În urmă cu 20 de ani a răsărit cacealmaua financiară denumită Caritas. Acum am ajuns la o cacealma politică, Dan Diaconescu Oltchim

• publicat la: 24 September 2012
În urmă cu 20 de ani a răsărit cacealmaua financiară denumită Caritas. Acum am ajuns la o cacealma politică, Dan Diaconescu Oltchim

Vă mai amintiţi de Caritas, jocul piramidal de la începutul anilor 90, vândut în franciză în România de Ioan Stoica? La un moment dat era şi el televizat. Era o reţetă de îmbogăţire democratică, adresată şi poporului. Cine vroia să vină cu banii era bine primit, iar în trei luni câştiga de opt ori. Era o cacealma financiară, dar sute de mii de oameni au crezut în ea.

A venit SAFI şi apoi fratele lui mai mare FNI. Nu îţi mai făceai banii de opt ori, dar tot câştigai de patru ori peste randamentele din piaţă. Toţi îşi puneau banii, dar nimeni nu-şi punea problema cum poate FNI, Vlas, Vântu, Popa să producă mai mulţi bani decât media pieţei. Noi prin Safi, FNI, Bancorex am fost deschizători de drumuri pe piaţa financiară la ceea ce mai târziu s-a numit în America produsele suprime. Cei care investeau, câştigau din veniturile viitoare care s-ar fi realizat. Ideea la astfel de operaţiuni este să bagi banii primul şi să găseşti cumpărător. Este doar o chestiune de timp, de luni, de ani până când totul crapă. Cei care pierd sunt ultimi care intră în joc.

Am avut şi BIR (Banca Internaţională a Religiilor), BRS (Banca Română de Scont), Parcul lui Dracula de care nimeni nu mai ştie nimic dar care tot strânsese printr-o subscripţie publică vreo 10 milioane de dolari. Am avut ceva linişte între 2003 şi 2005 până când a venit explozia creditării, a consumului şi cea imobiliară. Luai astăzi terenul cu 20 de euro pe metru pătrat, şi în două luni îl dădeai cu 60. Cei de aici puneau 20 de euro ai lor, 40 de la bancă şi îl vindeau mai departe cu 100. Cei de aici puneau 10 euro ai lor şi 90 de la bancă şi vindeau un proiect imobiliar cu grădiniţe, piscină, magazine, fântâni arteziene.Totul în mijlocul unui câmp plin de bălării. Ziceai că România este Monte Carlo, aşa se arunca cu banii, ofertele şi promisiunile privind un viitor locativ ca în filme. Până când totul a crăpat. Oamenii au pierdut banii din avans, banca şi-a luat adio de la mai toţi banii, iar dezvoltatorii şi-au scos o parte din bani din lucrări şi din servicii de consultanţă.

Criza a mai tăiat din vise şi din bani. Toamna lui 2012 a adus Oltchimul şi Dan Diaconescu în Direct. De ce să mai cumpere străinii activele românilor când poate să cumpere poporul? Iar reprezentantul poporului este Dan Diaconescu. Dacă predecesorii lui au venit au vândut o cacealma financiară care a golit multe buzunare şi le-a umplut pe altele, el o vinde pe cea politică respectiv posibilitatea ca poporul să preia Oltchimul, să îl repună pe picioare şi să îi readucă pe oameni la muncă. De la Oltchim se trece la Tarom, la CFR Marfă, şi de aici nu mai este decât un pas către BCR, Petrom, BRD, Dacia, unităţile aflate acum în mâinile străinilor şi nu ale poporului. Iar pentru a se întâmpla acest lucru nu trebuie decât un simplu vot la alegerile din toamnă. Ce să mai creadă oamenii? Dintr-o dată şi cei 20.000 de euro promişi parcă prind viaţă.

În condiţiile în care cei care au fost la putere în ultimii zece ani, indiferent de partid şi-au bătut joc de resurse, au tăiat salarii, au făcut datorii, şi au rămas la putere într-un fel sau altul, oamenii cred acum în Dan Diaconescu şi îşi pun speranţele că va plăti cele 203 milioane de lei pentru acţiuni, va negocia cu creditorii şi apoi va aduce peste 100 de milioane de euro capital de lucru prin care să repornească Oltchimul dar şi Arpechimul. Că aşa a promis. Din partea Guvernului Ponta, prin vocea Ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu nu aud decât că ar mai fi ceva investitori interesaţi, serioşi, TISE din Rusia, parcă Gazprom şi-ar mai fi manifestat interesul, dar dacă procesul de privatizare s-ar relua ar fi mai mulţi. Acum a venit şi varianta administrării speciale prin care oamenii, dacă s-ar închide combinatul, ar lua salarii compensatorii. Peste 3.000 de oameni plus un oraş întreg sunt plimbaţi acum de la un canal de televiziune la altul, de la un personaj la altul care mai de care mai “aflat în treabă”.

Din păcate oamenii cred acum mai mult în Dan Diaconescu decât în propriul stat, reprezentat de Guvern şi preşedinte pentru că ei nu le-au arătat că sunt serioşi şi competenţi, ci dimpotrivă.

Aşa cum, nu numai cei care şi-au băgat banii la Caritas, FNI, imobiliare au pierdut până la urmă, ci toată România, toată această cacealma politică de la Oltchim se va înscrie în dreptul României, ca un mod de a face afaceri serioase. Am trecut de la cacealmaua financiară la cacealmaua politică în direct. Mai urmează cacealmaua administrării statului.

zf.ro

Lasati un comentariu