Pagina principala / Istoric / 5 ianuarie 1859: Adunarea Electivă a Moldovei l-a ales in unanimitate ca domn pe Alexandru Ioan Cuza

5 ianuarie 1859: Adunarea Electivă a Moldovei l-a ales in unanimitate ca domn pe Alexandru Ioan Cuza

Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii cu Ţara Românească. Unioniştii moldoveni au putut impune cu usurinţă candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859.

Ideea alegerii domnului moldovean şi la Bucuresti a fost oficial sugerată muntenilor de către delegatia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anunta rezultatul alegerii de la Iasi. Alexandru Ioan Cuza a fost ales apoi şi ca domn al Tării Româneşti, pe 24 ianuarie 1859, si astfel s-a realizat Unirea Principatelor Române.

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si României (1862-1866). Sub conducerea lui s-au dezvoltat domeniile economic, social, politic si cultural.
A fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859, iar la 24 ianuarie al Tării Româneşti, realizându-se astfel unirea celor două provincii. Ulterior Cuza a obtinut recunoasterea unirii pe plan extern si a desăvârşit-o prin numirea unui singur guvern, fixarea noii capitale la Bucuresti (1862) si contopirea persoanelor cu drept de vot de la Iasi si Bucuresti intr-un parlament unic.
Cuza formează in 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu (din cauza că fostul guvern nu era de accord cu unele măsuri pe care domnitorul le voia), care dizolvă Adunarea legiuitoare (2 mai 1864) si realizează secularizarea averilor mănăstiresti (decembrie 1863). Tot atunci, Cuza supune aprobării poporului, o nouă constitutie (statut) si o nouă lege electorala, si la 14 august 1864 decretează legea rurală concepută de Kogălniceanu, prin care se desfiinţa iobăgia.
Alte actiuni realizate pentru imbunatăţirea si dezvoltarea României au constat in legea pentru obligativitatea invăţământului primar, eliberarea codului civil si codului penal, dezvoltarea armatei, infiintarea unor Universităţi la Iasi (1860) si la Bucuresti (1864), etc
De asemenea a efectuat reforma agrară si electorală.