Pagina principala / Stiri interne / Cimitirul Central Cluj devine muzeul minorităţii maghiare

Cimitirul Central Cluj devine muzeul minorităţii maghiare

Odată cu instaurarea domniei portocalii de la Cluj, în urbea de pe Someş s-a aşezat marele BLAT. La nivel declarativ adversarii politici duceau o luptă asiduuă. Realitatea însă ne-a arătat de nenumărate ori până acum că o mână spală pe alta. Fie că vorbim de PDL, PNl, PSD sau, mai nou PC. La Cluj nu există luptă politică. Afacerile oneroase curg, averile cresc, imobiliarele înfloresc. Boc e legat ombilical de UDMR, PDL e în simbioză cu PSD, iar PNL bate mingea pe imaş cu toţi ceilalţi. Până acum acest BLAT imens a stat bine camuflat în spatele cortinei. Acum însă, jocurile se duc direct în faţa reflectoarelor. Iar cel ce are de suferit e boul de contribuabil. Iar de data aceasta suferă precum un câine şi îl arde la buzunar.

Ce a început Tişe va termina Boc

Prezentam în vara acestui an cum fostul preşedinte al CJ Cluj şi fostul consilier local PDL, Alin Tişe, în prezent candidat pentru un post de senator de Cluj, a blocat împreună cu PDL în 2005 eliberarea mormintelor din Cimitirul Central, în favoarea unor entităţi maghiare. Astfel, pe de-o parte au intrat bani gri în visteriile de campanie electorală şi, pe de altă parte, clujenii au fost privaţi de locuri de veci în cimitirul Central.

Acum, în 2012, povestea merge mai departe, dar, de data aceasta pe cai mari. Cimitirul Central al Clujului este pe punctul de a deveni un Muzeu al Maghiarilor, cu reguli proprii, aberante, închis potenţialilor concesionari români, iar celor existenţi cu zeci de Obligaţii, care mai de care mai împovărătoare.

În prezent, la Cluj, în Cimitirul Central, prelungirea unei concesionări este de aproape 1.000 de lei pe şapte ani. Ce face administraţia locală cu aceşti bani, doar Corpul de Control al Premierului sau DNA ar putea şti, pentru că în Comitirul Central (chiar zilele trecute ne-am convins de asta) nu există iluminat public, pubele le poţi număra pe două mâini (pe 22 de hectare!), iar groparii tot timpul te atenţionează să nu laşi nimic pe mormânt, căci se fură. Ei bine, aceste neajunsuri, în curând, nu vor mai putea fi observate. Cimitirul Central va fi un muzeu cu circuit închis, parola fiind una în limba maghiară.

În 2011 a apărut o scrisoare apel, prin care, printre alţii, Episcopul Eparhiei Reformate din Ardeal, Pap Geza, protopop romano-catolic de Cluj, Kovacs Sandor, preşedintele regional al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania Gergely Balasz, preşedintele UDMR Cluj Mate Andras, decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Artă din cadrul Universităţii „Sapientia” Tonk Marton, şi directorul Fundaţiei Hazsongard Gergelykne Tokes, cereau stoparea distrugerii, furtului şi profanării pietrelor funerare din Cimitir, intervenţia de urgenţă pentru protejarea cimitirului şi oprierea periclitării caracterului de monument al Cimitirul Central. Un demersa de bun simţ, logic. Cimitirul Central trebuie păstrat ca o oază, ca unmonument în ansamblu, dar şi ca un cimitir. Cimitirul central trebuie păzit, pentru a se evita vandalizarea sa. Istoria Clujului e şi istoria Cimitirului Central. Dar, Cimitirul central trebuie păzit şi pentru ca florile d epe morminte să nu dispară. Cimitirul Central, trebuie să rămână cimitir. Numai că….Praf în ochi….

Comisia de renume mondial şi ministrul maghiarilor din Guvernul Boc

Pe baza acestei scrisori apel s-a constituit o Comisie de experţi cu renume mondial (asupra căreia vom detaila mai încolo), iar apoi, în 7 februarie 2012, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemn Hunor, membru al Guvernului României condus de Emil Boc, dă odiosul Ordin Nr 2054, privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică „B“, a monumentelor memoriale/funerare din cadrul sitului clasat monument istoric Cimitirul central, cod CJ-IV-s-B-07839, din str. Avram Iancu nr. 26-28, Cluj-Napoca, judeţul Cluj, act publicat în Monitorul Oficial Nr. 228 din 05 aprilie.

Pe listă, nu mai puţin de 394 pietre funerare, obeliscuri, morminte şi cripte. Dar, surpriză (sau nu ?!) din cele 394 de monumente istorice (majoritatea din secolul XX sau sfârşit de secol XIX), 370 sunt maghiare, doar 34 fiind ale unor persoane de etnie română. Interesante sunt o serie de aspecte, explicabile însă prin declaraţia ministrului Hunor de după semnarea Ordinului: “”Am îndeplinit unul dintre cele mai importante obiective ale Ministerului Culturii și ale UDMR. Am asigurat o protecție sporită pentru aproape 400 de morminte din cimitirul Hazsongard, păstrând astfel demnă amintirea marilor personalități istorice și culturale transilvane”. (http://www.udmr.ro/pressroom/articol/394-de-morminte-din-cimitirul-hazsongard-din-cluj-sunt-ocrotite-printr-un-ordin-al-ministrului-culturii). Unde o fi interesul românilor, al României, al clujenilor, habar nu avem, pentru că ministrul Guvernului Boc ne spune de interesul MINISTERULUI CULTURII ŞI AL UDMR!!

Daicoviciu şi Jarda BA, maistru dulgher şi lăutarul DA

Potrivit Wikipedia, în Cimitirul Central sunt îngropate peste 50 de personalităţi de etnie română, care au monumente funerare demne de a fi categorisite ca monumente istorice. Pe lista ministrului Hunor sunt doar 34. Augustin Bena de exemplu, a fost destul de celebru pentru ca o şcoală din Cluj să îi poartă numele. Renumitul compozitor Tudor Jarda a dat numele său Şcolii Populare de Arte din Cluj. Academicienii Constantin Daicoviciu sau Ştefan Pascu sunt nume de care au auzit orice clujean. Nici nu mai are rost să spunem de ce au însemnat ei pentru Cluj. De asemenea, monumentul Ostaşului sovietic (celebrul tanc!), monumentul Eroilor din Revoluţia din 1989 sau monumentul ostaşului român căzut în luptele cu armata hitleristă şi horthystă sunt şi ele puncte cheie ale Cimitirului Central. Cum de nu sunt cuprinse pe lista respectivă doar ministrul Hunor ştie. Care însă ştie foarte bine şi cum de mormântul lui Szabo Mihaly, maistru dulgher şi staroste sau notarul Gidofalci Istvan ori lăutarul Salamon Janos sunt pe listă.

De asemenea, la nivel naţional sunt declarate monumente funerare doar 350 de obiective, dintre care 150 sunt la Cimitirul Bellu. La Cluj sunt însă 394. Şi doar 34 ale românilor. Cu siguranţă românii au morminte urâte, iar ungurii capodopere de artă. LOL – ar spune orice clujean! Şi, pentru ca tacâmul să fie complet, deşi nu există o Lege a Cimitirelor, în actualul Cod de procedură civilă (ghiciţi care Guvern Boc a iniţiat actul normativ, la sugestia cărui partener de Coaliţie) a apărut art.82 care legiferează donarea locurilor de veci. Mormintele româneşti, câte mai sunt, pot fi donate…Către cei ce sunt finanţaţi… Iar o parte din miza constă însă în banii care se alocă pentru reparaţii!

Bani publici pentru fundaţii maghiare

Dar, până la acestă miză, să vedem cine a contribuit la întocmirea listei, întrucât Hunor nu a visat-o la ceas de taină cu Boc în Palatul Victoria. Ei bine, la lista respectivă a contribuit din plin o instituţie a statului român, în speţă Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj, condusă onor, de Leonard Horvath. Vă suna cunoscut numele acum 2 săptămâni?! Deloc…Dar acum?! Din plin! Leonard Horwath este candidat PC, pe listele USL, pentru un post de deputat. După faptă şi răsplată. Cum de marele PC-ist, recte USL-ist nu s-a împotrivit la mişcarea ministrului Hunor, nu ştim. Ştim însă că Horvath a împuternicit reprezentanţii Fundaţiei “Asociaţia Kelem Lajos” să efectueze măsurători topografice, documentare fotografică, studiu istoric şi fişe analitice pentru obiectivele pretabile a fi monument istoric din Cimitirul Central. “Asociaţia Kelem Lajos” are ca scopuri şi obiective “Protecţia morală şi juridică a patrimoniului constituit din România, care au o importanţă de pietate arhitecturală, bisericească, arheologică, istorică, artistică sau etnografică PENTRU MINORITATEA MAGHIARĂ sau sunt de importanţă comună a altor naţionalităţi”. O instituţie publică finanţează o comisie formată din membri ai unei asociaţii maghiare, cu scop declarat protejarea patrimoniului minorităţii maghiare să realizeze celebra listă. Totul are o explicaţie. Iar din comisia respectivă au făcut parte, tot prin împuternicire (a se nota dubla împuternicire, lucru ilegal de altfel!), Maksay Adam, Weisy Attila, Terebessy Alexandru, Bartha Csaba şi Tokes (Gergely) Erszebet. Ce nume frumoase! Şi, pentru a fi exacţi şi Dan Pop şi Marius Chiş – asistenţi topografi, adică cei care au cărat instrumentarul topo pe coclaurile din cimitir.

Sora lui Tokes, magnatul Cimitirului

Probabil că v-a atras atenţia un nume: Tokes (Gergely) Erszebet. Nume de-a dreptul superb. Doamna Erzsbet, sora europarlamentarului Laszlo Tokes, este o simpatică profesoară de chimie pensionată, care brusc a devenit cel mai mare istoric al Clujului, specializată în Cimitirul Central! Atât de renume mondial, încât Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu, condusă de Leonard Horvath, se consultă direct cu ea, ideile sale fiind extrem de importante în luarea unei decizii a instituţiei publice române. Numai că la Cluj, ţara BLATULUI se poate orice, nu ?! Până şi comunitatea maghiară strâmbă din nas legat de ideile sorei lui Tokes şi a început să îşi pună întrebări legate de fondurile pe care le manipulează printr-un ONG care se ocupă de Cimitirul Central, de setea sa de ase afla în centrul opiniei publice şi chiar de posibilitatea ca însăşi ea să fi regizat incendierile şi profanările unor pietre funerare din cimitir pentru a avea pe de-o parte fonduri suplimentare de reparaţii şi pe de altă parte pentru a crea ilaritate şi necesitatea potejării cimitirului. Mai mult, există chiar voci care afirmă că aceeaşi soră a europarlamentarului a adus rămăţiţe umane reale sau fictive ale unor maghiari, le-a construit pietre funerare în atelierul artistic al soţului decedat şi apoi i-a relocat în cimitir, îmbogăţin astfel biografia şi istoria locului.

Boc tace şi execută ordinele UDMR

Miza întregului joc este acum în mâna primarului Emil Boc. În şedinţa de marţi a Consiliului Local Cluj se va supune dezbaterii şi apoi aprobării noul Regulament de funcţionare al cimitirelor. Până acum, propunerile Serviciului specializat din Primărie au fost total ignorate. Şi nu e de mirare că bravii noştrii consilieri locali vor dezbate proiectul de Regulament întocmit de…viceprimarul UDMR Anna Horvat. Doar nu degeaba PDL a fost în Coaliţie guvernamentală şi, iată, acum locală, cu UDMR. Nu degeaba PDL formează o majoritate în Coniliul Local Cluj Napoca, cu UDMR. Şi nu ar fi nimic grav în toate acestea, dacă Regulamentul conceput de viceprimarul UDMR Horvat ar fi unul în folosul clujenilor li nu strict al comunităţii maghiare! Sau nu e vorba de CL Cluj Napoca, ci de CL Kolozsvar, păstorit de UDMR, prin grija PDL. Asta pentru că primarul Emil Boc este la curent cu toate aspectele semnalate până acum, dar, singura sa grijă de până acum a fost să aprobe senin toate propunerile viceprimarului în şedinţele de lucru de până acum. Iar marţi, Boc va tăcea cu capul aplecat, la fel cum a făcut-o când ministrul Hunor a dar celebrul Ordin sau când preşedintele Băsescu i-a dictat politica. Iar apoi va ieşi în public, la declaraţii, explicându-ne că roşul e mov de fapt şi că ARD nu mai are nimic din portocaliul PDL…cotidianul.ro