Plante exotice şi sarmale transfrontaliere
Ziua Cooperării Europene a fost sărbătorită în toată Europa şi în ţările vecine, pentru prima dată, în data de 21 septembrie 2012, cu scopul de a promova realizările cooperării dintre regiuni şi ţări europene.
Sub egida Zilei Cooperării Europene, în perioada 17 – 28 septembrie, au loc peste 200 de evenimente, în diferite părţi ale Europei. Manifestarea cuprinde o paletă tematică diversificată de activităţi şi acţiuni, fiind organizate târguri, concursuri foto, conferinţe, concerte, picnicuri şi jocuri sportive.
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 (HURO) s-a alăturat acestei iniţiative pilot de susţinere a cooperării şi de creare a unui „pod” de legătură între comunităţile situate în zona de graniţă, printr-o serie de evenimente de proiect organizate începând cu 20 septembrie, în zona de frontieră dintre România şi Ungaria.
Pe parcursul întregii zile, in data de 21 septembrie, au avut loc mai multe acţiuni, dintre care una şi în municipiul nostru.
Sub genericul “La graniţe ,ne dezvoltăm impreună”, la Carei,in incinta Castelului, a avut loc o întâlnire intre cele două echipe locale participante la un proiect comun în valoare de 847.000 euro, legat de realizarea în Carei a unei sere pentru plante exotice în parcul castelului ,prevăzută a se finaliza până la sfârşitul anului.Sera va avea o înălţime de 10 m şi o suprafaţă de 150mp.
Manifestările au debutat în dimineaţa zilei de 21 septembrie,la Geberjen,de la ora 9,00,având loc o prezentare de proiect precum si posibilităţile de finanţare a acestuia.
Participanţii au făcut apoi deplasarea la Carei unde au fost intâmpinaţi de primarul Kovacs Eugen,de directori de departamente din primărie,de Hago Nandor,director al Muzeului Municipal, de Ecsdi Ioan,şeful Politiei Locale,de personalul muzeului şi al Direcţiei de Cultură şi câţiva reprezentanţi ai presei.
După cuvântul de bun venit adresat oaspeţilor,primarul Kovacs i-a invitat să viziteze sălile de la etaj ale muzeului nu inainte de a menţiona că “ de fapt istoria nu se invaţă ci se trăieşte,istoria o ştim cu toţii”.
Pentru prezentarea istoricului castelului Karoly,primarul Kovacs a apelat la serviciile unei persoane venite din Cluj impreună cu echipa de arhitecţi care s-a ocupat de planurile de renovare, ”in lipsa unui istoric aici ,de faţă”.
Din păcate,persoana desemnată ,nu a deţinut informaţii prea corecte ,mai ales in ce priveşte provenienţa mobilierului din sălile muzeului care potrivit celor expuse ar fi aparţinut chiar familiei grofilor Karoly fapt total eronat.
Deşi nu a fost mediatizată,intâlnirea dintre părţile participante la proiectele HURO avea menţionată pe afişul aferent , o invitaţie pentru cei ce doreau a obţine un răspuns la intrebări legate de proiectele comune,de finanţare sau alte aspecte,către secretariatul tehnic comun( HURO) in cadrul unei scurte conferinţe.
După o zi încărcată,cu un program inceput dis de dimineaţă si deplasări intre cele doua localităţi,ordinea desfăşurării activităţilor a fost puţin schimbată, astfel incât la finalul vizitării sălilor de muzeu toţi cei de faţă au ajuns in sala de protocol ghidaţi de mirosul sarmalelor aburinde. Aici a avut loc un schimb de … arta culinară dar şi mici atenţii pentru oaspeţi.
Astfel participanţii din Ungaria au servit colaboratorilor lor din Carei dar şi celor prezenţi sarmale pregătite la Geberjen iar ei au fost indemnaţi să guste din sarmale careiene.
Conferinţa de final nu a mai avut loc,masa prelungindu-se până după amiază.
Unul dintre participanţi, Ioan Ecsedi,seful Poliţiei locale ne-a mărturisit că este impresionat de cum arată interiorul Castelului pe care îl ştie din copilărie.
„Nu se poate face o comparatie intre cum arată castelul acum si cum arăta atunci când eram eu copil, si atunci era frumos şi acum este”.
Tot în cadrul Zilei Cooperării Europene,a mai avut loc ,cu o zi înainte,o prezentare a unui proiect transfrontalier in colaborare cu parteneri din localitatea Csenger pentru achiziţionarea de camere de supraveghere.Vor fi montate un numar de 23 de camere,licitatia pentru achiziţionarea si montarea lor fiind câştigată de o firmă din Brăila.
www.buletindecarei.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de Mărieș Horia la 22 septembrie 2012 - 22:29
„Vor fi montate un numar de 23 de camere,licitatia pentru achiziţionarea si montarea lor fiind câştigată de o firmă din Brăila.”
Trebuie să fie foarte tari ți foarte pricepuți ăia din Brăila în domeniul video, de au reușit să câștige licitația. O fi fost o licitație între pricepuți, probabil cam ca cea televizată în direct de la Oltchim.
La Brăila știam că se obțin producții foarte mari la parumb, în Insula Mare a Brăilei, și sunt foarte plăcut surprins să aflu azi, că se pricep băieții și la camere de supraveghere video.
Insula Mare a Brăilei, sau Balta Brăilei este o insulă de pe Dunăre, în județul Brăila, România. Ea are, în medie, 60 km lungime și 20 km lățime, cu o suprafață totală de 710 km². La intrarea în județul Brăila, fluviul Dunărea se desparte în trei brațe: Dunărea navigabilă (în vest), Brațul Vâlciu (în mijloc) și Brațul Măcin (în est). Brațul Măcin împreună cu Brațul Vâlciu delimitează Insula Mare a Brăilei.[1]
Între Dunărea navigabilă și Brațul Vâlciu se află Insula Mică a Brăilei, denumită și Balta Mică a Brăilei, constituită, de fapt, dintr-o salbă de 7 insule, cu o suprafață de 9559 ha, din care 6566 ha pădure și 2921 ha luciu de apă (include 18 iezere), pe care se află și Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.
În prezent, 681,3 km² (94,6% din suprafața Insulei Mari) sunt ocupate de terenuri agricole, din care 70,84 km² sunt irigate și protejate de un dig cu o lungime de 23,5 km. Pe insulă există două comune, Mărașu și Frecăței, care au aproximativ 5.000 de locuitori.
Regimul comunist a desecat bălțile existente pe insulă și a construit digurile, utilizând munca forțată a deținuților politici (dintre care mulți au murit acolo), transformând insula în zonă agricolă. Pe insulă au existat cinci „lagăre de reeducare” la Grădina, Lunca, Salcia, Stoienești și Veche Strâmba. Terenul, care s-a dovedit a fi fertil, a fost declarat un succes „al comunismului în România”.
Ca să vezi ce surprize plăcute îți poate aduce capitalismul. De la porumb la camere de supraveghere video.
Ăsta este de altfel și motivul pentru care aș fi extrem de curios să văd/ să studiez în detaliu documentele licitației.
Sau dacă mie nu mi se dă voie (așa bănuiesc că o să se întâmple), să le vadă măcar organele abilitate.
De documentele licitației pentru sera termopan, nici nu mai vreau să vorbesc. Îi las pe alții, pe cei mult mai pricepuți în termopane decât mine. Sunt destule firme specializate în domeniu, atât în Carei cât și în țara asta. Arunci aiurea cu o piatră, apuci să spargi vitrina unei firme ce se ocupă cu termopane! Este „afacerea secolului”, vezi de exemplu și reabilitările termice ale blocurilor de locuințe.
Bordurile lui Videanu, cele generatoare de ciubucuri pe la primării, nu mai sunt de loc la modă.
de Ion la 22 septembrie 2012 - 22:52
In urma cu ani buni,redactorul ziarului udmr Carei scria despre originea necareiana a domnului Ciuta si implicarea sa in viata orasului desi nu este localnic.Pronia cereasca a facut ca acum sa manance o piine de la un necareian care mai si ia si se infrupta de la careieni fara a da nimic in schimb.
Nu e un caz singular atribuirea lucrarilor unei firme din Braila ca doar si de paza castelului se ocupa o firma oradeana a unui cetatean maghiar si de altfel cam toate lucrarile se fac cu firme dinafara orasului sau strict din cercul apropiat al prietenilor de afaceri.Tot ce este careian il deranjeaza.A ajuns sa se razbune pina si pe nevinovati trandafiri sau copaci din parcul castelului care era mandria careienilor!
Pentru acest primar traditia are importanta doar daca ii aduce ceva profit.
Nici macar asta nu mai e o noutate pentru careienii careieni.
de emil la 22 septembrie 2012 - 23:14
primarul isi inchipuie ca istoria e un fel de iarba de pasune, cum o vede cineva, cum zice „asa e si istoria, ca iarba asta” ! dupa mintea legelista istoria asta e lucrul cel mai simplu, fiecare locuitor din oras stie istorie. „istoria o stim cu totii”. pai daca e asa, de ce a trebuit sa aduca o „specialista” tocmai de la Cluj? si specialista a incurcat borcanele! adica era acolo directorul muzeului local si nu era de fata nici un istoric! felicitari, jeno, cred ca Hago Nandor s-a simtit flatat de afirmatia asta! ca daca nu e istoric, o fi specialist in prelucrarea lemnului! pai daca istoria o stim cu totii, de ce nu ne-a spus jeno cum e cu castelul, de ce ne mai trebuie director al muzeului-daca tot nu e istoric!-, de ce a mai venit clujeanca? atunci sa le faca pe toate marele specialist jeno (multi)lateralul! activistul de partid se pricepe la toate!
jeno, ce te faci ca unii, chiar aici, pe site-ul asta, stiu altfel (de exemplu 1 Decembrie). despre ce istorie vorbim? si pe care o stie primarul?
de fapt, la horthycultura lui, la ce te poti astepta?
iar daca tragem linie, din cooperarea asta ne-am ales cu niste sarmale transfrontaliere. e ceva, pe criza asta!
de Desi nu a fost mediatizata... la 23 septembrie 2012 - 16:18
Din pacate aceasta intalnire nu a fost mediatizata,probabil din cauza ca sa dorit a fi una a intr-un cerc restrans sau din cauza lipsei de comunicare,sau a lipsei unui purtator de cuvant din cadrul Primariei.I-am auzit pe multi din presa care spuneau ca nu au de unde sa primeasca informatiile de interes public.De ce nu este un purtator de cavant la Primaria Carei ???.Daca D-l .Ciuta nu ar fi Consilier ,probabil ca nici pe acest site nu ar apare nici o informatie.Orice Institutie a Statului are un birou de presa.Pentru ca se plangea presa ca nu au de la cine primi vreun comunicat, stire etc.Nu au cu cine discuta in Primimarie.Primarul nu este intotdeauna disponibil pentru a da informatii tuturor celor din presa, fie ea de orice gen.Ar trebui ca pe viitor Consilierii locali sa gaseasca o solutie in acest sens.
de bulaaa la 23 septembrie 2012 - 20:09
ba fraierilor dapoi sa nu stiti voi ca jeno face ceva pe presa romanesca??????
la castel era plin de presa ungureasca dpaia cine io chemat, ha….comunicate se trimit la a mienk….fazsifiu jeno asta…pai in campanie lo folosit pe csehi cum o vrut si la alegerile de la satmar pentru parlamentare l o tradus fara sa clipesca…peinzu si interesu..il dooaren baston de comunicarea si dialogu vostru…
de Horia Mărieș la 23 septembrie 2012 - 22:15
@Desi nu a fost mediatizata… la 23 September 2012 – 16:18
La întrebarea Dvs:
– „De ce nu este un purtător de cuvânt la Primăria Carei ???”
răspunsul ar trebui să fie:
– Este, iar numele lui este Boros Erno (uneori Boros Ernestin).
Dacă ne uităm pe portalul (site-ul) Primăriei Carei aflăm că ar exista, începând cu luna ianuarie 2012 și un Centrul de Relații cu Publicul ce „funcționează ca un compartiment în cadrul Primăriei Carei, este creat pentru a fi în exclusivitate în slujba cetățeanului, pentru a rezolva în mod prompt, cu profesionalism, problemele acestuia” si care ar avea printre atribuții și „sporirea coeficientului de transparenţă în comunicarea şi fluidizarea circuitului informational”. Frumos spus și așa o fi!
Mai există tot pe acolo și o pagină web care ar trebui să vă dezvăluie „Numele şi prenumele persoanei responsabile cu informaţiile publice”, dar pagina respectivă se află – ca multe altele, și de foarte multă vreme – „UNDER CONSTRUCTION”.
Nu ne mirăm de acest lucru fiindcă este arhicunoscut faptul că întreaga Primărie Carei se află deja de două decenii „UNDER CONSTRUCTION”.
Probabil că de respectivele lucrări de CONSTRUCTION de ocupă cu mult spor tot firma care muncește din greu și fără mult spor la „Szarvas Fogadó”.
de emil la 23 septembrie 2012 - 22:40
consilierii legelisti au gasit solutia: nu vorbiti ungureste, nu va spunem.
pe cand incepe in oras vanatoarea de afise in limba romana?
de horgas la 24 septembrie 2012 - 08:49
consilierii lu jenobacsi nu au ei nimic de spus numa de ridicat mana…
auzit cineva sa zica ceva unu din ei???toti is pesti..pe pariu ca nici nu stiu ce se intampla pe acolo…jeeno da ordinele si lajos are grija sa se execute….ez a bulicsapat fiacskam draga!
de barat la 25 septembrie 2012 - 07:52
au adus destule sarmale si pentru famiglia evazionista???
la proiectul asta cat este comisionu fratilor?
proiectele europene cu bani de la baroso si vivianee sunt vaca de muls a evazionistului saf..hihihihi
de Horia Mărieș la 29 septembrie 2012 - 03:43
Au început lucrările pregătitoare (săpăturile) pentru construcția serei de plante exotice ce-și va găsi locul în Parcul Dendrologic al Castelului Karolyi din Carei, pentru a o înlocui pe cea dărâmată în 1887.
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=418772954851616&set=o.349531528458607&type=1&theater
Dacă alții sapă, noi putem doar să medităm, să bârfim și să cârcotim.
Mai întâi despre partenerul transfontalier, inițitorul și conducătorul proiectului, despre primăria (helyi önkormányzat) din Géberjén, localitate din județul Szabolcs-Szatmár-Bereg, având o populație de 574 locuitori (sic!, asta în anul 2001, iar azi având cca 560 de locuitori).
Primar: Máténé Vincze Andrea (Polgármester), fost primar Kovács Sándor, Fidesz – Magyar Polgári Szövetség/Kereszténydemokrata Néppárt.
Géberjén va beneficia de o finanțare europeană de 500.000 Euro în cadrul proiectului comun, și anume pentru restaurarea totală, în localitatea Géberjén, a așa numitului imobil – considerat monument istoric, inițial casă de locuit, Jékely-kúria, construit în secolul XIX (cca 1810), precum și transformarea acestuia într-un „centru de prezentarepromovare” a zonei Szabolcs-Szatmár-Bereg.
Azi, că tot au început săpăturile de rigoare în Carei, lucrurile legate de acest subiect au început să ne fie ceva mai clare. Până acum, recunoaștem spășiți, dar mai ales având în vedere și „transparența” uzuală și total opacă a Primăriei din Carei, noi cam pluteam în ceață, nu prea înțelegeam mare lucru din toată această afacere.
Care va să zică.
Înaintestătătorul unui sat (falu) cu 560 de locuitori din țara vecină și prietenă, a găsit subiectul (tema) propice pe care să marșeze pentru a obține o finanțare europeană de jumătate de milion de Euro în folosul comunității locale. Băiat deștept. Crearea unui „centru de prezentare/promovare” a zonei în care se află satul respectiv (ne referim la județul Szabolcs-Szatmár-Bereg).
Au găsit și un partener din România și anume Primăria Mun. Carei.
Nota bene, n-au apelat pentru parteneriat la localitatea din România cu care erau înfrățiți, și anume la satul Merești (Homoródalmás) din secuime, județul Harghita, (1415 locuitori în anul 2002 din care 1409 maghiari), ci au apelat la municipiul Carei (cca 20.000 locuitori). Până aici toate bune și frumoase.
Este și mai frumos, ba chiar și mai lăudabil faptul că cu cei 500.000 de Euro care le revin din proiectul transfrontalier cu finanțare europeană, cei din Géberjén vor reuși să reconstruiască una dintre puținele clădiri, ceva mai răsărite, din respectiva localitate, imobilul Jékely-kúria (cca. 1810) și să-l transforme într-un „centru de prezentare/promovare” a zonei Szabolcs-Szatmár-Bereg.
În schimb, onor municiuciupalitatea din Carei, care dispune în oraș (în proprietate privată) de câteva zeci (sau sute?) de clădiri/case cel puțin la fel de răsărite ca și imobilul Jékely-kúria din Géberjén și ce meritau a fi restaurate pentru a fi transformate în „centru de prezentare/promovare”, a decis, fiindcă doar așa știe să decidă o minte sclipitoare provenită din Asaujul de Sus, să bage cei 330.000 de Euro alocați proiectului (din care cca 320.000 primiți de-a moaca de la comunitatea europeană) în …. termopane.
Mai precis, se vor băga 250.000 Euro în termopane, 40.000 Euro se vor folosi pentru achiziționarea plantelor exotice cu care va fi populată sera, iar alți 40.000 de Euro vor fi folosiți pentru așa numitul „centru de prezentare/promovare”, adică pentru o „filagória és a tanösvény”.
Mama ei de filagória !
Îi trebuia neapărat primașului, pe criza asta, filagória și tichie de mărgăritar făcută din termopane. Mai bine îl ducea mintea să bage banii respectivi în sacul cel fără de fund al afacerii tot de el clocită numită Szarvas Fogado, sau sa restaureze de exemplu fosta casă Kafka Margit.
Orașul Carei ar fi avut mult mai mult de câștigat. Ce să-i faci însă primașului, el degeaba mânâncă sarmale cot la cot și vorbește acceași limbă maternă ca și polgarmeșterii (unii polgarmesteri fiind chiar niște doamne foarte deștepte) din Géberjén, Mátészalka, Nyírbátor – toate localități aflate în județul vecin Szabolcs-Szatmár-Bereg, adică la o aruncătură de băț – că de el tot nu se lipește nimic, el tot nu mai e în stare să învețe nimic. Fiincă nu poate, adică fiincă nu-l mai duce de loc capul, sau fiindcă este extrem de rău intenționat. Una din două.
Nu știm încă, deși suntem foarte curioși, ce firmă locală „prietenă” a pus mâna pe contractul de termopane în valoare totală de aproape 300.000 Euro.
Ce credem însă că este absolut necesar, pentru ca cei 40.000 de Euro destinați plantelor exotice să nu se ducă pe apa sâmbetei sau să nu se ducă numai în buzunarele firmelor locale prietene, specializate în tăieri de trandafiri și tufe de tuia, este ca achiziționarea splantelor exotice ă se facă NEAPĂRAT prin apelarea de către Primăria Carei la sfaturile singurului specialist existent pe plan local, și ne referim punctual la binecunoscutul fiu al Careiului, la Dr. Karacsonyi Karoly.
În rest, să auzim numai de bine și să ne iubim ca frații.
de Horia Mărieș la 29 septembrie 2012 - 09:13
P.S. la cele de mai sus.
Cu banii respectivi, 330.000 de Euro si la prețurile de azi de pe piața imobiliară locală, Primăria Mun. Carei putea să-și cumpere vre-o 5-6 case țapene în oraș și să le transforme pe toate în sere exotice și în filagórii.
Câte o „filagória” la fiecare colț de stradă mai importantă din centrul orașului Carei.
Dar așa s-a născut proverbul: „Unde nu-i cap, vai de picioare”.
Sau „Cine n-are cap, sã aibã picioare.” Sau „Cine are cap de sticlã, sã nu arunce în nimeni.” Sau „Cap mare, minte puținã”. Sau „De ani mare si minte n-are”. Sau „Nem az a buta ember, aki valamit nem ért meg – hanem aki megérti ugyan, de úgy cselekszik, mintha nem értené”.