Peşteri din România mai puţin cunoscute

• publicat la: 9 October 2012
Peşteri din România mai puţin cunoscute

Când vine vorba despre peşterile din România, aproape toată lumea se gândeste la Pestera Muierii sau Scărişoara. Ei bine, tara noastră se poate mândri cu mult mai multe caverne ce sunt mai putin cunoscute, dar cel putin la fel de interesante.

Ziare.com a stat de vorbă cu Stefan Murvay, cel care detine Blog de speolog, pentru a afla mai multe detalii direct de la o persoana avizată despre aceste locuri minunate.

Pentru inceput ne-am indreptat atentia către pestera Topolnita din judetul Mehedinti, la 31 kilometri de Drobeta Turnu Severin.

“Aceasta este ‘etajată’, dispusa pe 4 nivele, din care două fosile (parasite definitiv de cursul de apa subteran), unul subfosil (frecventat ocazional de cursul de apa) si unul activ (strabatut permanent de apa)”, ne-a spus Stefan Murvay, precizând că reteaua de galerii insumeaza aproximativ 20,5 kilometri.

El a precizat ca pestera Topolnita este rezervatie speologica protejata, “o parte din galerii nefiind accesibile decat speologilor”.

Străbătută de cel mai mare râu subteran din România

Ca si Topolnita, Cetăţile Ponorului din Apuseni sunt strabatute de un curs de apă subteran si au galerii de dimensiuni comparabile.

Pestera are o galerie principala de aproximativ 2,5 kilometri lungime, iar despre raul care o strabate se spune ca este cel mai mare rau subteran din România.

Aceasta poate fi vizitata la suprafata, dar si pana la Sala Taberei, dar pentru asta trebuie sa fii echipat cu cizme de cauciuc si sa dispui de mijloace de iluminare.

O alta astfel de caverna ce merita toata atentia noastra este Piatra Altarului, Muntii Bihorului, cunoscuta pentru “frumusetea deosebita a formatiunilor”.

“Ce nu este la fel de cunoscut, insă, este faptul că mai exista (cel putin) o pestera care rivalizeaza ca frumusete cu Piata Altarului. Este vorba despre Pestera Closani (Muntii Mehedinti – n.red.). Ea este, de asemenea, rezervatie speologica protejata. Pe langa obisnuitele formatiuni pe care le gasim in majoritatea pesterilor, Pestera Closani mai adaposteste si alte formatiuni deosebite precum helictite, cristalictite si cristale de calcit”, ne-a mai spus speologul.

In aceasta pestera a fost instalat un laborator subteran in care se efectuau diferite studii biospeologice si geofizice, precum masurarea mareelor terestre.

“Nu stiu sigur cat anume din laborator mai exista in pestera in acest moment, pentru ca la un moment dat a avut loc o ecologizare a pesterii, ocazie cu care au fost indepartate o serie de materiale degradate si neutilizate. Stiu insa cu siguranta ca in pestera se mai efectueaza diverse masuratori, experiente si studii speologice (in diverse ramuri ale speologiei)”, a continuat el.

El a adaugat ca in Romania nu toate pesterile sunt cunoscute si/sau admirate pentru frumusetea formatiunilor ce le impodobesc, ci si pentru evenimentele ce au loc aici.

Peştera sală de concert

De exemplu, la pestera de la Romanesti, Muntii Poiana Rusca, vin in fiecare an in jur de 2.000 de oameni pentru concertul organizat aici. Turistii nu vin neaparat pentru pentru ea in sine deoarece, spune Murvay, pe langa colonia de lilieci pe care o adaposteste si urmele care atesta locuirea ei din timpuri stravechi, nu are nimic deosebit care sa incante ochiul celui care o viziteaza.

“Totusi concertele sustinute aici au reusit sa o faca sa iasa din anonimat intr-atat incat o serie de alte peşteri, recent renovate si redeschise, precum Meziad (Muntii Padurea Craiului – n.red.) sau Valea Cetatii (Rasnov, judetul Brasov – n.red.), au copiat ideea, insa la scara mult mai mica”, a continuat acesta.

Frumoase sunt si pesterile cu dezvoltare preponderent verticala, avenele, desi nu multi au ocazia sa le viziteze.

“Cel mai adanc aven din Romania este Sistemul Varasoaia (V5-V24) din muntii Bihor, cu o adancime de 653 m, urmat de Avenul de sub Coltii Grindului, cu o adancime de 561 m. Aceste cavitati pot fi parcurse doar cu echipament special pentru abordarea verticalelor. Ar parea ca sunt foarte adanci, dar sunt avene pitice in comparatie cu altele, cel mai adanc aven din lume depasind adancimea de 2.000 m”, a conchis speologul.

ziare.com

Lasati un comentariu