Scrisoare larg deschisă Domnului Jose Manuel Durao Barroso

• publicat la: 13 August 2012
Scrisoare larg deschisă Domnului Jose Manuel Durao Barroso

Va scriu cu neplăcuta, neaşteptata surpriză de a vă identifica ca pe unul din principalii artizani ai tensiunilor politice şi sociale din ţara mea, România, precum şi a situaţiei juridice tulburi, aproape fără ieşire, în care se află ea, astăzi. Toate acestea în urma unui Referendum viciat tocmai de încălcarea normelor juridice şi a voinţei tratatelor la care aţi contribuit din plin.

Vă scriu, aşadar, adresându-mă atât calităţii dumneavoastră de preşedinte al Comisiei Europene, cât şi, mai ales, aceleia de portughez.

În aprilie 1994, când Revoluţia garoafelor roşii înlătura dictatura, eraţi la vârsta majoratului. Nu ştiu cât de la dreapta erau viziunile dumneavoastră ideologice la acea dată, dar mă pot hazarda în bănuiala că guvernul socialist al lui Mario Suarez care a urmat evenimentului, vi s-a părut atunci o soluţie de parcurs viabilă şi necesară în stare să netezească drumul aspiraţiilor portughezilor către valorile Europei unite. Sigur că, în lumea liberă a spectrului larg doctrinar, realităţile au evoluat. Stânga occidentală a înţeles ori a fost nevoită să înţeleagă că nu poţi guverna doar pentru a împărţi, pentru a redistribui sărăcia. Şi-a modelat, şi-a adaptat programul, aspiraţiile, opţiunile în raport şi de comandamentele dreptei, de voinţa şi psihologia socială. O dreaptă care, mult timp, a catalizat resurse şi energii, care a creat plusvaloare, care a câştigat tot mai mult teren şi acordul tot mai larg al maselor animate de perspectiva bunăstării. Un astfel de guvern de dreapta aţi şi condus o vreme, chiar în perioada când multe din măsurile guvernului dumneavoastră deveneau nepopulare şi contestabile, accentuând şi prevestind oarecum sentimentul generalizat de frustrare a milioane de cetăţeni europeni, atât de vizibil astăzi. În perioada mandatului de prim-ministru n-am auzit ca dumneavoastră să fi fost chemat la raport, vreodată, de vreun for ori de vreun comisar european pentru a da socoteală de cât de valabile ori nu erau politicile interne ale cabinetului Barroso ori pentru a vă impune, ex catedra, cu forţa dictatului, măsuri arbitrare în contradicţie cu practica europeană curentă. Uitând sau ignorând voit propria dumneavoastră experienţă, ca şi parcursul sinuos, de durată al aderării propriei ţări la UE aţi exersat, sub presiunea măsurilor punitive, de la înălţimea funcţiei actuale, practica ingerinţei, da, cu tânărul Victor Ponta, prim-ministrul unui guvern legitim. şi implicit aţi exersat-o faţă de România.

Reproşurile celor 8,5 milioane de votanţi pentru slăbiciunile, pentru uşurinţa cu care a acceptat, fără a avea un mandat politic ori popular expres, condiţii umilitoare aflate în afara regulilor jocului, sunt parte a dezamăgirilor şi frustrărilor noastre pe care le vom tranşa în viitor tot la urne. Asta nu vă exonerează cu niciun chip şi câtuşi de puţin de propria dumneavoastră răspundere pentru falia, pentru rana adâncă deschisă în trupul societăţii româneşti sfâşiată deja de mult timp de inegalităţile, ilegalităţile şi aroganţa sfidătoare a succesivelor guverne ale regimului Băsescu pentru care nu aţi avut, în ultimii opt ani, decât inexplicabile şi nemotivate dovezi de acceptare şi încurajare. V-aţi situat de fiecare dată, atunci dar şi în zilele noastre, fără rezerve şi fără minime îndoieli, de partea acelor forţe care, mistificând grosolan realităţile româneşti şi deturnând pe făgaşuri defăimătoare adevărata motivaţie şi dimensiune a nemulţumirilor populare, v-au strecurat în ureche otrava delaţiunii şi invectivei cu forţa şi abilitatea unui aparat propagandistic demn de epoca bolşevică a kominternului. De partea cealaltă, un guvern ataşat cu toată convingerea cauzei democraţiei europene, nu doar declarativ, dar şi prin exemplul faptelor, continuă să fie tratat de oficialităţi europene în frunte cu dumneavoastră cu o suficienţă şi cu un dispreţ nepermise, nedemne de statutul de oameni politici europeni.
În pofida multor şi supărătoare indecizii, a concesiilor făcute şi a temerilor cu totul exagerate ca nu cumva să vă supere după ce l-aţi pus pe coji de nucă la Bruxelles, guvernul Ponta este, totuşi, un guvern onest, determinat să-şi pună programele şi politicile în folosul binelui public. Este o şansă, o promisiune, o alternativă viabilă căreia românii, vreţi, nu vreţi, i-au acordat girul şi încrederea lor aşa cum, dacă va fi cazul, tot ei îi vor retrage această încredere odată pierdută. Se pare că nu luaţi deloc în seamă şi în serios guvernul actual al României, investit democratic ori o faceţi doar sub rezerva condiţionalităţilor. Păcat! Avem, deasemeni, un preşedinte interimar care îşi poartă cu demnitate însemnele, prerogativele şi simbolurile funcţiei, adică decent, civilizat, normal.
În plus, preşedintele interimar este posesorul unui discurs şi al unor daruri oratorice de comunicare excepţionale care ar tăia respiraţia şi ar pune în umbră discursul multor politicieni europeni. Şi totuşi vă încăpăţânaţi să-l trataţi, absolut nemeritat, ca pe un paria. Demonstraţi astfel că vă sunt mai dragi, mai apropiate personaje asemănătoare celor din întunecatul trecut, al familiei Borgia, de pildă, decât chipurile senine, însemnate de amprenta epocii luminilor. Istoria, dar şi contemporaneitatea vă vor arăta cândva cât de mult v-aţi înşelat în alegerea dumneavoastră. Păcat!

Încercaţi totuşi, domnule Jose Manuel Durao Barroso, spre binele comun al restabilirii adevărului şi încrederii, să vă ridicaţi deasupra intereselor partizane care vă afectează discernământul ori de câte ori vă aventuraţi în afirmaţii şi luări de poziţii. legate de România şi destinul ei post Referendum. Depăşiţi-vă condiţia de politruc tentat să dea pragmatismului numai durata şi dimensiunea clipei, ignorând costurile şi pericolele pe termen lung ce ar putea decurge din atitudinea dumneavoastră lipsită de empatie şi obiectivitate. Da, costuri devastatoare ce vor pune în pericol însuşi proiectul comun minat de lipsa credibilităţii şi a încrederii!

Ca reprezentant al unui popor de exploratori, vă îndemn să faceţi următorul exerciţiu lipsit de riscurile şi pericolele din vremea înaintaşilor: veniţi în România! Rămâneţi la Bucureşti măcar două zile. asumaţi-vă curajul, ba, aş spune, chiar obligaţia de a lua, de la faţa locului, pulsul realităţilor româneşti. Veţi vedea două tabere înfruntându-se pe trupul, pe nervii vlăguiţi, întinşi la maxim ai ţării şi ai majorităţii populaţiei active, în urma deciziei stabilirii arbitrare a cvorumului care vi se datorează. Veţi vedea tabăra guvernamentală şi a coaliţiei USL responsabilă pentru votul a 8,5 milioane de cetăţeni liberi, îndemnaţi democratic să-şi exercite un drept constituţional, crezând cu tărie în valoarea, în importanţa lui. De partea cealaltă, a preşedintelui suspendat, veţi observa panica de care este cuprinsă tabăra democraţilor de paradă în faţa prezentei masive la vot şi mai ales a clarităţii votului împotrivă, cu tot îndemnul la boicot al acestora, el însuşi nedemocratic şi în dispreţul făţiş al legii partidelor faţă de care nu aţi suflat o vorbă de avertisment sau împotrivire.
Veţi observa de o parte un guvern care încearcă să actualizeze listele electorale, întocmai recomandărilor Curţii Constituţionale, nemodificate de decenii pentru ca alegatorii să nu-şi trăiască până la capăt drama disperării de a fi votat în zadar. Panica este liantul care îi uneşte şi îi ţine cu dinţii de iluzia recâştigării pe căi ilicite a puterii. Deci, un guvern angrenat în bătălia dintre birocraţie şi realitatea statistică a populaţiei aflată în dramatică, evidentă şi continuă scădere, versus arsenalul de intimidare şi diseminare a terorii sub forma injuriilor, calomniilor şi ameninţărilor proferate la adresa oamenilor de stat şi a politicienilor, puse cu celeritate în practica judiciară în urma apelului şi directivelor unui simplu cetăţean, fost preşedinte, rămas cu năravurile de beneficiar al slugărniciei instituţiilor de forţă ale statului. De o parte Referendumul şi rezultatul lui cu voturile, multe, foarte multe, exprimate în procente edificatoare, de cealaltă parte acţiunea ilegală, penală, abuzivă de sechestrare a listelor electorale de către Parchet, hoţeşte ca într-un desant de comando, în chiar noaptea finalizării Referendumului.
Spuneţi-mi, daţi-mi, vă rog, exemplul unei singure ţări a lumii libere în care vă aflaţi şi pe care o reprezentaţi, în care Parchetul acelei ţări, considerând votul un delict, anchetează cetăţenii pentru că şi-au exercitat dreptul de alegator aşa cum se întâmplă, azi, în România. Daţi-mi acel exemplu şi mă voi duce până pe treptele acelei instituţii în genunchi! Sau pomeniţi-mi, vă rog, o altă ţară europeană unde Curtea Constituţională este loc de târguit şi tocmeală, de manipulat şi strâns cu uşa conştiinţe, în fine, un poligon de încercare a diversiunii şi şantajului aflată, sub falsa cupolă a liberului arbitru. Ştiu că vă e imposibil să găsiţi un asemenea exemplu. Doar aici se întâmplă asemenea lucruri, aici în România, în ţara căreia i-aţi trecut cu vederea încălcările grave ale statului de drept, numai pentru că se afla în chinga tentaculară a regimului Băsescu, aliatul, prietenul dumneavoastră agonic, pe ducă. Şi dacă veţi avea ceva interes şi ochi de privit realitatea în faţă, aţi mai vedea încă mult noroi, multe lături, mult venin şi multă mizerie umană ascunsă în demagogia şi micimea staturii politice, venite tocmai din partea acelor reprezentanţi ai intereselor personale şi de grup care v-au adormit vigilenţa şi instinctul prevederii, după ce i-aţi cocoloşit şi le-aţi dat nas peste măsură, acolo, în Parlamentul European. Trist, domnule Barroso, dar adevărat! Nu vă rămâne decât să judecaţi, să cântăriţi realităţile şi mijloacele de exprimare a celor două tabere şi să alegeţi. Stă în puterea dreptei dumneavoastră judecăţi, în caz că veţi face apel la ea vreodată, să vă imaginaţi şi să ne spuneţi şi nouă ce fel de ţară va fi România şi ce valori va reprezenta ea în Europa şi în lume. Pe bune! Decideţi dumneavoastră dacă, aşa cum se pare, judecata şi voinţa românilor nu mai contează ori e pusă, nemeritat, la îndoială. Dar, atenţie, asumaţi-vă integral şi exclusiv şi riscurile şi urmările neprevăzute, incalculabile în cazul unei alegeri, din nou, arbitrare, partinice. Dumneavoastră împreună cu comisarii Uniunii.

continuare in cotidianul.ro

Lasati un comentariu