Ultima şedinţă de consiliu din 2012
Ultima sedinţă ordinară din acest an a Consiliului Municipal Carei va avea loc in data de 18.12.2012,de la ora 13,00 in cadrul Primariei Carei.
Ordinea de zi:
- Proiect de hotărâre privind conferirea de diplome de excelenţă
- Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării Bigetului local de Venituri şi Cheltuieli al Municipiului Carei pe anul 2012
- Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării Bugetului de Venituri şi Cheltuieli din credite interne pe anul 2012
- Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al Liceului Tehnologic,,Simion Bărnuţiu,, Carei pe anul 2012
- Proiect de hotărâre privind aprobarea alocării unor fonduri pentru pachete de Moş Nicolae
- Proiect de hotărâre privind alocarea sumei de 2.000 lei, pentru organizarea acţiunii,,Cupa Revelionului,,
- Proiect de hotărâre privind alocarea sumei de 13.000 lei pentru focul de artificii la revelionul 2012
- Proiect de hotărâre privind scutirea la plata impozitului pe clădiri proprietatea Organizaţiei Caritas Satu Mare – Punct de lucru Carei
- Proiect de hotărâre privind aprobarea scutirii de la plata impozitelor şi taxelor locale datorate pe anul 2013 pentru imobilul situat în Carei, str. Horea, nr. 2 în care functionează Fundaţia DOWN Carei, proprietatea lui Sedlmeier Herbert şi Fastus Robert
- Proiect de hotărâre privind aprobarea scutirii de la plata impozitelor şi taxelor locale datorare de persoane fizice
- Proiect de hotărâre privind avizarea preţului stabilit prin raportul evaluare pentru terenul aparţinând S.C. COBOCHIM S.R.L. ce urmează a fi valorificat în vederea recuperării creanţelor bugetare
- Proiect de hotărâre privind aprobarea încheierii unui act adiţional la contractul de vânzare – cumpărare nr. 21373/16.12.2008 încheiat între Consiliul local al municipiului Carei şi S.C. I& T IMOBILE S.R.L Carei
- Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu – proiect nr. 17/2012, elaborat de S.C. ERYZA PROIECT S.R.L. Satu Mare, privind HALĂ DE PRODUCŢIE , str. Constantin Mille, nr. 5, mun. Carei
- Diferite probleme de urbanism
- Diverse
redactia
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de Horia Mărieș la 7 ianuarie 2013 - 11:29
Am citit (cu întârziere, dar cu o deosebită mândrie proletară) în GNV, în 3 Jan 2013, despre „Oamenii anului 2012 la Satu Mare”.
Impresionant.
Am aflat cu acest prilej că „Gazeta de Nord-Vest şi Nord-Vest TV au acordat titlurile “Oamenii anului în judeţul Satu Mare” în baza unei analize atente a faptelor şi rezultatelor persoanelor propuse. Selecţia nu a fost tocmai uşoară, fiind luaţi în calcul înalţi ierarhi, politicieni, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, oameni de afaceri, oameni de cultură, medici, artişti şi sportivi sătmăreni, care s-au remarcat prin activitatea lor deosebită din 2012.”
Printre cei nominalizați pe bună dreptate, vezi sutele (dacă nu miile) de comentarii total „favorabile” de pe aici, de pe la comentariile din B. de C. de-a lungul anului 2012, este și dl. „Eugen Kovacs – primarul municipiului Carei. Pentru că a reuşit să atragă finanţări nerambursabile de aproape 37 milioane lei pentru proiecte de infrastructură, cea mai importantă realizare constituind-o reabilitarea Castelului Karolyi din Carei.”
La mai mare! Adică la președenția UDMR pe plan național, că tot se clatină K. H. Primașul va fi astfel el mai iubit dintre pământenii careieni. Ar fi și cazul să scape deja lumea de el. Dacă nu poți scăpa nicicum de cineva, promovează-l!
Ne-a impresionat pozitiv si aerul optimist cu care primașul abordează anul 2013:
„Deblocarea fondurilor europene este vitală. Anul 2013 va fi un an mai bun, chiar dacă nu va fi prea uşor, însă cu condiţia ca Guvernul României să reuşească să deblocheze programele cu finanţare europeană. Pentru noi sunt foarte importante proiectele pe care le-am câştigat. Pentru ca investiţiile să poată fi derulate fără probleme, este important ca situaţia să fie deblocată de Guvern, astfel încât banii europeni să vină în România, Nu ma aşteapt la sprijin prea mare din partea Guvernului. Guvernul României nu va avea bani suficienţi pentru a ne sprijini investiţiile. Însă sper să ne aloce totuşi fonduri pentru terminarea celor 90 de apartamente realizate în proporţie de 70%. Pentru restul investiţiilor importante din oraş va trebui să ne descurcăm din fondurile europene şi din resursele proprii.”
„Halal resurse proprii”, dintre care cea mai importantă sunt carașii, crapii, știucile și somnii pescuiți în balta Ianculeștiului, ziseră la chestia asta cârcotașii cei mai răi.
„La nivelul Primăriei Carei nu se doreşte majorarea dările locale” aflăm tot din GNV – 4 Jan 2013. “Guvernul a decis la sfârşitul anului trecut majorarea taxelor şi impozitelor locale cu 16%. Pentru a fi legală, o asemenea decizie trebuia luată până în martie anul trecut. Acum, Guvernul vrea să lase la latitudinea primăriilor majorarea taxelor şi impozitelor locale. La nivelul municipiului Carei, acestea vor rămâne neschimbate, însă vom insista pe o colectare cât mai bună a lor”, a declarat primarul Eugen Kovacs.
Minte din nou de stinge – și ca de obiecei, primașul nostru.
A uitat, fiindcă el e prieten la toartă cu șvabul Alzheimer de la FDG, că prin Hotărârea Consiliului Local al Primăriei Municipiului Carei (unde consilierii UDMR aprobă tot ce se propune de către primaș fiindcă dețin majoritatea de 11/8) cu nr. 131/09.11.2012 s-au stabilit deja impozitele si taxele locale pentru anul 2013, rezultând o creștere medie a acestora cu 3%.
În cazul ăsta nu s-a mai aplicat principiul enunțat tot de primaș: „Pentru a fi legală, o asemenea decizie trebuia luată până în martie anul trecut” ???
O nominalizare printre „Oamenii anului 2012 la Satu Mare”, care însă nu este de loc întâmplătoare și cu care suntem și noi pe deplin de acord fiindcă este făcută numai pentru merite, este cea a D-lui „Bogdan Georgescu – directorul Casei de Cultură Carei. Pentru diversitatea manifestărilor culturale pe care le-a organizat în cursul anului trecut, în condiţiile unui buget de criză.” Felicitări!
de Horia Mărieș la 7 ianuarie 2013 - 13:31
Fiindcă primașul nostru se laudă pe unde poate cu faptul „că a reuşit să atragă finanţări nerambursabile de aproape 37 milioane lei pentru proiecte de infrastructură”, hai să analizăm, doar așa ca un nevinovat exemplu, un singur proiect, ca să vedem cu ochișorii noștri, și nu cu ai lui, cam cum „atrage” dânsul fondurile europene.
Luăm ca exemplu roiectul cu titlul „Szatmár-Bereg şi locuitorii ei”, crearea unor centre de prezentare în Géberjén şi Carei.
Data începerii proiectului: 01.05.2011.
Data finalizării proiectului : 31.12.2012
Valoarea sprijinului: 879.385 Euro
„Prin proiect se va realiza în Géberjén, reabilitarea şi amenajarea clădirii (vechi) a conacului Jékey, şi transformarea ei într-un Centru de Prezentare şi Cercetare pentru Protecţia Mediului şi a Naturii, unde în spaţiile create pe lângă posibilitatea prezentarea în mod interactiv, a valorilor naturale,
culturale şi istorice se va realiza şi o sală de conferinţe. Prin proiect se va realiza Traseul Didactic Sulyom care pe malul Someşului-Mort, într-un perimetru Natura 2000 va permite vizitarea lumii vii a mlaştinilor.”
„Totodată în Carei în vecinătatea ariei protejate a parcului dendrologic existent a Castelului Károlyi, se va construi o seră de prezentare de plante mediteraneene şi subtropicale precum şi o construcţie tip filigorie ca locaţie pentru diverse prezentări, activităţi de grup (informări, competiţii etc.) și care prin stilul arhitectural să fie adecvat amplasamentului.”
„Străduinţa comună agreată de partenerii de proiect este realizarea unei prezentări la nivelul cerinţelor europene a valorilor naturale, culturale, locale şi atragerea unui public cât mai numeros. Este totodată în interesul partenerilor de proiect dar şi o datorie a acestora protejarea patrimoniului construit. Implementarea obiectivelor prezentului proiect are un efect
multiplicator pentru ambii parteneri, generând şi rezultate pozitive auxiliare. Valorile naturale ale regiunii Szatmár-Bereg în prezent sunt aproape necunoscute pentru publicul larg. Moştenirea construită şi naturală de odinioară a conţilor Károlyi este inestimabilă. Protejarea ei şi prin prezentul proiect dar şi în general, nu reprezintă un scop în sine rezultatele acesteia trebuie să fie benefice pentru munca de cercetare în domeniul protecţiei mediului, educaţia în spiritul responsabilitătii faţă de
mediu, intensificarea turismului, dezvoltarea localităţilor şi bunăstarea a cetăţenilor. Vizitatorii sosiţi în zonă în urma finalizării prezentului proiect vor putea beneficia de noi şi atractive obiective, localnicii, tinerii dornici de recreere şi de a dobândii noi cunoştinţe vor putea vizita în mod regulat aceste locaţii.”
LEADER DE PROIECT – Asociaţia „Jót s Jól” din Géberjén (Ungaria)
PARTENER DE PROIECT – Municipiul Carei.
Dacă cumva nu știați, Géberjén, un sat, avea acum 3 ani exact 536 locuitori – fő (2010. jan 1.). Népcsoportok: 2001-ben a település lakosságának 98%-a magyar, 2%-a cigány nemzetiségűnek vallotta magát.
Fiindcă Géberjén a fost LEADER DE PROIECT, practic primașul nostru n-a făcut altceva decât să folosească banii europeni obținuți prin munca leaderului de proiect, să comande proiectul serei, să organizeze licitația pentru construirea serei (chiar suntem foarte curioși să aflăm ce firmă locală de termopane si ce constructor/antreprenor local a profitat de această pleașcă căzută din cer în valoare de 250.000 de Euro, ciubucul îl știm calcula și noi), să achiziționeze plantele mediteraneene şi subtropicale care vot popula sera (probabil tot prin intermediul unui firme locale prietene pe care din păcate noi nu putem să o nominalizăm – ciubucul îl știm calcula și noi).
Am aflat din nagykaroly.ro – 2013.01.04. că sera ar fi gata. Am aflat tot de acolo (ne este lene acum să mai verificăm și din alte surse și îl credem de data asta pe Bekö Tamás) că partea ce a revenit Careiului din suma totală de 879.385 Euro ar fi fost de total rotund 320.000 Euro din care cca. 250.000 Euro s-au folosit pentru construirea serei din termopane, cca 40.000 Euro vor costa plantele tropicale si mediteraneene si cca 30.000 Euro vor fi folositi pentru realizarea unei construcţii tip „filigorie” ca locaţie pentru diverse prezentări, activităţi de grup (informări, competiţii etc.) sau mai precis prezentarea proiectului leaderului de proiect.
Pentru ca să nu facem greșeli de neiertat, am apelat la DEX Online si am aflat de acolo că FILIGÓRIE s. v. cerdac, chioșc, foișor, pavilion și că acest cuvînt provine din limba maghiară: filegória (Cihac, II, 499; DAR).
Na binye akor!
Vă rugăm să comparați chiar Dvs ce au realizat cei 536 de locuitori ai satului Géberjén – și asta doar fiindcă ei au minte – cu partea lor de cca 560.000 Euro din proiect, cu ce au făcut cei peste 20.000 de locuitori ai municipiului Carei cu partea lor de cca 320.000 de Euro din proiect.
La final, o să vă lămuriți buștean în privința meritelor de necontestat ale primașului jenöke în subiectul „atragereaq fondurilor europene”.
Pentru meritele acestea deosebite, i s-a acordat de “Gazeta de Nord-Vest şi de Nord-Vest TV titlul de “Oamenii anului în judeţul Satu Mare”.
de Horia Mărieș la 9 ianuarie 2013 - 16:00
Interesantă zbaterea ca peștele pe uscat a primașului pentru obținerea de la bănci a împrumutului de 9 milioane de lei, aprobat prin HCL, fără de care municipalitea este în plopul Smarandei în anul 2013.
CEC Bank, singura bancă ce a cuplat la acordarea unui împrumut, a impus primăriei Carei să prezinte o hârțoagă prin care să demonstreze că UE nu a suspendat finanțările pentru proiectele derulate în RO. Aici primașul a rămas cu gura căscată fiindcă unele proiecte au fost suspendate din cauza deștepților din fosta guvernare PDL+UDMR. Primașul se poate duce acum de-a dreptul la președintele UE ptr ca să obțină o astfel de hărțoagă ca cea pe care o pretinde CEC Bank și eu sunt sigur că o va obține exact la paștele cailor ce vor avea manej în Parcul Dendrologic. Fiindcă primașul trebuie să demonstreze CEC-ului că guvernul român va primi bani de la EU pentru proiectele cu finantare europeană.
CEC ne-a arătat că nu dă nici doi filleri pe garanțiile oferite de Primăria Carei, care a vrut să garanteze imprumutul prin sumele ce urmează a fi obținute de Primărie Carei din veniturile proprii, dar CEC Bank vrea garanții solide din partea statului / guvernului român.
Pe scurt, până la urmă CEC a plătit totuși Primăriei la sfârșitul anului 2012 cca 1,5 milione LEI din imprumutul promis de 4,5 milioane LEI pe care se sconta, dar banii aceștia vor fi folosiți cu precădere pentru plata facturilor aferente unor proiecte HURO. Banii pentru asfaltări locale sau pentru alte investitii locale (ca de exemplu pentru finalizarea reparațiilor la noul/vechiul sediu al Primăriei = Szarvas Fogado) nu prea vor mai fi. Dă din colț în colț pe chestia asta primașul Jenöke, este foarte ideges.
Constatăm că bate un ușor și suav zefir de faliment pe deasupra Primăriei Municipiului Carei.
Să nu se transforme cumva în crivăț sau în viscol, fiindcă iarna este lungă!
Subiectul merită o analiză și o dezbatere ceva mai largă. Sunteți invitații mei, asta în cazul în care aveți cunoștiință de alte detalii (financiare si/sau picante) legate de acest subiect.
de emil la 9 ianuarie 2013 - 20:41
@Horia Maries
am verificat ce scrie la dictionar despre cuvantul ala legat de sere, tocmai pentru ca provenienta lui este mai degraba de origine slava sau greceasca. acuma, Cihac -fie iertat- putea scrie ce-o fi vrut si stiut el prin veacul al 19-lea. daca limba ungara ar fi apartinut unei comunitati sedentare, mai ca nu m-as fi sesizat. dar, cu cuvintele astea, povestea e cam asa. cineva inventeaza ceva. pe urma denumește acel ceva in limba lui, pe care o vorbea la momentul inventiei. pe urma, daca inventia pare de folos si altora, ea se raspandeste, chiar dincolo de limitele lingvistice ale inventatorului. vorbitorii altei limbi care preiau respectiva inventie ori preiau numele dat in limba inventatorului, identic sau eventual cu mici ajustari care sa se potriveasca limbii celei noi, ori incearca sa gaseasca un cuvant nou pentru noutatea respectiva in limba proprie (vezi cazul „cravatte” care in romaneste devine -la un moment dat- „gatlegau”, pana sa redevina „cravata”). termenii tehnici germani abunda in romana, tocmai datorita faptului ca au patruns in limba romana prin intermediul mesterilor (meister, maistor)germani.
acestea fiind zise, ramane un mister (din franceza, nu din engleza!) cum o comunitate nomada, traitoare in corturi, transmite limbii romane un cuvant referitor la o constructie stabila! unde tineau astia filigoria, pe coama cailor? sub saua lor? exact asa cum unii sustin ca „oras” vine din ungureste, ca si cum romanii nu ar fi avut denumiri pentru asezarile lor stabile mai mari si au asteptat sa vina ungurii din Asia ca sa le spuna cum sa-si numeasca asezarile.