Pagina principala / Stiri interne / Băsescu și Boc au refuzat să recupereze datoria de la Irak

Băsescu și Boc au refuzat să recupereze datoria de la Irak

La o zi de la solicitarea transmisă Administrației Prezidențiale de ZIUAnews, cu privire la implicarea președintelui în negocierile cu JP Morgan, purtătorul de cuvânt al Președinției, Bogdan Oprea, ne-a transmis un răspuns care ascunde, în limbaj diplomatic, adevărul. „Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, nu s-a întâlnit cu reprezentanţii JP Morgan care au negociat, în anul 2011, cu Ministerul Finanţelor Publice, recuperarea datoriei Republicii Irak faţă de România. Astfel de negocieri intră în aria de responsabilitate a Guvernului”. Cu alte cuvinte, Băsescu recunoaște că au avut loc negocieri între JP Morgan și Guvernul României, dar neagă că s-ar fi întâlnit cu cei de la JP Morgan, pentru că, dacă ar fi recunoscut că o întrunire a avut loc, președintele ar fi fost nevoit să spună cine anume i-a intermediat întrevederea cu specialiștii de la JP Morgan. Conform informațiilor ZIUAnews, aceasta a fost facilitată de consilierul pe probleme de securitate al președintelui României, Dan Moldoveanu. Acesta a refuzat, luni, orice comentariu legat de negocierile pentru recuperarea datoriei din Irak. Singurul lucru transmis ZIUAnews de Dan Moldoveanu a fost: „No comment!”

Președintele Traian Băsescu, fostul premier Emil Boc, fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu, și fostul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, Bogdan Drăgoi, au refuzat recuperarea creanței României de la statul irakian, de peste două miliarde de dolari • JP Morgan a încercat să negocieze, conform unui document obținut exclusiv de ZIUAnews, plata a peste un miliard de dolari din datorie, prin derivate financiare și prin mai multe holding-uri de investiții • Negocierile între JP Morgan și Ialomițianu au fost mediate, conform informațiilor noastre, de consilierul pe probleme de securitate al lui Băsescu, Dan Moldoveanu, și prin Vitali Buzdugan • JP Morgan a cerut, în schimb, posibilitatea de a investi și de a-și face propriii bani, din diferențele de curs valutar • Statul român ar fi câștigat, din start, în avans, 600 de milioane de dolari

Datoria istorică a Irakului față de România depășea, în timpul lui Ceaușescu, trei miliarde de dolari. Vreun miliard s-a pierdut în deșert, undeva între vapoarele cu hrană, armament și mări cu pirați. Când Băsescu a urcat pe tron, România avea de primit de la statul irakian 2,6 miliarde de dolari. Băsescu a donat 80% din ele, ca efort de război împotriva terorismului. Au mai rămas puțini. JP Morgan s-a oferit să ne dea 600 de milioane de dolari contra unui comision. Băsescu și oamenii săi competenți, cum ar fi Ialomițianu, Boc, Bogdan Drăgoi, au ajuns la concluzia că asemenea bani – oferiți de JP Morgan în mână, în anul 2011, când au redus pensiile și salariile și când lumea suferea de foame în România, iar tranșele FMI nu mai soseau – nu sunt necesari. Ca urmare, datoria irakiană a fost cumva re-re-eșalonată în 34 de tranșe, până în anul 2028, dar nu se știe când va fi plătită prima tranșă. Toate documentele acestei operațiuni au fost ascunse publicului tocmai pentru a masca incompetența, hoția și, nu în ultimul rând, prostia celor care au dreptul să taie banii cetățenilor români, oferind miliarde americanilor, irakienilor, francezilor, britanicilor și tuturor celor care astăzi dețin în proprietate țara noastră.

România a fost păgubită de două ori de posibilitatea de a-și recupera sumele pe care Irakul i le datorează de ani de zile. Mai întâi în 2005, când președintele Trian Băsescu, la o întâlnire cu reprezentanți ai SUA, a renunțat, brusc, la plata a 80% din datoria Irakului față de țara noastră, prilej cu care a fost încheiat un acord între România și statul irakian, eșalonându-se plata datoriei până în 2028. A doua oară, atunci când JP Morgan – un colos financiar și de investiții – a propus un „deal” între cele două state, înțelegere care i-ar fi permis României nu numai să își recupereze rapid datoria, dar și să primească, în avans, 600 de milioane de dolari. Oferta celor de la JP Morgan a venit fix în 2011 – unul dintre cei mai grei ani ai crizei.

Sumele privind datoria Irakului față de România au fost mereu schimbate, în funcție de cine le aduna sau ce culoare ori interese politice au fost la mijloc. Astfel, în 2005, datoria pe care țara noastră o avea de recuperat de la statul irakian era de 2,6 miliarde de dolari. Băsescu și-a exprimat disponibilitatea de a renunța, în 2005, la 80% din această datorie, renunțare ce urma să aibă loc în trei tranșe. Între București și Bagdad a fost semnat un acord care prevedea că țara noastră mai are de primit aproximativ 900 de milioane de dolari de la Irak, sumă care ar fi urmat să fie plătită în 34 de rate, cu posibilitatea ca, în anumite situații, să fie achitată doar dobânda accesorie creanței. Ulterior, în 2008 și 2009, dar și în 2012, Guvernul a anunțat, prin Ministerul de Finanțe, că România mai are de recuperat puțin peste 800 de milioane de dolari. Până în 2028!

Băsescu, Boc, Drăgoi și Ialomițianu au refuzat banii pentru România

În martie 2011, prin consilierul pe probleme de securitate al președintelui, Dan Moldoveanu, reprezentanții JP Morgan au încercat să prezinte o schemă financiară care ar fi permis țării noastre să primească, direct, un avans de 600 de milioane de dolari din datoria Irakului, împreună cu plata eșalonată a restului datoriei, până la 1,1 miliarde de dolari. Conform informațiilor noastre, cei de la JP Morgan au ajuns la Dan Moldoveanu prin Vitalie Buzdugan, un om de afaceri cu contracte private în Irak. Buzdugan a declarat, însă, pentru ZIUAnews, următoarele: „nu reprezint statul irakian, am fost în Irak cu alte business-uri, private, în construcții, care, de altfel, nici nu au mers, până la urmă, dar nu reprezint nici statul irakian, nici JP Morgan, nu am nicio legătură de reprezentare cu ei”. Întrebat dacă a participat la discuțiile de la Ministerul de Finanțe dintre Ialomițianu și JP Morgan, Buzdugan a răspuns: „nu înțeleg de unde acest subiect, nu înțeleg de ce acest subiect este abordat cu mine, n-am fost”. Interesant este că, deși cei de la JP Morgan au purtat discuții și cu Ialomițianu, și cu secretarul de stat de la Ministerul de Finanțe de la acea dată, Bogdan Drăgoi, niciunul dintre aceștia nu a fost de acord ca România să își primească banii, mai ales că avansul de 600 de milioane este mai mult de jumătate din suma pe care Ministerul de Finanțe o are de plătit, anul acesta, la Fondul Monetar Internațional, pentru împrumuturile uriașe contractate de la acest organism.

Schema financiară a JP Morgan

Schema financiară propusă de cei de la JP Morgan a fost una destul de complicată, dar, din spusele analiștilor contactați de ZIUAnews, profitabilă pentru România și fără riscuri majore.

Din documentul JP Morgan obținut de reporterii ZIUAnews, reiese că fluxul de bani dintre creditor, adică România, și debitor, adică Irak, ar fi urmat să treacă prin SPV (Segregated Offshore Account – adică un cont în care propriii bani ai companiilor investitoare nu sunt amestecați cu banii clienților), pentru ca apoi banii să fie multiplicați prin instrumentul financiar numit CLNs (Credit Linked Notes – instrumente sintetice de transfer al unui risc de credit), CLNs pe care JP Morgan ar fi urmat să le vândă ulterior unui grup de investitori selectați de JP Morgan. Cu alte cuvinte, JP Morgan se angaja să recupereze, din instrumente financiare specifice, banii pe care România îi avea de primit din Irak, mult mai repede decât ar fi fost aceștia recuperați din acordul bilateral România – Irak, riscurile intrării în incapacitate de plată a Irakului ar fi fost suportate de investitori și intermediari, iar un eventual bonus ar fi fost realizat pe bursă, de investitori, și li s-ar fi cuvenit acestora. Conform documentului obținut de reporterii ZIUAnews, „Structura va funcționa cu garanții colaterale, adică România nu va avea vreo responsabilitate în cazul în care Irakul intră în incapacitate de plată. JP Morgan intenționează să vândă Credit Linked Notes (CLNs) unui grup ales de investitori. Creanțele Irakului sunt transferate artificial către SPV și România rămâne oficial titularul acestora, însă, în cazul intrării în incapacitate de plată a Irakului sau României, creanțele vor fi transferate către investitori. România, având rolul de deținător implicit al creanțelor, nu va duce la schimbarea situației actuale a relațiilor dintre România și Irak. Luând în considerare structura propusă, Irakul, prin una dintre băncile controlate de stat, va prelua o parte din risc, acest lucru devenind un stimulent pentru Irak să fie de acord cu modificarea documentației. Se apreciază că suma aproximativă pe care România ar putea să o primească în avans ar fi aproximativ 600 milioane USD”. În același document al JP Morgan, se arată că s-au purtat discuții cu oficiali ai statului irakian, care s-au arătat interesați de această modalitate de achitare a datoriilor.

continuare in ziuanews.ro