personal nr. 3990/09.11.1973.
Până la terminarea studiilor în 1976, a fost colaborator al lucrătorilor din Direcţia a IV- a de Contrainformaţii Militare.
În această calitate, informa organele de Securitate despre modul în care se desfăşurau activitatile specifice în Institut, despre comportamentul şi atitudinea colegilor şi ale cadrelor didactice, atât în cadrul activităţilor specifice, cât şi în particular.
La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformaţii Militare a încetat legătura cu colaboratorul Traian Băsescu, dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judeţean Constanţa al Ministerului de Interne – Departamentul Securităţii Statului, cu adresa nr. 00151392/29.09.1976.
După absolvirea Institutului de Marină, Traian Băsescu este încadrat ca ofiţer la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanţa, calitate în care a fost preluat ca informator-sursă, de către lucrătorii Biroului de Securitate Port Constanţa, birou condus la acea vreme de ofiţerul Dumitru Nicusor.
De folosirea ofiţerului de marină Traian Băsescu s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides ( care provenea din sistemul penitenciarelor ), care a cerut şi a obţinut de la informatorul Traian Băsescu mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr. 3990/1973.
În calitatea sa de ofiţer de marină, Traian Băsescu dădea informaţii – cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discuţie abordate de membrii echipajului, activităţile şi contactele pe care membrii echipajului le aveau în porturi, în timpul escalelor, activităţi de contrabandă şi speculă, dar şi despre eventuale aprecieri sau comentarii făcute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioară de partid şi de stat.
În jurul anului 1984 informatorul Traian Băsescu, a fost trecut în reţeaua Centrului de Informaţii Externe din Departamentul Securităţii Statului unde a lucrat cu ofiţerul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I.
În anul 1987 Traian Băsescu este numit şef al Agenţiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde îşi desfăşoară activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea dată Serviciul I ( Belgia-Olanda-Luxemburg ) din Direcţia a I a CIE.
Pe 8.03.1989 Traian Băsescu este rechemat în ţară, fiind acuzat de nereguli grave în administrarea fondurilor NAVROM.
Traian Băsescu a fost sancţionat pentru că a autorizat, fără aprobarea NAVROM Constanţa, o plată suplimentară de 300.000 de franci belgieni pentru lucrările de reparaţii efectuate la nava Zimnicea în ianuarie 1989.
În 22 decembrie 1989, ofiţerul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut în subordine pe Traian Băsescu, s-a infiltrat printre revoluţionarii din faţa Comitetului Central, a intrat în anturajul lui Dan Iosif şi ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu şi în ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN.
Imediat după Revoluţie, Traian Băsescu a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor.
Pentru a obţine această funcţie foarte importantă, Traian Băsescu s-a bucurat de recomandarea şi susţinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar şi ale vechiului său prieten, Călin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Preşedinte al CFSN Constanţa.
Traian Băsescu, a făcut parte din consiliul de administraţie al firmei Astra Vagoane Călători Arad, pentru o perioadă de timp, în anul 1992.
Traian Băsescu , în primul guvern de după Decembrie 1989, respectiv în Guvernul Petre Roman (1), a ocupat funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Ulterior, Traian Băsescu a ocupat succesiv următoarele funcţii :
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Petre Roman (2) (30 aprilie 1991 – 16 octombrie 1991)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992)
• La alegerile legislative din 1992 a fost ales deputat de Vaslui din partea FSN (1992 – 1996)
• Vicepreşedinte al Comisiei de Industrie şi Servicii a Camerei Deputaţilor (1992 – 1996)
• Director Coordonator în campania electorală a lui Petre Roman (1996)
• Deputat PD de Vaslui (1996-2000)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 11 februarie 1998)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 – 26 iunie 2000)
• Primar General al Municipiului Bucureşti (Iunie 2000 – Decembrie 2004)
• Preşedinte al Organizaţiei Partidului Democrat al Municipiului Bucureşti (2000 – 2001)
• Preşedintele Partidului Democrat (Mai 2001 – Decembrie 2004)
• Co-preşedinte al Alianţei D.A. alături de Theodor Stolojan (2003 – 2004)
• Preşedinte al României (20 decembrie 2004 – 14 decembrie 2009)
o la 16 aprilie 2007 – suspendat de către Parlament
o la 19 mai 2007 – reconfirmat prin Referendum, cu peste 74% din voturile exprimate
• Preşedinte al României (14 decembrie 2009 – 06.07.2012 – în prezent suspendat )
În perioada 1990-1992, Traian Băsescu – Ministru al Transporturilor, a ignorat complet problemele reale din transporturile româneşti şi starea proastă a drumurilor ( nici un kilometru de şosea nu a fost modernizată în aceşti trei ani ), diminuarea alarmantă a traficului de persoane şi de mărfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerată a acesui tip de transport, precum şi starea deplorabilă a flotilei TAROM.
Totodată, această perioadă va rămâne în memoria colectivă, ca perioada în care a dispărut mai mult de jumătate din flota maritimă a României, cealaltă parte dispărând şi ea în a doua perioadă de ministeriat al lui Traian Băsescu.
În perioada 1996 – 2000 Traian Băsescu a fost din nou numit Ministrul Transportului,
şi în acest interval de timp s-a realizat un singur lucru şi anume asfaltarea unor şosele naţionale care ajunseseră într-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor şosele s-a făcut cu banii cetăţenilor care au fost obligaţi să plătească celebra taxă BASESCU, bani care au ajuns în conturile firmelor apropiate lui Traian Băsescu şi PD-ului.
Tot acum Traian Băsescu a definitivat, cu ajutorul FPS-ului înstrăinarea flotei maritime române şi a adus, tot împreună cu FPS-ul, TAROM-ul în pragul falimentului.
Totodată, SNCFR-ul a fost divizat în mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activităţii instituţiei, ci a dus doar la distribuirea de funcţii de directori mai multor clienţi politici, compania rămânând în toată această perioadă pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului şi regia cu cele mai mari pierderi din exploatare.
De asemenea, în perioada 1996 – 2000, SNCFR a constituit alături de Petrom, Renel şi Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice către clientela politică a coaliţiei aflată la putere.
Cea mai cunoscută mostră de proastă gospodărire a banului public de către Traian Băsescu, a fost ”reabilitarea” autostrăzii Bucureşti – Piteşti. Lucrările au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul României. La doar o lună de zile de la darea în folosinţă a autostrăzii, s-a prăbuşit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni de zile, covorul asfaltic a început să se desprindă aşa încât după 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafaţa autostrăzii, făcând imposibilă circulaţia şi impunând angajarea unor noi lucrări de asfaltare.
Politic, prima victorie importantă a lui Traian Băsescu, a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, în primăvara anului 1998, acţiune începută în decembrie 1997 prin declanşarea crizei guvernamentale.
Din acest moment şi până la alegerile din 2000, Traian Băsescu a susţinut în permanenţă o stare de conflict în cadrul coaliţiei de guvernare, iniţiind dispute cu colegii de Guvern, dar şi cu alţi lideri ai partidelor aflate la putere.
Prin toate acestea, Traian Băsescu şi-a creat o imagine de personaj politic fără scrupule, rău de gură, pus în permanenţă pe harţă şi care nu se dă în lături de la nimic pentru a-şi atinge scopurile.
Apoi în anul 2001 s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvăz, Sassu, Simona Marinescu, pentru a obţine voturile congresului PD, înlocuindu-l astfel din funcţia de Preşedinte PD pe Petre Roman.
La acelaşi congres, imediat după ce a fost numit Preşedinte, şi-a sacrificat aliaţii amintiţi mai sus, toţi aceştia fiind lăsaţi fără funcţiile promise în conducerea PD.
De atunci mulţi din liderii marcanţi ai PD, au părăsit partidul condus de Traian Băsescu, din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus în conducerea partidului.
De altfel în data de 24 ianuarie 2004 Traian Băsescu declara public ”Mi-e greu să conduc o structură în mod democratic”.
În întreaga sa activitate, Traian Băsescu a fost călăuzit de două ţeluri şi anume : ascensiunea în ierarhia socială şi înavuţirea.
Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa.
În activitatea sa de Ministru al Transporturilor şi de Primar General al Capitalei, în afară de afacerea Flota, numele lui Traian Băsescu a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situaţia materială înfloritoare a familiei Băsescu.
Pe 4 februarie 2003, Primăria Capitalei, care îl avea ca Primar General pe numitul Traian Băsescu – îi vinde lui Traian Băsescu întregul etaj, garajul şi casa scărilor din imobilul din Bucureşti str. Ştefan Mihăileanu, cu echivalentul a 19.000 de dolari, tranzacţie care s-a făcut cu încălcarea Legii 112/1995 – a caselor naţionalizate.
În cei 22 ani care au trecut de la Revoluţie, Traian Băsescu a ocupat aproape în permanenţă funcţii administrative, ( exceptie făcând o scurtă perioadă de timp, în care a fost parlamentar ).
În tot acest timp Traian Băsescu s-a folosit exclusiv de calităţile de comunicator şi de manipulator al opiniei publice, pentru că rezultatele efective obţinute de el în administraţie sunt dezastruoase.
Toată perioada în care a ocupat funcţii publice – indiferent care au fost acestea – a fost marcată de scandaluri, atitudini discriminatorii, vulgaritate, controverse, acuzaţii şi suspiciuni.
Îşi începe primul mandat de Preşedinte al României, din postura de inculpat în Dosarul Flota.

În fapt ,
Preşedintele suspendat Traian Băsecu, a permis Premierului Ungariei Victor Orban să se implice în treburi interne ale statului roman şi la o zi după încheierea campaniei electorale pentru referendumul de suspendare, acesta să vină în România să dea directive şi indicaţii cetăţenilor români de etnie maghiară, cerându-le acestora să nu se prezinte la vot.
La TV SIGMA, s-a prezentat cu luni în urmă un material prin care s-a atras atenţia asupra subitului şi bizarului interes al doamnei Merkel pentru această zonă geografică şi că interesul nu era faţă de România în mod particular ci pentru Republica Moldova. Că Traian Băsescu a fost invitat de Angela Merkel la Berlin, invitaţe asupra căreia planează suspiciunea că a avut ca scop acordul pentru soluţia de federalizare a Republicii Moldova – soluţie propusă şi susţinută de Cancelarul Germaniei, situaţie în care concluzia ar fi aceea că “patriotul” Băsescu, cel care a câştigat al doilea mandat în 2009 – asupra căruia planează acuzaţii de fraudă – si cu 100.000 de voturi din Basarabia, a vândut-o acum şi i-a vândut pe românii basarabeni, numai pentru a profita de interesul german şi pentru a-şi asigura sprijin personal de la cea mai importantă putere europeană.
A existat din partea lui Traian Băsescu un atac susţinut asupra imaginii Armatei Române, cu scopul discreditării acesteia şi desfiinţarea sa ca şi componentă importantă a statului, pentru că armata a ocupat în mod constant un loc de frunte în topul încrederii populaţiei, pe cînd clasa politică în general şi preşedintele în mod special sunt mult în urma acesteia, astfel armata reprezentând un potenţial pericol pentru punerea mâinii pe putere.

Preşedintele suspendat Traian Băsescu, a denigrat România pe plan extern şi a manipulate mass media.
Totodată a răspândit informaţii false pentru defăimarea ţării şi a poporului român, periclitând astfel atât economia naţională, cât şi stabilitatea monedei naţionale.

Despre justiţia română, Traian Băsescu a declarat că “Niciodată justitia unei ţări europene nu a facut atât rău pentru ţara pentru care lucrează cum a făcut justiţia română.”
Noi considerăm că, de fapt, niciodată preşedintele unei ţări europene nu a făcut atât rău ţării unde a fost ales preşedinte cum a făcut preşedintele suspendat Băsescu Traian.

continuare in cotidianul.ro

Lasati un comentariu