Înălţarea Sfintei Cruci, 14 septembrie.Tradiţii şi obiceiuri

• publicat la: 14 September 2012
Înălţarea Sfintei Cruci, 14 septembrie.Tradiţii şi obiceiuri

Înălţarea Sfintei Cruci este sărbătorită pe 14 septembrie. Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea în popor, este cinstită prin post şi praznice si este cea mai veche sărbătoare inchinată cinstirii lemnului sfânt.

In această  zi se sărbătoresc  două  evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:

- Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul si inălţarea ei solemnă in faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;

- Aducerea Sfintei Cruci de la persii păgâni, in anul 629, in vremea impăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.
Sfânta Cruce a fost aflată din porunca Sfintei impărătese Elena, mama Sfântului Impărat Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul si care sunt crucile tâlharilor răstigniti odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos.

După această minune, Patriarhul a poruncit inălţarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Cand imparatul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului in Persia. Sfanta Cruce a rămas aici timp de paisprezece ani, până când Hosroe a fost invins de impăratul Heraclie, care a dus sfânta cruce in Ierusalim.

Inălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de patimile si moartea Mântuitorului. Se posteşte pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru bunăstarea gospodarilor.

De Înălţarea Sfintei Cruci, în zonele viticole începe culesul viilor. În această zi se bat nucii. Tot acum, se adună din păduri şi ramurile de alun.

Tradiţia spune că atunci când sunt recoltate de Înălţarea Sfintei Cruci, ramurile acestea primesc puteri miraculoase şi sunt unelte valoroase pentru fântânarii care vor să depisteze izvoarele subterane.

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, maghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfinţit acum alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.

De Înălţarea Sfintei Cruci se pregăteşte “un leac” pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfinţit la biserică şi curpeni (tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori.

Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în muncă de fiecare.

Lasati un comentariu