MONUMENT sau PAPARUDĂ ?
Memoria copiilor este providenţială. Poţi să uiţi uşor numele unei cunoştinţe de ieri, dar este imposibil să uiţi ce ţi s-a întâmplat la patru ani, la cinci ani, la şase ani… Iar istoria văzută cu ochii copiilor este sinceră, autentică.
Îmi amintesc filmul luptelor din toamna lui 1944, pentru eliberarea ultimului petec de pământ românesc de sub robia ungurilor sprijiniţi de Hitler. Sânmiclăuşul este la 14 kilometri de Carei, şi a fost martorul unei încleştări crâncene, prima linie a frontului românesc fiind în marginea satului, pe păşunea numită Viţălarişte.
Taman din curtea noastră trăgea năpraznic un tun, peste casă, cu tir lung spre linia hitlero-hortistă, care se opunea cu îndârjire. Am fugit, mama şi noi doi, eu şi fratele mai mare cu cinci ani, Gheorghe, la mătuşa Floarea, în capătul uliţei, de groaza tunului.
Tata era la război, undeva prin Tatra, dus cu forţa să apere statul-duşman istoric, care reuşise să fure vremelnic jumătate Ardealul nostru scump. Gloanţele bâzâiau ca muştele prin aer. Pe târnaţul mătuşii stăteau doi soldaţi români, santinele la un furgon cu muniţie tras în curte. Eram în vălmăşagul războiului, citit în paloarea de groază a mamei şi în nepăsarea inconştientă a copilului de şase ani care eram.
Unul dintre soldaţi mânca dintr-un codru de pâine neagră ca pământul. Desigur era tânăr, de vreme ce fratele meu îl tutuia: „Îmi dai puşca ta?”. Soldatul a râs, eram aproape de el, avea dinţi albi si puternici, apoi un şuierat scurt i-a şters râsul, lăsând loc unei uimiri uriaşe în ochii larg căscaţi. Un glonţ l-a nimerit în inimă. A stat aşa uimit o vreme, mi s-a părut o veşnicie, apoi s-a aplecat peste gardina târnaţului, cu mâinile lăsate în faţă. A fost primul om pe care l-am văzut murind. Şi nu a fost singurul ostaş român care şi-a dat viaţa în satul meu, în lupta pentru oraşul Carei.
Stau mărturie crucile lor albe din cimitir, disciplinate şi aliniate de aproape 70 de ani: Ipate Constantin, Hanu Vasile, Costache Constantin, Damian Sabin… şi şirul continuă. Câţi or fi murit în satele din jur şi câţi în luarea efectivă a Careiului? Parafrazându-l pe Sfântul Tertulian, aş zice că sângele lor a fost sămânţa reîntregirii patriei române.
Au trecut anii, şi la un moment fericit, Careiul şi-a amintit de jertfa acestor tineri cu viaţa netrăită, ca să poată trăi în veşnicie ţara românească întregită. Din dalta măiastră a marelui sculptor Gheza Vida s-a ridicat în mijlocul Careiului un monument închinat ostaşului român, neegalat în ideea, planul, proporţionalitatea, simbolistica şi graiul artistic pe care le întruneşte.
Gheza Vida este un om al istoriei europene majore şi un clasic al artei româneşti. Iar monumentul ridicat de el în oraşul care simbolizează ideea de integritate teritorială a României a fost şi – sper din tot sufletul – mai este un punct de mândrie pentru Nord-Vestul patriei noastre.
Se pare însă că pentru „o anumită parte a căreienilor” această capodoperă fără egal este obiectul unei indiferenţe totale, dacă nu chiar un spin iritativ, un pai în ochi. Altminteri cum Dumnezeu se poate explica atitudinea oficialităţilor faţă de acest simbol al Careiului? Am purces de sărbătorile sfârşitului de an spre satul meu, Sânmiclăuş, ca să-mi reîmprospătez amintirile copilăriei. Era seară. Şi, desigur, drumul trecea prin Carei, iar în stânga cotiturii drumului spre Moftin străjuia monumentul soldatului român. Străjuia el, sărmanul, dar nu l-am mai recunoscut. În locul marii urne de simboluri în piatră, în locul străjerului mândriei româneşti la Nord-Vestul patriei, am întâlnit o paparudă demnă de jale. Mă întreb şi acum cu uimire, şi mă voi întreba îndelung, oare a fost o simplă idioţenie, sau un gest premeditat al primăriei din Carei, cutezanţa de a pângări un monument istoric aparţinând nu lor, ci întregului nostru neam, de a-l transforma în suport pentru – vezi Doamne!– împodobirea sărbătorească a oraşului. Din vârful obeliscului coborau ghirlande luminoase, tăind vederea nu doar spre acesta, ci şi spre celelalte structuri artistice ale monumentului. O indignare înverşunată mi-a uscat gura, văzând ce blasfemie se petrece în orăşelul unde mi-am început cale spre destinul de om al cărţii şi culturii, la Liceul „Vasile Lucaciu”.
Acolo unde trebuia să întâlnesc fuioare de lumină care să dea monumentului viaţă de noapte, mai sugestivă decât la lumina soarelui, mi-a tăiat respiraţia o mojicie rocambolescă, de rococo luminos cu bătaie inversă, care să bage în umbră monumentul, eroii, istoria şi amintirea românească de-a valma. Am dat un ocol capodoperei marelui Gheza Vida, cu lanterna din maşina şoferului. Dumnezeule! Dar starea monumentului este jalnică! Poate un ochi neexperimentat, privind de departe, ar spune că da, e în regulă, acolo e. Dar celui care se pricepe, un infinit număr de defecte aparent benigne îi lasă impresia unei mari lucrări sortită paraginii.
Cine, în ce fel şi de ce devine celebrul monument de la Carei o paparudă, un stâlp de ornat cică sărbătoreşte? Cine, în ce scop şi de ce este lăsat în pragul paraginii impunătorul străjer al spiritului românesc în Nord-Vestul românesc? Să fie, oare, foarte greu de ghicit? Acolo unde s-au cheltuit saci de bani pentru refacerea castelului, simbolul sumbru al robiei medievale de care au suferit românii sub conţii familiei Károly, al cărei ultim proprietar de iobagi în Sânmiclăuş, Gyula, le recomanda acestora că, dacă nu au pâine să-şi pună în traistă de merinde pentru câmp, să-şi pună balega de cal, la Carei, zic, să nu se găsească o câtime infinit mai mică pentru asigurarea stabilităţii monumentului luminos prin mesajul său? Dar care, iată, curând va fi ascuns după o perdea de apă ţăşnitoare, pentru că nu s-a găsit în tot oraşul un loc pentru o asemenea fântână, decât tocmai în faţa acestui unicat simbolic şi artistic care este marea lucrare a lui Gheza Vida.
O, Doamne, oraş al adolescenţei mele, cât de mult ai decăzut, dacă nici simbolurile nu mai sunt scutite de batjocură!
Prof. dr. IOAN CHINDRIŞ,
directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de un roman la 8 ianuarie 2013 - 01:20
Din pacate sunt tot mai putini oameni care gandesc ca dumneavoastra domnule profesor dr. Ioan Chindris.Noi ca romani ne aflam dupa parerea mea intr-un mare vid din care din pacate nu stiu cand vom iesi …Nu mai avem respect pentru valorile morale,spirituale si materiale ale neamului romanesc…La fel ca si in Carei se intampla peste tot in tara …si tot mai des.Permitem sa fie spanzurat Avram Iancu,sa se puna la indoiala sintagma de stat national,sa se pangareasca simbolul romanismului din Carei-Monumentul Ostasului Roman cunoscut peste tot in tara si nu numai,nu luam atitudine,clasa politica continua sa faca compromisuri dupa comprosmisuri,permitem ca Hunor sa vorbeasca ce vrea si unde vrea,Frunda sa fie secretar de stat.Anul asta la Carei din pacate s-au pus instalatii de iluminat pe monument dar nesimtirea va merge pana acolo ca o sa ajunga sa-si lege ,,unii „de prin Carei caii de obelisc dupa ce o sa-i pasuneze prin jurul monumentului.Cat mai putem sa tacem…?
de Horia Mărieș la 8 ianuarie 2013 - 10:04
@un roman la 8 January 2013 – 01:20
L-am cunoscut pe Gheza Vida (Vida Géza în limba maghiară). În anul școlar 1963-64, ca elev la liceul din Carei (pe vremea aceea Școala Medie din Carei) eram duși la „muncă patriotică (sau voluntară) pe șantierul monumentului.
Așa era moda pe atunci, așa erau vremurile, ne duceau cu școala toamna câte două săptămâni și la culesul porumbului de pe terenurile agricole ale GOSTAT-ului. Nu țin minte ca aceste munci să mă fi deranjat prea mult, eram mult prea tineri, nu ne stresam ci mai mult ne distram cu ele.
Gheza Vida supraveghea in anii ’63 si ’64 lucrările pe șantier împreună cu arhitectul Anton Dâmboianu, coautor al Monumentului Ostașului Român din Carei. Vida era un bărbat puternic, cu o față ascetică foarte bine conturată, cu trăsături parcă cioplite în piatră. Chiar mi-a plăcut atunci de el. Pe urmă, in 1964 aveam să-l vizitez la vila lui din parcul aflat la poalele Dealului Florilor din Baia Mare (avea în grădină o colecție de cactuși absolut superbă și foarte bogată) și ceva mai târziu aveam să aflu câte ceva și despre biografia sa tumultuoasă. Merită punctate câteva repere din viața lui. Mai ales pentru cei care-l hulesc azi.
S-a născut în 1913 la Baia Mare, într-o familie de mineri. Tatăl, Iosif Vida, era dintr-o familie de țărani români, iar mama sa, Rozalia, avea după tată origini slovace. A avut concepții politice clare de stânga încă din tinerețe. Convingerile sale politice îl fac să plece ca voluntar în Spania, unde – în timpul războiului civil (1936-1939) – luptă de partea guvernului republican, în ultima parte în regimentul român de artilerie comandat de Valter Roman. În 1939 trece în Franța împreună cu populația refugiată, unde va sta în lagarele de la Saint-Cyprien, Gurs și Argelès-sur-Mer. După invazia germană în Franța, este dus la muncă forțată în Germania, lângă Pădurea Neagră, dar evadează și ajunge la Baia Mare. În cursul ocupației hortyste a fost de trei ori concentrat în detașamente de muncă forțată pentru români. În aceste condiții, va da admitere la Academia de belle-arte din Budapesta (1942-1944). Și de aici, în timpul verii este dus din nou la muncă forțată. După eliberarea Budapestei, Vida s-a înrolat ca voluntar în Armata Română pentru eliberarea Cehiei și Slovaciei de trupele fasciste.
În 1968 este ales vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, și i se decernează Ordinul Meritul cultural cl. I iar în 1971 Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. În anul 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Se stinge din viață în seara zilei de 11 mai 1980 la Baia Mare.
Se pot discuta foarte multe despre omul si artistul Gheza Vida – si foarte bune si (poate si mai putin bune fiindcă, nu-i asa?, de gustibus non disputandum) dar nu despre Gheza Vida trebuie să discutăm azi și aici.
Azi trebuie să discutăm despre kitsch. Despre kitschul promovat în orașul copilăriei mele de autorițățile locale, și îndeosebi de primarul Kovács Jenő, inclusiv prin faptul că a permis agățarea de obeliscul monumentului a unor ghirlande luminoase ornamentale.
Kitsch este un termen care provine din limba germană și denotă stil prost, de prost gust, deseori în legătură cu diletantism artistic. De obicei kitsch se folosește în legătură cu obiecte pseudo-artistice de prost gust, față de stiluri cu adevărată valoare artistică și estetica sofisticată.
Definirea termenului kitsch este foarte dificilă și nu există o definiție simplă acceptată. Deasemeni, termenul este considerat intraductibil în cele mai multe limbi și de aceea se folosește termenul original.
Criticul Marin Marian-Bălașa este de părere că kitsch-ul este cea mai largă categorie sau gen artistic, reprezentând arta simplificată ieftin și adesea produsă în serie, care apelează la stridență, artificiu, zgomot și pompă pentru a reține atenția, pentru a zgâlțâi simțul, pentru a satisface fără probleme și consecințe, pentru a fi fără prea multă bataie de cap sau filozofie.
Domnul Prof. dr. Ioan Chindriș, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca, are perfectă dreptate în rândurile sale, iar impresia pe care i-a provocat-o profanarea este descrisă plastic: „mi-a tăiat respiraţia o mojicie rocambolescă, de rococo luminos cu bătaie inversă, care să bage în umbră monumentul, eroii, istoria şi amintirea românească de-a valma”.
Exact despre asta este vorba aici. Despre o cruntă MOJICIE. Să nu mi se spună de data asta că primarul Kovacs Jenő n-are nici o vină. Fiindcă el este cel care știa exact ce se va întâmpla. El este cel care la ședința Consiliului Local din data de 9 noiembrie 2012 atunci când solicita suplimentarea sumei alocate iluminatului ornamental de sărbători, spunea nonșalant:
“Vă spun drept că mi-e ruşine de Hohagy care face lucrarea, pune suflet şi noi ne zgârcim să îl plătim”.
Păi exact asta a și făcut primarul. I-a fost foarte rușine de Hohagy dar totuși i-a încredințat fără nici o jenă, fără nici o rușine, direct, fără licitație, lucrarea respectivă haverului (prietenului) lui de suflet si de pahare pline cu bikavér numit Hohagy. Câte clase a reușit să strângă la viața lui bravul haver Hohagy, treaba asta o știe probabil numai primarul Kovács Jenö, dragul de el! Noi bănuim că are extrem de puține clase, dovadă fiind faptul că respectivul a promovat un kitsch și o mojicie, nu l-a dus mintea decât la ideea agățatului ornamentelor luminoase de monument.
@un roman la 8 January 2013 – 01:20 a scris: „Noi ca romani ne aflam dupa parerea mea intr-un mare vid din care din pacate nu stiu cand vom iesi …”
Asta nu este bine. Nu este de loc bine sa nu stii cum sa iesi din „vid”.
Incerc câteva sugestii de ieșire din „marele vid” (fără a epuiza subiectul):
1) Cei din opoziție, mă refer la consilierii locali din partea USL, nu trebuie să ierte această mojicie și trebuie să protesteze împotriva ei prin toate miloacele democratice pe care le au la îndemână. Așa cum nu trebuie să ierte niciodată nici mojicia aia la care a participat si K.H., numită Kapszula Timpului, de la șantierul Teatrului Mun. „Ștefan Ruha István”.
2) Corpul profesoral trebuie să-și aducă un aport susținut pentru educarea elevilor in spiritul actului cultural autentic, pentru eliminarea – atât cat se mai poate – a tendințelor de promovare a kitschului, a prostului gust, a manelelor, etc.
3) Cultura nu se lipeste de om ca si un scotch. Ea trebuie însușită, uneori prin transpirație, prin învățare și mai ales prin lectură multă. Lectura se face și în biblioteci. Protestați vehement pe plan local împotriva gradului de degradare în care a fost adusă în ultimii ani Biblioteca Municipală Carei de către primarii proletcultiști care s-au perindat pe la conducerea Careiului, cereți imperios si insistent reîntoarcerea biblioteciii municipale în locul (sediul) care i se cuvine, adică în Castelul grof Károlyi. Solicitați dacă este nevoie, ajutorul unor oameni de cultură, cum este de exemplu Domnul Prof. dr. IOAN CHINDRIŞ, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca.
4) Incercați să participați mai mult la dezbaterea problemelor care interesează într-adevar populația municipiului. Participați la dezbateri prin toate formele posibile. Inclusiv aici, pe la comentarii. Această implicare nu poate sa conducă decât la creșterea nivelului de combativitate al spiritului civic. Și chiar este nevoie de asa ceva la Carei, prea asistă lumea pasivă la foarte multe MOJICII.
5) Nu uitați că exista și forme organizate, democratice, nonviolente de protest. S-a întamplat ultima dată în ianuarie 2012, dar urmare acelor proteste nea Boc a plecat cu coada între picioare. La Carei nu se pot organiza astfel de proteste in cazul unor MOJICII?
Protestele pot fi chiar amuzante, distractive, a se vedea și aici: http://www.youtube.com/watch?v=U4Dbur2bf7s
In rest, vă doresc doar mult bine și să ne iubim ca frații.
de Horia Mărieș la 8 ianuarie 2013 - 10:44
VIDA GEZA (1913-1980)- un sculptor pe nedrept uitat
http://www.youtube.com/watch?v=7l1E7H6iKtM
de un roman la 8 ianuarie 2013 - 12:31
Sunt cateva idei domnule Maries care ar trebui sa incercam sa le punem in practica,cu siguranta ar trebui sa facem in asa fel incat sa ne constituim intr-o asociatie civica( pentru ca cei abilitati dorm sau sunt incapabili de asta ziceam de vid) care sa vegheze la astfel de actiuni in micul nostru Carei,din pacate avem asociatie cultural-patriotica in Carei care din pacate se ocupa numai de baluri unde se distreaza inclusiv primarul iarasi din partea consilierilor careieni fara niciun interes eu cred ca in afara de domnul Ciuta…(acuma probabil ca voi fi acuzat ca sunt partizanul d-lui Ciuta sau is ceva Usl-ist,eroare)
de probabil la 8 ianuarie 2013 - 12:37
4) Incercați să participați mai mult la dezbaterea problemelor care interesează într-adevar populația municipiului. Participați la dezbateri prin toate formele posibile. Inclusiv aici, pe la comentarii. Această implicare nu poate sa conducă decât la creșterea nivelului de combativitate al spiritului civic. Și chiar este nevoie de asa ceva la Carei, prea asistă lumea pasivă la foarte multe MOJICII.
atata timp ca dta razi si faci misto de cei care infiereaza adevaratele probleme ale orasului si ale tarii, hotia, coruptia, si nu sovinisme ieftine si care nu au nici o finalitate reala (romania ramane intreaga, asa cum trebuie sa fie ea, sovinismele nu baga bani in buzunarul poporului, nu sporesc productia tarii, etc), ma mir de ce chemi lumea la astfel de dezbateri. tara arde si baba se piaptana. in rest, de acord cu ce scrii dta. sper ca ai recunoscut legelista din ideile promovate in comentariu. astfel, aliasul, cum ii zici, nu isi mai are rostul.
de probabil la 8 ianuarie 2013 - 12:40
si nu imi fac public numele, din motivele expuse si de emil, care a spus ca ideea conteaza, nu numele din spatele ei.
a, si de aia nu imi fac public numele, pentru ca mi-e frica sa nu ma prindeti si sa ma bateti. mai ales tu horica, de care am auzit ca esti blecbelt la tecuando, clar ca nu e bine sa iti ies in cale. de aia is un las, ce sa faci.
de probabil la 8 ianuarie 2013 - 12:44
nu te facem uselist romane, dar in politica nu ai sa vezi oameni interesati de soarta unui oras, stat, etc. oamenii intra in politica pentru putere si bani, nu pentru ca se plictisesc si vor pacea mondiala si prosperitate.
ciuta, bucurestean, jeno, caizer, toti o apa si un pamant, ei se cearta, noi suntem a nezoteren. pacat ca pretul biletului e cam piperat, iar piesa cam de eugen ionesco. usl+pdl+udmr+ppdd=aceeasi mafie. traiasca anarhia si oamenii adevarati din tara asta, care muncesc si produc pentru ea, nu palavragesc pe langa subiect.
de Horia Mărieș la 8 ianuarie 2013 - 12:48
@probabil la 8 January 2013 – 12:40
„ideea conteaza, nu numele din spatele ei.” In cazuri de astea, ideile respective se numesc idei no name, no nothing.
Pot fi de acord. Cu conditia ca un spatele unui nume (aliasiul unui anarhist las) sa existe si idei. Pana acum n-am bagat de seama vre-una, ci numai idei anarhiste puerile.
Nimic nu-ti place mata, vrei sa distrugi tot, dar nu pui nimic in loc.
Na szia. Chestia cu blecbelt la tecuando o sa o verificam intre patru ochi.
de anton la 8 ianuarie 2013 - 12:55
au ajuns postacii sa incerce sa ii spele numele lui jeno pe comentariile de la buletinuldecarei…..hai ca am trait sa o vedem si pe asta….cred si eu ca vrea jeno sa stea intr-un rand cu domnul ciuta dar atunci sa treaca mai intai pe la serviciul de taxe si impozite sa isi rezolve problemele restante si apoi sa isi ia o casa a lui pe care sa o poata lasa mostenire copiilor si nu invers si sa demonstreze ca e capabil sa aiba aceiasi firma pentru mai multi ani….nu spun de peste 20 cum are domnul ciuta dar macar sa incerce sa se mentina cu una a lui personala macar 10 ani.. oamenii care muncesc cu adevarat platesc si impozite si mai ales cei care au gospodarii ale lor si nu stau pe la altii de mila
de probabil la 8 ianuarie 2013 - 13:03
maries, nothing-ul ala inseamna investitii in fabrici, uzine, firme ce produc.
ce distrug eu? un sistem corupt si vanzator de bunuri ale tarii?
chestia cu blecbelt nu o vom verifica pentru ca eu voi fugi din fata ta daca ne intalnim. ca sunt las. na szia.
de anton la 8 ianuarie 2013 - 13:04
fabrici ca alea falimentate de jeno???
de probabil la 8 ianuarie 2013 - 13:09
fabricile alea falimentate de jeno, vandute de iliescu, nastase, basescu. toata sleahta de politicieni(care nota bene detine marea majoritate a bogatiilor tarii) sunt de vina pentru ca nu se investeste, ci se vinde, falimenteaza.
de probabil la 8 ianuarie 2013 - 13:10
si nota bene, fabricutele lui jeno sunt insecte pe langa mega centrele industriale care au fost vandute la straini de iliescu, constantinescu si nastase.
de careian la 8 ianuarie 2013 - 13:10
Domnule profesor Chindris, respectele mele pentru articol!
Cum era invatamantul careian in adolescenta Dvs.?
de anton la 8 ianuarie 2013 - 13:12
probabil ca esti dus rau de tot daca crezi ca a venit iliescu sa falimenteze fabriciel lui jeno….da de fapt cum e jeno…si postacii
de probabil la 8 ianuarie 2013 - 13:13
insa sunt constient ca postacii uselisti de pe site-ul asta nu au cum sa isi schimbe parerea, ei tot o vor tine cu jeno. pentru asta nu are rost sa insist prea mult, voi sunteti injectati cu cornulet cu lapte si nu ganditi.
nici o grija, rotatia hotilor merge bine de 23 de ani, tineretul meg megissza a levet. peste granite evident, ca doar n-o sa ramana sa asiste cum ultimele ramasite din tara lor e vanduta/falimentata de marii patrioti si romani ramasi.
de probabil la 8 ianuarie 2013 - 13:14
fabricile lui jeno is una, ale lui iliescu sunt alta. ce parere ai, iliescu a facut bine sau rau in tara asta?
de sigur la 8 ianuarie 2013 - 13:15
nu degeaba jeno e fan base ca doar a stat acasa la referendum iar acum se milogesc pentru ceva posturi in guvernul ponta…ca au trecut banii de la comisioane si …vine criza iar
de probabil la 8 ianuarie 2013 - 13:16
ma voi retrage aici emile, pentru moment, nu de alta dar sa nu obosesti. mai discutam noi pe aici. na szia. szia neked is maries bacsi. nu mie frica nu mie frica de horica!
de Horia Mărieș la 8 ianuarie 2013 - 13:18
@anton la 8 January 2013 – 12:55
Radio Erevan vă răspunde cu două cuvinte: EX CLUS.
Jenő nu poate să-și plătească dările la serviciul taxe și impozite fiindcă azi, 8 ianuarie 2013, la ora 12:00, pe pagina de web a Primăriei Mun. Carei (Primőűria la care Jenőke primaș esztem), dacă încerci să faci plata electronică a impozitelor, apare un mesaj din partea
The page at http://www.globalpay.ro Says:
„Plata impozitelor si taxelor este suspendată pentru început de an.
Ne cerem scuze pentru inconveniente.
Vă rugăm să reveniți.”
Jenöke a acceptat scuzele pentru inconveniente, dar de revenit nu va mai reveni niciodată fiindcă nu i se spune CÂND să revină.
Și va avea si o scuză plauzibilă: „Am vrut să plătesc, ca să scap de griji, dar ăia cu plata electronică a impozitelor si taxelor nu erau de loc pe acasă.”
„Așa că….szia, ne mai vedem si la anul – in 2014, cam tot pe vremea asta!”
de trifoiul la 8 ianuarie 2013 - 13:18
ar fi bine sa incepeti mai intai cu puterea exemplului si sa aratati ca stiti si voi sa aveti un presedinte fara datorii si un om gospodar cu o gospodarie a lui si apoi sa dati lectii la altii care sunt oameni onesti si decenti..povestile de bucuresti au ajuns si la budapesta si incercati sa le copiati???asa vreti voi o transilvanie separata???romanii sa plateasca impozitele si voi sa le cheltuiti????
de anton la 8 ianuarie 2013 - 13:20
astia cand nu mai au argumente ii dau bir cu fugitii ca cica au alta treaba….poate pe la serviciul de taxe si impozite
de un roman la 8 ianuarie 2013 - 13:25
Totusi speram sa fie mai multe opinii despre monument si despre simbolurile noastre,nu despre posibili si probabili politicieni sau primari…
de emil la 8 ianuarie 2013 - 14:42
evident, cand vine vorba despre un simbol romaneasc, chestiunea este expediata in derizoriu si se aduc in discutie probleme „mai importante”. intotdeauna sunt probleme mai importante decat cele care afecteaza comunitatea romaneasca. daca ar fi spanzurat cineva de petrovics niste cabluri, tot pentru iluminat de sarbatori, ar fi zis imediat legelista ca romanii batjocoresc simbolurile culturale ungare si ca, din acest motiv trebuie musai autonomie, ca nu se mai poate cu nationalistii romani. cand a fost vorba despre un tricolor la satu mare, a venit imediat kkelemen hungor cu parerea ca sunt alte chestiuni mai importante pentru cheltuit banii.
de un roman la 8 ianuarie 2013 - 15:29
Aveti dreptate inca o data domnule Emil,probabil fara a fi acuzati de …falsa modestie sau mai stiu eu ce ar trebui sa fim mai multi,,Emil” si mai multi ,,un roman” care sa luam atitudine si aici pe site si chiar direct,la fel cum ziceam la celalalt articol legat de monument unui anume ,,kapjato…” ca ar trebui sa-i pun cablurile cu beculete cu tot in gat si sa le agate pe ,,alte” monumente sau busturi din Carei…
Raspunsuri