Pagina principala / Economic / FMI: Traian Băsescu putea să nu taie salariile şi pensiile

FMI: Traian Băsescu putea să nu taie salariile şi pensiile

Măsurile de austeritate aplicate pe timp de criză conduc la adâncirea recesiunii şi produc deteriorări permanente în economie, sunt de părere acum oficialii Fondului Monetar Internaţional • În loc de scăderea veniturilor populaţiei, guvernul ar fi putut mări taxele, cu acelaşi efect şi cu un impact psihologic mult mai mic • Fiecare român trebuie să înapoieze FMI, până în 2016, suma de 610 euro, în contul datoriilor statului

După ce ani de zile reprezentanţii FMI au declarat sus şi tare că, pentru a ieşi din criză, guvernele statelor trebuie să ia măsuri dure de austeritate, acum, aceiaşi reprezentanţi s-au răzgândit. Acum, FMI chiar avertizează că „măsurile de austeritate aplicate pe timp de criză conduc la adâncirea recesiunii şi produc deteriorări permanente în economie”. Problema e că ţări precum Grecia şi Spania continuă să ia astfel de măsuri, iar economia se prăbuşeşte continuu nedând nicio speranţă locuitorilor acestor ţări. În privinţa României, aceasta a fost singura ţară din UE care a luat măsuri dure de austeritate, cu adânci implicaţii în plan social încă din 2010 prin tăierea salariilor şi pensiilor. Mai mulţi experţi au declarat pentru ZIUAnews că măsurile de austeritate pot fi bune, dar numai pe termen scurt.

Economia de piaţă capitalistă, care se autodefineşte ca fiind o societate de consum, nu poate exista fără „consum”. Iar măsurile de austeritate luate în exces pot dăuna grav economiilor. Nu o spunem noi ci oficialii FMI, într-o analiză recentă. „Dacă urmezi o dietă atunci când te simţi rău, probabil că te vei îmbolnăvi şi mai tare”, a declarat unul din autorii analizei FMI, Nicoletta Batini. Raportul FMI, care vizează economiile Statelor Unite, Europei şi Japoniei, reprezintă o încercare de a identifica cea mai bună soluţie pentru consolidarea fiscală a unei ţări. În raport, experţii FMI recomandă ca un stat să aştepte cât de mult poate înainte să ia o decizie de reducere a cheltuielilor. „Totuşi, în cazul în care consolidarea fiscală trebuie făcută în vremuri de criză, atunci guvernanţii ar trebui să se concentreze mai mult pe creşterea netă a taxelor, în favoarea austerităţii”, scriu specialiştii FMI. Cu alte cuvinte, austeritatea nu mai e bună deloc. Pe lângă creşterea taxelor, FMI recomandă creşterea investiţiilor, investiţii pe care multe state le-au făcut tocmai cu bani de la FMI. Ca urmare, fiecare european s-a împrumutat, în medie, cu până la 4.900 euro de la FMI, urmând să plătească datoriile facute de state în următorii ani. Românii au împrumutat în medie 610 euro de la FMI, urmând ca împrumutul să fie restituit până în 2016. În privinţa măsurilor de austeritate luate de guvernul Boc, analistul economic Constantin Rudniţchi crede că existau şi alternative la scăderea pensiilor şi salariilor, din 2010.

„N-aş fi foarte entuziast că lucrurile se schimbă radical în sensul că FMI renunţă la constrângerile bugetare, ci doar înţelege că în ceea ce priveşte ţările care au angajamente la FMI lucrurile trebuie oarecum nuanţate. Când spun asta, mă gândesc în primul rând la aspectele sociale. Teoretic, austeritatea bugetară din România nu a fost făcută degeaba. Cum a fost făcută este problema, în sensul că se puteau găsi şi alte soluţii. Şi, dacă tot a fost făcut acest sacrificiu, guvernul actual trebuie să fie atent să nu ia măsuri care să dea peste cap măsurile anterioare iar sacrificiile să fie făcute chiar degeaba”, explică Rudniţchi. La rândul său, Cristian Ionescu, directorul companiei de rating Coface, crede că măsurile dure de austeritate pot distruge o ţară, aşa cum se întâmplă acum în Grecia. „Ar fi existat şi alte soluţii alternative la tăierea salariilor şi a pensiilor, dar e greu de crezut că se putea merge doar pe creşterea veniturilor la bugetul de stat, fără să tai şi din cheltuieli. Probabil că trebuiau stimulate mai mult investiţiile încă de la început, pentru a nu fi intrat în perioada aceea de cădere economică din 2009 şi 2010. În România, acele măsuri de austeritate puteau să îmbrace şi alte forme, cum ar fi fost creşterea taxelor, iar efectul ar fi fost mai puţin dureros şi cu un impact psihologic mai mic în rândul populaţiei…. ziuanews.ro

comentarii