Pagina principala / Istoric / Femei celebre şi rolul lor in politica României

Femei celebre şi rolul lor in politica României

Istoria moderna a României consemnează numele unor reprezentante ale sexului frumos, care s-au aflat in preajma conducătorilor politici ai ţării. Unele dintre ele graţie prevederilor monarhice, altele ajutate de conjuncturile vremii, de forţa seducţiei ori pur si simplu de faptul că au apărut in prim plan unde si când trebuia.

Femei dotate cu farmec, inteligenţă, spiritualitate si chiar noroc. Aceste fiice ale Evei au influentat, uneori in mod determinant, decizii politice si, implicit, destinul poporului care le-a adoptat.

Regina Elisabeta a României

A fost o patroană fondatoare a artelor, fondatoare a unor institutii caritabile, poetă, eseistă si scriitoare. Născută in decembrie 1843. In 1869, Principesa Elisabeta de Wied se căsătoreste cu Domnitorul Carol I, devenind, in 1881, prima regina a României in urma recunoasterii ţării drept regat de Poarta Otomană, ca si de marile puteri europene, dupa Războiul de Independenţă.

In acea perioada a infiintat spitale, servicii de ambulanta si ingrijire, a procurat medicamente pentru răniti. In absenta unui sistem de caritate, Societatea Regina Elisabeta, fondata in 1893, a tratat benevol aproximativ 17.000 de pacienti pe an, a distribuit gratuit medicamente si a monitorizat starea familiilor nevoiase.
A identificat si dezvoltat potentialul meşteşugurilor româneşti. Majestatea Sa insăşi se inveşmânta adesea in portul naţional românesc. Si-a făcut o datorie din a incuraja tinerele talente să studieze prin intermediul unui sistem de burse.

S-a inconjurat de artisti in devenire (George Enescu, Elena Vacarescu) si i-a sprijinit financiar pe pictorul Nicolae Grigorescu si poetul Vasile Alecsandri. Regina Elisabeta a fost conştientă de beneficiul major al turismului intr-o ţară neinclusă in circuitul international.

A initiat o sustintă campanie de publicitate in scopul promovarii in străinătate a frumusetii ţării sale adoptive. Celebrul tren Orient Express făcea o haltă la Sinaia, iar călătorii erau găzduiti in castelul regal. In 1909 a infiintat „Azilul orbilor Regina Elisabeta”, pe strada Vatra Luminoasă din Bucuresti, care funcţionează si astăzi.

Regina a murit cu putin timp inainte ca România să declare război Germaniei (1916). Mormântul Majestatii Sale se afla la Mănăstirea Curtea de Arges, acolo unde sunt inhumati toţi regii si reginele României.

Regina Maria

Născută in 1875 la Eastwell Park, Kent, Anglia. Printesa a Marii Britanii si Irlandei. A fost consoarta regelui Ferdinand I si mama regelui Carol al II-lea. Era nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Supranumită de popor „Mama răniţilor” si „Regina-soldat”, pentru brava atitudine din timpul Primului Război Mondial, când alături de doamnele de la curte a lucrat direct pe front, in spitale de campanie. A coordonat activitatea unei fundaţii de caritate.

S-a căsătorit in 1892. După doi ani de neutralitate, România a intrat in război de partea Antantei. Influenta sa, impreună cu cea a prim-ministrului I.C. Brătianu au fost determinante in hotărârea luată de regele Ferdinand.

Frumusetea ei era dublată de o inteligenţă iesită din comun. A pledat pentru cauza românilor, amintindu-le aliatilor occidental enormul sacrificiu al armatei române. A avut misiuni politice neoficiale la Londra si Paris. A fost sfetnicul principal al regelui Ferdinand, până la moartea acestuia, in 1927.

Fiul său, Carol al II-lea, care moştenise tronul, a izolat-o complet. S-a retras definitiv din viaţa publică. S-a stins in anul 1938.

Elena Magda Lupescu

Născută la Iaşi, in 1896. Amantă, ulterior soţie (a treia, dupa Zizi Lambrino si Elena a Greciei) a regelui Carol al II-lea. Fiica unor parinti evrei botezati, Nicolae Grunberg si Eliza Falk (fosta dansatoare la Viena). După divortul de un locotenent (Ion Tampeanu), in 1922 devine amanta printului Carol. Un an mai tarziu paraseau impreuna România, impotriva preceptelor monarhice.

Elena Lupescu a fost caracterizata de Constantin Argetoianu si Miron Cristea ca fiind „o femeie de moravuri usoare”, iar principele Nicolae o mentioneaza drept „o amantă de profesie”.

„Pamfil Seicaru o descria astfel pe „Duduia”: „aducea o vastă experienţă in legăturile cu bărbatii, de pe urma cărora să fi căpătat o mare tehnica. O femeie vulgară, indecentă, stăpânind toate viclesugurile in alcove, stiind să reimprospateze până la epuizare dorinţa paretnerului, stiind să-si domine oboseala si care in loc de un lesinat sentimentalism, să-i servească o pitorească trivialitate”.

Revenirea lui Carol in România si incoronarea lui ca rege, la 8 iunie 1930, a fost conditionata de prim-ministrul Iuliu Maniu, de renuntarea la relaţia cu Lupeasca. Fără succes. După exilarea reginei Maria la Balcic, metresa a revenit in Bucuresti.

Implicată in diverse afaceri cu industriasi români, a reusit să agonisească o avere considerabila. Două case in Bucuresti, doua vile la Sinaia, una pe malul Mării Negre, numeroase bijuterii. A fost acuzata de influenta nefasta asupra deciziilor regelui Carol de către importante personalitati ale vremii: Iuliu Maniu, Alexandru Averescu, Gheorghe Bratianu, Corneliu Zelea Codreanu.

Abdicarea din 6 septembrie 1940 a presupus si pentru Elena Lupescu acceptarea exilului. Cei doi au domiciliat in Spania, Portugalia, Mexic. S-au casatorit civil in Brazilia si religios la Paris, primind titlul de principesa de Hohenzollern. După moartea lui Carol a moştenit o avere impresionantă.

Regele MihaiI, amintindu-si despre Elena Lupescu: „Dacă tatăl meu refuza vreo favoare, ea se apuca să plângă cu un debit de robinet deschis la maximum. Si scena nu se opera decât atunci când el, in sfârsit, ceda. Era o actriţă innăscuta”. A murit in 1977, la vârsta de 82 de ani, in Portugalia, la Estoril.

Ana Pauker

Născută Hanna Rabinsohn, in 1893. Militantă comunista de prim rang. Lider după al Doilea Razboi Mondial al miscării promoscovite „Pauker”. A făcut parte din conducerea, până in 1952, a Partidului Comunist Român. Viceprim-ministru si ministru de Externe al României.

A studiat medicina la Bucuresti ,in scoli ale comunităţii evreieşti, si la Geneva, dar nu termină scoala. In timpul unei sderei in Franta, l-a cunoscut pe viitorul sot, Marcel Pauker. In 1920 a fost racolată ca agent sovietic.Arestată de mai multe ori pentru activitate politică interzisă, ca membră de frunte a partidului comunist.
Ana Pauker, din postura de activist Comintern, a militat cu obstinatie pentru desprinderea Basarabiei de statul român.

Acest „Stalin in fustă”, după mai multe peripluri in URSS, a revenit in ţară, in 1944, imbrăcată in uniforma sovietică. Armata Rosie cotropise România. Ca lider al unui regim dictatorial deosebit de nepopular si represiv, Pauker si-a câştigat o reputatie extrem de negativă. Multi dintre istorici consideră că a jucat un rol tenebros in istoria României, aducându-i statului român grave prejudicii.

Intr-o arhicunoscută traditie comunista, valul de epurari initiat de Gheorghiu- Dej a lovit-o si pe „tovarăşa Ana.” Invinovatită de cosmopolitism, deviationism de dreapta si de legături cu legionarii, sionistii etc. s-a vazut exclusă din Partidul Muncitoresc Român.

După moartea lui Stalin (1953), a fost eliberată din inchisoare si tinută multi ani in arest la domiciliu. A decedat in urma unui cancer la sân, in 1960. A fost reabilitată odată cu venirea lui Ceausescu la putere. Urna cu cenuşă a fost depusă la Monumentul Eroilor. După dezafectarea mausoleului, familia i-a preluat cenuşa si a transportat-o in Israel.

Elena Ceauşescu

Născută, conform certificatului de nastere, la 7 ianuarie 1916, in Petreşti, Dâmbovita. După absolvirea celor 4 clase primare, de altfel atât a cuprins intreaga ei scolarizare, Elena Petrescu se mută cu fratele său in Bucureşti. In 1937 a intrat in rândurile PCR, unde il va intâlni, in 1939, pe Nicolae Ceausescu.

S-au căsătorit in anul 1945. Până la alegerea sotului său in functia de secretar general al PCR, a ocupat posturi mărunte. Odată cu ascensiunea politică a lui Nicolae Ceausescu a inceput să preia grade ierarhice tot mai importante in aparatul de stat si in conducerea partidului unic.

Până in 1969 nu cumuleaza nicio functie politica, fiind director la ICECHIM (Institutul de Cercetari Chimice). Din 1979, devine a doua persoana in stat din punct de vedere al importantei politice. Devenise intre timp si doctor in chimie cu teza de doctorat „Polimerizarea izoprenului.”

Lucrarea fusese redactată de către alti savanţi si susţinută in conditii dubioase, in 1967, desi cunostintele ei in acest domeniu erau minime. Titlul de prim viceprim-ministru a fost creat special pentru Elena Ceausescu. In timpul Revolutiei române din 1989 a fost condamnată la moarte si executată.

După 1990, soţiile celor trei presedinti au avut atitudini discrete, modeste, elegante chiar, fara sa ofere măcar impresia unor timide implicari in viata politica. Insa, in contrast, s-au remarcat alte doamne prin rolurile lor de prim soliste ale scenei.
Au rezultat controverse, contestatii sau, dimpotriva, coruri de laudatio. Parafrazând laic, deocamdată, despre vii numai de bine.

sursa ziare.com