Boc şi-a făcut buget paralel de o jumătate de miliard de euro

• publicat la: 18 January 2013
Boc şi-a făcut buget paralel de o jumătate de miliard de euro

Unul dintre cazurile de deturnare a banilor publici de către Cabinetul Boc în 2011, constatat de către auditorii Curţii de Conturi a României, este cel al constituirii Fondului de Rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului (FRG). Practic, în 2011 Boc şi-a tras din bugetul general al statului aproape o jumătate de miliard de euro la dispoziţia sa, bani pe care, cu ajutorul “socotitorului” Gheorghe Ialomiţianu, i-a împărţit cum şi cui a vrut. Această metodă de deturnare a banilor publici, efectuată într-un an de criză majoră, a fost folosită de Emil Boc nu numai în 2011, ci şi în perioada anterioară. În continuare, cotidianul.ro vă prezintă ceea ce a găsit Curtea de Conturi a României cotrobăind în una dintre cămările hârciogilor portocalii al căror principiu de guvernare a fost “să luăm de la popor şi să ne dăm nouă”!

Conform art. 30 alin (2) din legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, Fondul de Rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului este destinat pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute ale unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale apărute în timpul exerciţiului bugetar, pentru a asigura funcţionarea coerentă a bugetelor acestor ordonatori şi pentru echilibrarea bugetelor locale.

Numai că din analiza alocării acestor fonduri uriaşe nu rezultă nici urgenţa şi nici neprevăzutul unor asemenea cheltuieli. Practic, Boc şi camarazii săi au dorit să dea bani, ocolind Legea finanţelor publice, după cum le-au poftit inimile şi, mai ales, interesele politice, electorale sau, poate, de altă natură.

Mai mult, guvernul Boc mai comite o ilegalitate, acoperită sub forma unei ordonanţe de urgenţă, că doar ei tăiau, ei dădeau, ei semnau, Parlamentul neexistând decât ca o uriaşă maree portocalie! Astfel, în anul 2011 a fost emisă OUG nr. 26/2011, potrivit căreia, la art. 8, prin derogare de la art. 30 alin (2) din legea 500/2002, din FRG puteau fi alocate, până la sfârşitul anului 2011, prin hotărâre a Guvernului, sume şi pentru plata arieratelor.

Lipsă la unii, plus la alţii

Fondul de rezervă bugetară a fost majorat de aproximativ 10 ori, pe parcursul exerciţiului financiar 2011, faţă de prevederile iniţiale.

Astfel, prin Legea bugetului de stat nr. 286/2010, Fondul de rezervă bugetară a fost aprobat iniţial în sumă de 200.000.000 lei (47.169.811 euro) (4,24 lei/1 euro) pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute pe parcursul exerciţiului bugetar al anului 2011. Pe parcursul execuţiei bugetare, Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a fost majorat cu suma de 1.889.167.000 lei (445.558.255 euro)!

Majorarea FRG s-a realizat prin anularea creditelor bugetare de la unii ordonatori de credite şi alocarea către acest Fond.

În anul 2011, Fondul constituit a fost de 2.089.167.000 lei (492.728.066 euro), din care a fost alocată, prin hotărâri ale guvernului, suma totală de 2.040.636.000 lei (481.282.075 euro), astfel: – 1.834.753.000 (89,91 la sută) (432.724.764 euro) pentru acţiuni finanţate din bugetul de stat şi – 205.883.000 lei (10,09 la sută) (48.557.311 euro) pentru acţiuni finanţate din bugetele locale. Suma rămasă neutilizată la sfârşitul perioadei a fost de 48.531.000 lei (11.445.991 euro).

Boagiu, mai tare decât Udrea

Din fondurile FRG, de cele mai mari sume au beneficiat următorii ordonatori principali de credite ai bugetului de stat:

  • Ministerul Sănătăţii – 662.843.000 lei (156.330.896 euro)
  • Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – 581.813.000 lei (137.220.047 euro)
  • Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – 150.000.000 lei (35.377.358 euro)
  • Ministerul Educaţiei – 140.244.000 lei (33.076.415 euro)
  • Ministerul Administraţiei şi Internelor – 93.119.000 lei (21.962.028 euro)

Se poate observa cu uşurinţă diferenţa mare dintre suma dăruită de Boc ministerului condus de Anca Boagiu şi cea dată celui diriguit de Udrea, corespunzătoare, probabil, alianţei, în interiorul PDL, pe care Boc o avea cu Boagiu şi, respectiv, aversiunii pe care micul premier o resimţea faţă de Udrea!

Mulţi bani pentru baronii portocalii

În anul 2011 sumele alocate ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale din FRG au fost de 205.883.000 lei (48.557.311 euro). De cele mai mari sume alocate din FRG au beneficiat judeţele: Mureş – 9.196.000 lei (4,46 la sută), Hunedoara – 8.830.000 lei (4,28 la sută), Timiş – 7.984.000 lei (3,87 la sută), Neamţ – 7.885.000 lei (3,82 la sută) şi Prahova – 7.185.000 lei (3,48 la sută).

Sumele cele mai reduse le-au primit judeţele Vrancea – 1.495.000 lei (0,72 la sută) şi Ialomiţa – 1.600.000 lei (0,77 la sută).

Fonduri date ”la plesneală”

Auditorii au constatat că şi în anul 2011 s-a continuat practica, întâlnită în anii precedenţi, de alocare de sume importante din FRG prin emiterea de hotărâri de guvern între două rectificări bugetare pentru acţiuni care nu se dovedesc a fi nici urgente şi nici neprevăzute! Astfel, în 2011 au fost emise 60 de hotărâri de guvern (5 pe lună!) prin care s-au alocat sume din FRG diverşilor ordonatori de credite.

De asemenea, s-a constatat perpetuarea situaţiei consemnate şi în anii precedenţi, anume a caracterului gratuit al sumelor alocate din FRG, fără a exista un control privind atingerea obiectivului final prevăzut în actul normativ prin care au fost alocate. Sumele din FRG sunt primite de ordonatorii de credite fără a exista obligaţia de a fi rambursate şi fără a exista un control privind atingerea obiectivului final prevăzut în actul normativ prin care au fost alocate.

S-a constatat totodată şi caracterul general al acestora, întrucât în majoritatea actelor normative emise pentru alocarea acestor fonduri nu este stipulată o destinaţie precisă, specifică, ci pentru destinaţia este folosită fondurilor sintagma “cheltuieli curente şi de capital”, ceea ce conduce la depersonalizarea fondurilor, la imperfecţiuni şi subiectivism în ceea ce priveşte alocarea şi utilizarea acestor fonduri.

Chiar dacă sumele sunt alocate pentru echilibrarea bugetelor locale pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital, acestea provin din FRG şi trebuie să fie folosite doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute.

Cu creionul la ureche, Ialomiţianu număra galbenii din hazna

De asemenea, a fost constatată, scriu experţii Curţii de Conturi, inexistenţa unor modificări semnificative în realizarea actului de guvernare prin care se alocă fondurile faţă de perioada anterioară. În anul 2011 s-a menţinut practica din anii anteriori în care în şedinţele de guvern Ministrul Finanţelor Publice prezintă soldul la zi al disponibilului acestui Fond pentru a se putea aloca sume prin anumite proiecte de hotărâri ale guvernului. Echipa de audit a constatat că, în unele cazuri, în Notele de fundamentare care însoţesc proiectele de HG nici nu se menţionează sumele exacte, fiind folosită sintagma “suplimentarea” sau “alocarea unor sume”.

Inexistenţa unor criterii clare şi formalizate de încadrare a cheltuielilor care au fost finanţate din FRG în vederea includerii acestora în categoria urgente sau neprevăzute este o altă acuză adusă guvernului Boc. Repartizarea şi utilizarea acestor fonduri au fost realizate la fel ca şi în perioada anterioară prin lăsarea în seama iniţiatorilor de proiecte de hotărâri ale Guvernului a evaluării şi încadrării cheltuielilor ce urmează a fi finanţate din aceste fonduri.

Referitor la activitatea de audit intern a Ministerului Finanţelor în 2011, s-a constatat că nu au fost realizate misiuni de audit intern în ceea ce priveşte Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului.

Cadouri pentru baroni

Din verificările efectuate de Camerele de Conturi Judeţene asupra sumelor alocate din Fondul de rezervă bugetară la unităţile administrativ teritoriale s-a constatat, în unele cazuri, că sumele primite de la Fondul de Rezervă la dispoziţia Guvernului în 2011 nu au fost solicitate şi argumentate în scris de către ordonatorii de credite, neexistând note de fundamentare din care să rezulte cauzele care au determinat prioritatea şi necesitatea cererilor de sume în regim de urgenţă.

De la Finanţele Publice în buzunarul lui Boc

Bugetul Ministerului Finanţelor Publice – Acţiuni Generale, a fost supradimensionat, situaţie ce a permis asigurarea de resurse suplimentare către Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Pentru anul bugetar 2011, bugetul Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale, a cunoscut nivelul cel mai ridicat al supraestimării necesarului de credite bugetare faţă de prevederile iniţiale. Astfel, se constată plăţi efective de 160.640.000.000 lei (37.886.792.453 euro) faţă de prevederile iniţiale de 219.460.000.000 (reprezentând 73,20 la sută) (51.759.433.962 euro).

Acest ordonator a contribuit cu 59,89 la sută din valoarea creditelor bugetare cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului (859.804.000 lei (202.783.962 euro) credite bugetare cedate din totalul de 1.435.577.000 lei (338.579.481 euro) reprezentând totalul creditelor bugetare cedate la Fondul de rezervă în anul 2011).

Bugetul paralel, pe ascuns

Fondul de rezervă la dispoziţia guvernului a beneficiat de alimentări/renunţări netransparente şi a fost utilizat de asemenea într-o manieră netransparentă, prin Hotărâri de Guvern, fără control parlamentar, funcţionând, practic, asemenea unui buget paralel. Astfel, se constată că, în fapt, o parte dintre ordonatorii principali de credite au supraestimat iniţial necesarul de credite bugetare, pentru ca ulterior să renunţe la utilizarea acestora în favoarea Fondului de rezervă, fără a furniza în toate cazurile fundamentări temeinice.

În 2011 Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului a fost de 2.089.167.000 lei (492.728.066 euro), aproximativ de 10 ori mai mare decât prevederile iniţiale.

S-a constatat o perpetuare a situaţiei constatate în anii precedenţi în legătură cu caracterul nefundamentat al sumelor alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului în anul 2011, fără a exista un control ulterior asupra modului în care au fost utilizate.

De asemenea, se constată caracterul general al sumelor alocate de la FRG, întrucât în majoritatea actelor normative emise pentru alocarea acestor fonduri nu este stipulată o destinaţie precisă, specifică, ci una cu caracter de generalitate: ”cheltuieli curente şi de capital”, fapt ce conduce la depersonalizarea fondurilor, la imperfecţiuni, interpretări şi subiectivism în ceea ce priveşte alocarea şi utilizarea acestor fonduri.

Auditorii mai constată că modul de formulare şi redactare al Hotărârilor de Guvern privind alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului a creat confuzie în sensul că spre exemplu, în titlul actelor normative a fost precizată destinaţia “finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital ale autorităţilor administraţiei publice locale”, iar în conţinutul actelor a fost stipulat faptul că aprobarea acestor sume a fost efectuată “pentru echilibrarea bugetelor locale”. În acest mod s-a trecut cu vederea că aceste sume, chiar dacă au fost alocate pentru echilibrarea bugetelor locale, provin din Fondul de rezervă bugetară şi ar fi trebuit să fie folosite doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute. Nu au fost identificate criterii clare şi formalizate de clasificare a cheltuielilor care au fost finanţate din FRG în vederea includerii acestora în categoria cheltuielilor urgente sau neprevăzute.

 

sursa cotidianul.ro

comentarii

de edy la 19 January 2013 - 13:12

la fel face si fanbase de carei ajuns ca lupu paza la oi…el mare dator cu acte da cu semnatura pentru fondurile orasului si ne miram ce datorii are careiu….nu are nic casa nici masa pe nume da are bani sa faca la un tinar absolvent de facultate fabrica de moblila noua…parchetul nu se ocupa si cu infractiuni ce pagubesc venitul publ;ic?
sau legea e pentru aia care fura o gaina si un capac de fier vechi???

de omega la 24 January 2013 - 23:34

vorbiti pe nas …mai stimata redactie!

Lasati un comentariu