PDL GmbH: partid plătit de pocăiţi, sponsorizat de Reich (I)

• publicat la: 10 November 2012
PDL GmbH: partid plătit de pocăiţi, sponsorizat de Reich (I)
  • Partidul Democrat Liberal este finanţat ilegal de două structuri: fundaţiile germane ale Angelei Merkel şi organizaţiile religioase ale neoprotestanţilor
  • ZIUAnews vă dezvăluie edificiul financiar prin care Traian Băsescu a transformat şi, mai apoi, a controlat instituţiile statului de drept şi viaţa politică a României în exterior
  • „Hanns Seidel” şi „Konrad Adenauer” sunt cele două fundaţii prin care activităţile politice ale PDL au fost plătite
  • Ambele fundaţii sunt susţinute de Guvernul Angelei Merkel
  • 51 de lideri ai PDL au primit bani, sub diferite forme, de la neoprotestanţi
  • Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a fost în pelerinaj la Biserica Penticostală Philadelphia Romanian Church din SUA, pe banii lor
  • Ministerele Justiţiei, Internelor, Sănătăţii şi Muncii au fost restructurate, transformate şi îndoctrinate prin banii daţi direct de Angela Merkel
  • Întregul sistem creat din banii nemţilor şi ai pocăiţilor vizează distrugerea instituţiilor româneşti şi accesul în Parlament al susţinătorilor neoprotestanţilor

După ce în numărul precedent al ziarului am arătat relaţiile dintre Mihail Neamţu, Mihai Răzvan Ungureanu şi penticostali, ZIUAnews continuă serialul cu o radiografie a sistemului politic democrat în România. Iniţiat în urmă cu mai bine de 12 ani, de organizaţiile occidentale care purtau un interes economic şi social, procesul de devenire al Partidului Democrat Liberal a fost şi este semănat de mijloacele financiare manipulative ale Guvernului de la Berlin şi interesele neocreştine.

ZIUAnews vă prezintă lista liderilor PDL care au primit bani sub diferite forme de la pocăiţi, precum şi infrastructura creată de Partidul Popular European, atât în România, cât şi în Estul Europei, pentru subjugarea intereselor naţionale în faţa celor europene.

Noul Reich, alimentat financiar prin două fundaţii germane, s-a extins de-a lungul Europei, înrobind instituţiile naţionale intereselor de partid, manipulând opinia publică şi transformând contribuţiile europene în daruri portocalii, cu destinatari înregimentaţi politic.

Cu toate că reprezintă o infracţiune la Legea partidelor politice, organizaţiile străine au stimulat financiar puternic partidul lui Băsescu şi politica democrată în România, iniţiind apoi scenarii pseudopolitice de luptă pentru apărarea democraţiei, în scopul anihilării socialiştilor aflaţi, în prezent, în aproape toată Europa, în opoziţie. ZIUAnews atrage atenţia tuturor instituţiilor democratice din România şi nu numai, pentru a stopa amestecul politicului în instituţiile vitale ale statului de drept.

În numărul trecut, v-am prezentat modul în care fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu şi legionarul Mihail Neamţu se folosesc de banii pocăiţilor pentru a ajunge în Parlament. În continuare, ZIUAnews vă arată o schemă incredibilă, care demonstrează că cei mai mulţi dintre membrii de bază ai PDL sunt conectaţi la banii şi relaţiile neoprotestanţilor. Sumele de bani şi puterea de a influenţa luarea unor decizii, atât în interiorul PDL-ului, cât mai ales în afara lui, le sunt date parlamentarilor penticostali sau celor care aspiră la statutul de parlamentar, de organizaţiile neoprotestante puternice din SUA. Întregul PDL este împânzit de neoprotestanţi care se folosesc de această confesiune pentru a accede la funcţii, la bani, la influenţă.

Deşi sunt extrem de puţini oamenii politici care recunosc deschis apartenenţa lor la neoprotestantism, temându-se că, într-o ţară majoritar ortodoxă, acest lucru i-ar prejudicia la vot, ZIUAnews vă arată legăturile mai marilor PDL cu diverse culte neoprotestante, dar şi beneficiile pe care oamenii politici le-au obţinut de pe urma acestei apartenenţe ţinute secretă.

În urma alegerilor din 2008, au fost votaţi doar şapte parlamentari evanghelici, baptişti şi penticostali, toţi făcând parte din Partidul Democrat Liberal: Lucian Riviş Tipei (Arad), Nicolae Jolţa (Bihor), Orest Onofrei (Suceava), Mircea Lubanovici (Diaspora), Gheorghe David (Timiş) Marius Dugulescu (Timiş) şi Iosif Veniamin Blaga (Hunedoara). Realitatea însă a fost alta.

Nucleul neoprotestanţilor din PDL începe cu fostul premier Emil Boc, care este penticostal, la fel ca şi fostul primar de Cluj-Napoca, Sorin Apostu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, deputatul Daniel Buda, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Radu Țîrle. Deputatul Lucian Tipei este chiar fiul pastorului Pavel Tipei, şeful Cultului Penticostal din România, prieten la cataramă cu primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi acesta, dar şi socrul său, Gheorghe Seculici, fiind apropiaţi de penticostali.

Emil Boc a negat că este penticostal, însă a omis un detaliu: cei 300.000 de dolari luaţi de la pocăiţi. Conform Primăriei Cluj-Napoca, „Emil Boc a salutat finalizarea, la 8 octombrie a.c., a demersurilor comunităţii române penticostale din zona Chicago, inclusiv a Bisericii Philadelphia, legate de colectarea unor importante fonduri (aproximativ 300.000 USD) destinate îndepărtării efectelor inundaţiilor din România, urmând ca această sumă să fie direcţionată, prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, susţinerii proiectelor de refacere a zonelor afectate de calamităţi”.

Anghel Florin Serghei, William Brânză, Daniel Buda, Marius Dugulescu, Alin Popoviciu, Lucian Riviş-Tipei, Badea Riceard, penticostali PDL-işti, au propus, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, proiectul de lege pentru stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserică în domeniul asistenţei sociale, adoptat în luna decembrie a acelui an, de Camera Deputaţilor. Concret, proiectul prevedea ca toate bisericile din România, inclusiv cea penticostală, să primească ajutor de la stat.

Vasile Blaga a făcut, la începutul lui 2010, o vizită în Atlanta, Georgia, fiind însoţit de pastorul Paul Negruţ, de la Biserica Baptistă „Emanuel” din Oradea. Nici Ambasada României din SUA, nici consulul onorific al României din Atlanta, nu au fost înştiinţaţi de această acţiune, afirmându-se că vizita lui Blaga, pe atunci ministru de Interne, a fost ferită de ochii curioşilor. Penticostalii români care frecventau Philadelphia Romanian Church au ştiut din timp de această vizită, fiind invitaţi să participe la întâlnirea cu liderul PDL. Ortodocşii români au fost deranjaţi de hotărârea fostului ministru de Interne. Părintele ieromonah DR. Chesarie Bertea a cerut explicaţii reprezentanţilor Ambasadei Române. Dacă prima reacţie a acestora a fost de a nega zvonurile, la câteva săptămâni un funcţionar al Ambasadei i-a confirmat preotului vizita lui Blaga în Atlanta.

Mircea Lubanovici, penticostal de seamă, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora, colegiul uninominal nr. 3, fiind şi membru supleant al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO. La 27 de ani, Mircea Lubanovici a emigrat, împreună cu soţia sa, în SUA, mai exact în Chicago, unde a absolvit „Harry Truman Community College”. În calitatea sa de deputat de Diaspora, Lubanovici a organizat conferinţe şi simpozioane în comunitatea română penticostală, inclusiv şi-a introdus electoratului colegii politicieni, cum ar fi penticostalul Radu Ţârle, senator de Bihor, deputatul de Caraş-Severin, tot penticostal, Valentin Boşneag şi Ioan Moldovean, neoprotestantul preşedinte al Alianţei Evanghelice Române. Toţi cei menţionaţi mai sus, inclusiv şeful Consulatului General al României din Los Angeles, Cătălin Ghenea, au participat, în Arizona, la o serie de conferinţe sponsorizate de Biserica Baptistă „Happy Valley”. Românii de alte confesiuni, care doreau să stea de vorbă cu consulul Cătălin Ghenea erau nevoiţi să plătească „o taxă de intrare”, de 20 de dolari, pe care nu se oferea nicio chitanţă sau alt act.

William Brânză, deputat PDL de Diaspora, a cărui apartenenţă la cultul penticostal nu mai este o necunoscută, se ocupă tot de problemele românilor din afară. În plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Brânză a mers în Franţa, unde a participat la o întrunire a comunităţii penticostale din Paris.

Dănuţ Liga, de confesiune adventistă, este un alt deputat democrat-liberal a cărui relaţie de prietenie cu pastorul adventist Viorel Patrană a fost demonstrată. Acesta din urmă a deţinut mai multe companii în SUA şi Marea Britanie, care au avut de câştigat din tombola „100% Adevărat”, desfăşurată la OTV.

Viorel-Riceard Badea, senator PDL, adept al cultului penticostal de peste Ocean, îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României, fiind şi secretar al Comisiei Românilor de Pretutindeni, precum şi membru al Comisiei pentru politică externă.

Marius Dugulescu, preot baptist, fiul pastorului Petru Dugulescu, fost deputat de PNŢCD, a ajuns, prin sprijinul dat de PDL, în funcţia de deputat de Timiş. Totuşi, Dugulescu, vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale, din Camera Deputaţilor, va participa la alegerile din 9 decembrie, în calitate de membru al PP-DD. Dugulescu este apropiat şi de democrat-liberalii Sever Voinescu şi Teodor Paleologu, aceştia participând la conferinţa „Valorile creştin-democrate, Valorile Europei Unite”, organizată de către deputatul PDL Marius Dugulescu.

Daniel Negrea, deputat PDL şi penticostal, ocupă şi funcţia de consilier judeţean în Arad, dar, în perioada 2005-2009, a fost membru în Consiliul Europei, prezidat de Jose Manuel Barroso.

……

Vasile Ţânţaş, şeful cultului penticostal din zona Oaşului, a beneficiat de finanţări consistente din Statele Unite ale Americii. Ţînţaş a făcut afaceri cu Ioan Oltean, Gheorghe Seculici şi Gheorghe Falcă, toţi trei făcând parte din culte neoprotestante. Oltean şi Falcă i-au convins pe liderii judeţeni PDL din Satu Mare să accepte candidatura unuia dintre fiii lui Ţânţaş, Samuel, fostul subprefect din Satu Mare, acest serviciu costându-l 1,5 milioane de euro.

Traian Igaş, fost ministru de Interne, membru PDL, este adventist de ziua a şaptea, fiind şi cel care a încântat electoratul prin cântări de pe scenele organizate cu ocazia mitingurilor democrat-liberale. Igaş este şi membru în Comisia Românilor de Pretutindeni, având ca scop atragerea voturilor de la cei din diaspora.

Mircea Man, democrat-liberalul care a câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean Baia Mare ajutat de Episcopia Ortodoxă, s-a sucit. Pentru alegerile din această toamnă, Man este susţinut de penticostalii din Maramureş, în schimbul unui imobil în care neoprotestanţii să îşi desfăşoare întrunirile.

Nicolae Bud, parlamentar PDL, a fost împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Mircea Man, secretarul PDL Maramureş, Gheorghe Marian, fostul subprefect al Maramureşului, Constantin Boloş, Fănică Pop, fostul candidat la Primăria din Baia Mare, Ioan Indre, fost democrat-liberal, primarul din Ulmeni, Lucian Morar, edilul comunei Gârdani, Gheorghe Tătăran şi primarul comunei Fărcaşa, Ioan Stegran, membru înscris în comunitatea penticostală, în 2010, la inaugurarea Bisericii Penticostale Betel din comunca Fărcaşa.

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, are strânse legături cu adventiştii de ziua a şaptea. În luna mai a acestui an, democrat-liberalul a participat la simpozionul intitulat „Libertatea religioasă – factor de armonie socială”, organizat de Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din Gura Humorului, în parteneriat cu Asociaţia Naţională „Conştiinţă şi Libertate”, de asemenea, de cult neoprotestant.

Aderarea României la Schengen, la mâna penticostalilor

Biserica Penticostală Română l-a invitat, în 2011, în ţara noastră, pe Wolfgang Grefe, consilier guvernamental al Germaniei, consul onorific al mai multor state din zona baltică, membru al Comisiei Sociale de Sănătate atât în Guvernul Germaniei, cât şi pe lângă Comisia Europeană. Rolul vizitei a fost acela de a dezbate integrarea în spaţiul Schengen şi relaţiile de colaborare între ţările europene. Fiind o activitate decisă de Biserica Penticostală, delegaţia română a fost reprezentată de senatorul PDL Gheorghe David, adept al acestui cult neoprotestant.

Sponsorizare ilegală

Legea 334 din 2006 privind finanţarea partidelor politice interzice, expres, ca partidele politice să primească donaţii de la partide sau organizaţii internaţionale. Niciun organ de urmărire penală nu s-a sesizat până în acest moment, deşi evenimentele organizate de PDL pe banii celor două fundaţii au fost prezentate pe larg, inclusiv cu sursele de finanţare, de mass-media.

Legea 334 din 2006 prevede, la articolul 11, alineatul 1: „Acceptarea donaţiilor din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice sau juridice străine este interzisă”. Alineatul 2 al acestui articol este cel de care ar putea să se folosească liderii PDL, pentru a scăpa de răspunderea penală: “Fac excepţie de la prevederile alin. (1) donaţiile constând în bunuri materiale necesare activităţii politice, dar care nu sunt materiale de propagandă electorală, primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formaţiuni politice aflate în relaţii de colaborare politică. Pot fi primite şi materiale de propagandă care se folosesc numai în cadrul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European”. Apărarea acestora ar fi însă plină de goluri, pentru următoarele argumente: PDL nu a primit bunuri materiale necesare desfăşurării activităţii, ci sume imense de bani folosite pentru instruirea şi recrutarea de viitori oameni politici. Acţiunile liderilor PDL, reflectate în detaliu în presă, au constituit mijloace de propagandă electorală, care le-au servit la strângerea de voturi.

Gratitudinea lui Băsescu

În semn de mulţumire pentru tot sprijinul financiar oferit PDL-ului, preşedintele României, Traian Băsescu, cel care, constituţional, nu are voie să promoveze politica vreunui partid, l-a decorat, în luna octombrie a acestui an, cu Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de comandor, pe fostul director al Fundaţiei „Konrad Adenauer”, Holger Dix. Bineînţeles, cuvintele de laudă nu au întârziat să apară din partea Administraţiei Prezidenţiale, care a transmis că evenimentul a avut loc „în semn de înaltă apreciere pentru crearea unui climat de colaborare activă, pe toată durata mandatului (…), pentru susţinerea şi îmbunătăţirea performanţelor academice ale elevilor şi studenţilor care au primit burse de studiu sau au participat la programe de cercetare finanţate de fundaţie”.

ZIUAnews vă prezintă exemple de manifestări plătite de Fundaţia „Konrad Adenauer” şi organizate de Partidul Democrat Liberal. În 2009, reprezentanţii „Konrad Adenauer” au luat decizia de a organiza cursuri cu tematica „Managementul comunicării de campanie”, prin care să formeze tinerii politicieni din Organizaţia de Tineret a PDL.

În 2010, la Sinaia, a fost lansat proiectul „Cursurile de management politic”, prin care s-a propus organizarea de lecţii de formare de traineri interni, specializaţi în managementul politic. Tinerilor din PDL le-a fost asigurată finanţarea programului de cele două fundaţii partenere ale democrat-liberalilor, respectiv „Konrad Adenauer” şi Institutul de Studii Politice.

Tot Institutul de Studii Populare şi Fundaţia „Konrad Adenauer” au finanţat şi Şcoala Judeţeană de formare politică de la Botoşani, desfăşurată în perioada 10-12 iunie 2011, sub numele „Codrii de aramă”. Întregul Birou Permanent Naţional al OT PDL, lideri politici naţionali şi locali, au susţinut traininguri pentru cei peste 100 de cursanţi.

În perioada 15-17 iulie 2011, fundaţia „Konrad Adenauer” – în colaborare cu Institutul de Studii Populare, Centrul pentru Studii Europene – a finanţat proiectul Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat Liberal, cu titlul „Tinerii – viitorii lideri în administraţia publică din România”, organizat la Moreni, Dâmboviţa.

Fundaţiile prietene ale Partidului Democrat Liberal, respectiv Institutul de Studii Populare, Center for European Studies şi Fundaţia „Konrad Adenauer”, au plătit, în prima jumătate a lunii octombrie, o dezbatere a PDL-ului, organizată la Hotelul Ramada din Bucureşti. Tema acestei întruniri a reprezentat-o reforma asistenţei medicale în România, liderii PDL redactând un document strategic, care să stea la baza obţinerii banilor europeni.

Tinerii din Partidul Democrat Liberal au participat, în perioada 29-31 octombrie, la Şcoala Politică Regională, intitulată ,,Măsuri asumate. Comunicare şi politici publice ale doctrinei populare”. Evenimentul a fost organizat la Cluj-Napoca, din banii fundaţiei „Konrad Adenauer” şi ai Institutului de Studii Populare.

Cea mai recentă manifestare a PDL-ului, finanţată de fundaţia „Konrad Adenauer”, a fost o conferinţă organizată la începutul lunii noiembrie. „Valorile dreptei, dreapta valorilor” a fost titlul dezbaterii care a adunat la un loc membri ai PDL, ai PNŢCD, respectiv ai Forţei Civice. Acelaşi tip de manifestaţie, plătită tot din banii nemţilor, a mai fost organizată şi în luna mai a acestui an.

Nici Fundaţia „Hanns Seidel” nu s-a lăsat mai prejos, cheltuind şi ea sume importante de bani cu şcolirea tinerilor democrat-liberali. În perioada 13-16 octombrie 2011, în Bucureşti, s-a desfăşurat Şcoala Naţională de Comunicare Politică, proiect organizat de Tineretul Democrat-Liberal şi finanţat de Institutul de Studii Populare, împreună cu fundaţia germană „Hanns Seidel”. 2011 a fost al patrulea an consecutiv în care PDL a beneficiat de banii celor de la „Hanns Seidel”, pentru organizarea acestui tip de eveniment.

Plătit din fondurile fundaţiei „Hanns Seidel” pentru a-şi lansa volumul „Noua şcoală de gândire a dreptei”, a fost şi jurnalistul Cristi Pătrăşconiu, un apropiat al PDL. La lansare au participat PDL-işti importanţi, printre care şi fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei.

Fundaţia Uniunii Creştin-Sociale din Germania, Hanns Seidel Stiftung, împreună cu Fundaţia Partidului Popular European – Centre for European Studies – şi cu Institutul de Studii Populare – o fundaţie apropiată PDL, a organizat Şcoala de training pentru femeile democrat-liberale, intitulată „Respect pentru România, Respect pentru Femei”. Evenimentul a fost organizat în luna septembrie a anului curent, la Costineşti, unde au fost prezenţi lideri naţionali ai Partidului Democrat Liberal, în frunte cu Vasile Blaga.

PDL nu a fost singura formaţiune importantă din România care a beneficiat de sponsorizări ilegale din partea celor două fundaţii. Ministere cruciale pentru funcţionarea statului au fost îmbibate de banii celor de la „Konrad Adenauer” şi „Hanns Seidel”. Ministerul Justiţiei a primit, de-a lungul anilor, sume importante de la „Konrad Adenauer”, bani utilizaţi atât pentru seminarii care vizau formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, cât şi pentru achiziţionarea diverselor echipamente de care aceştia aveau nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea. Cel de-al doilea minister esenţial pentru menţinerea ordinii de drept, care a primit bani de la atare fundaţii, a fost Ministerul Administraţiei şi Internelor – susţinut financiar de „Hanns Seidel”. De la dotare până la antrenamente şi seminarii care aveau drept scop schimbarea mentalităţii angajaţilor MAI într-una conformă cu standardele europene, cele mai importante fonduri au venit de la fundaţiile nemţeşti. Alte două ministere la fel de importante, care au fost finanţate de „Hanns Seidel”, au fost Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii.

Relaţia „Konrad Adenauer” – „Hanns Seidel” – Traian Băsescu

Iniţial, cele două fundaţii au fost promotoare ale PNȚCD şi UDMR, pompând sume importante în cele două formaţiuni, ajutându-le să intre în marea familie a PPE, cu statut de observator până la aderarea României la UE. După anul 2000, când neintrarea în Parlament a ţărăniştilor a dus la degringolada din PNȚCD şi la destructurarea formaţiunii creştin-democrate, situaţie la care Traian Băsescu a contribuit din plin, fundaţiile hegemonice germane au realizat că au nevoie în România de un reprezentant politic mai puternic. Atenţia lor s-a îndreptat către PD, reprezentant, la acea vreme, al Internaţionalei Socialiste, dar care, cu un Traian Băsescu la conducere, putea fi adus în sânul PPE. Pentru popularii europeni, care, la alegerile din 2008, doreau să-şi consolideze poziţia în Parlamentul European, relaţia cu liderii PD a devenit extrem de importantă. Popularii europeni şi reprezentanţii celor două fundaţii şi-au intensificat demersurile, astfel încât, în 2006, formaţiunea condusă de Emil Boc a decis că poate trece de la doctrina social-democrată, la cea populară. După aderarea României la UE, în ianuarie 2007, PD – devenit ulterior PDL, a ajuns membru cu drepturi depline al PPE, alături de UDMR şi PNȚCD.

În ultimii doi ani, cele două fundaţii au ajuns la concluzia că trebuie să se orienteze către un alt personaj politic – desigur, tot un reprezentant al PDL -, care ar putea fi candidatul dreptei la alegerile prezidenţiale din 2014. Coincidenţă sau nu, în octombrie 2010, la o zi după vizita Angelei Merkel în România, Baconschi şi-a lansat la Bucureşti, cu mare tam-tam, Fundaţia Creştin Democrată, unde preşedintele de onoare al Fundaţiei „Konrad Adenauer” a fost invitat de onoare. Se pare că FCD este finanţată cu bani frumoşi atât de „Konrad Adenauer”, cât şi de „Hanns Seidel”, însă ambele fundaţii neagă că ar avea vreo legătură financiară cu fundaţia fostului ministru de Externe.

Băsescu, ochit din epoca CDR-ului

Alegerea popularilor europeni nu a fost întâmplătoare. În pofida opoziţiei manifestate la început de PNȚCD şi UDMR, popularii europeni au optat pentru partidul condus, până în 2004, de Traian Băsescu, personaj cunoscut multor lideri occidentali încă din timpul guvernării CDR, perioadă în care nu a fost doar ministru al Transporturilor, ci şi împuternicit al Guvernului României în relaţiile cu FMI şi Banca Mondială, negociind toate acordurile păguboase de privatizare de la acea vreme.

Despre implicarea făţişă a Germaniei, implicit a cancelarului Angela Merkel, în proptirea lui Băsescu, la referendumul din această vară, nu s-a vorbit doar acum. Acelaşi lucru s-a spus şi în 2009, după realegerea sa pentru încă un mandat de cinci ani, când a fost invocată teza implicării Berlinului în asigurarea menţinerii lui la Cotroceni. Un rol major l-a jucat şi atunci fundaţia „Konrad Adenauer”, care i-a dat o mână de ajutor candidatului Băsescu, prin tot felul de acţiuni menite să promoveze imaginea candidatului democrat-liberal. În acest sens a fost organizat Forumul „România în anul 2020 – perspective de viitor”, unde invitat de onoare a fost „Excelenţa Sa, Preşedintele României, Traian Băsescu”. Fundaţia „Hanns Seidel” şi-a adus, la rândul său, aportul, organizând, în noiembrie 2010, la Bruxelles, – în colaborare cu MAI -, o masă rotundă pe tema „progresele României pentru aderarea la Spaţiul Schengen”, unul dintre obiectivele majore ale lui Băsescu în campania electorală.

Baconschi, pe mărci germane

Fundaţiile care au spart gheaţa la începutul anilor ’90, punând printre primele piciorul în România, au fost „Konrad Adenauer”, legată ombilical de partidul CDU (Uniunea Creştin-Democrată), partid aflat la putere în Germania, şi Fundaţia „Hanns Seidel”, conexată la Uniunea Social Creştină (CSU), ambele think-tank-uri oficiale ale Partidului Popular European. În ultimii 20 de ani, cele două fundaţii au devenit tot mai active în state precum Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Ucraina, acordând suport substanţial liderilor politici agreaţi sau furnizând asistenţă unor asociaţii „de elită”, care se pretind a fi „vocea” opiniei publice. Ambele au tradiţie în a desfăşura un lobby intens în statele est-europene, aşa cum s-a întâmplat şi în România, mai întâi prin sprijinul acordat PNȚCD şi UDMR. Ulterior „Hanns Seidel” şi „Konrad Adenauer” s-au implicat masiv în susţinerea lui Traian Băsescu – inclusiv la alegerile prezidenţiale din 2009 – a PDL-ului, a Institutului de Studii Populare al democrat-liberalilor şi a Fundaţiei Creştin Democrate (FCD), conduse de Teodor Baconschi. Ambele oferă burse pentru studenţii români, cu scopul clar de a forma o elită care va lucra, în cele din urmă, pentru interesele germane din România…sursa/continuare cotidianul.ro

Lasati un comentariu