Pagina principala / Eveniment, Stirea Zilei / Ritualuri de 1 Ianuarie şi Sfântul Vasile cel Mare

Ritualuri de 1 Ianuarie şi Sfântul Vasile cel Mare

1 Ianuarie marchează sărbătoarea Sfântului Vasile. O zi ancorată in marea sărbătoare a Crăciunului – fiind denumită si Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului. Un număr mare de practici magice si ritualuri se săvârseau in această zi, ce marchează inceputul, nu doar al unui nou an, dar si, in mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă.

Prezenţa Sfântului Vasile este si ea explicată diferit, prin prisma mitologiei populare. In unele locuri, Vasile este considerat a fi chiar numele de botez al lui Iisus Cristos, alteori apare ca fiind primul petrecăreţ, cel care a initiat traditia sărbătorii care ii poartă numele.

Prima zi a anului este considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice. Pe de o parte, 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpănă , care, in functie de buna cunoastere a traditiilor mitologice, poate fi interpretată in sensul dorit de fiecare. Este o zi fastă prin excelenţă, este prima zi a anului, a unui nou interval de timp.

Astfel, „Semănatul”, „Plugusorul”, „Plugul cel Mare” si „Vasilica” sunt cele mai importante mesaje „magice” care se rostesc in prima zi a anului si au o valoare colectiva puternică: sunt adresate individual, fiecărui gospodar in parte, dar acelasi continut se referă si se repetă pentru toti membrii comunităţii.

De asemenea, in categoria manifestărilor colective bazate pe principiile „magiei primei zile” se integrează si textele ce urează bunăstare fizică si materială individului: „Sorcova” sau colindele de Sfântul Vasile (care le urează celor apropiati sănătate si putere de muncă).

Sfântul Vasile cel Mare, sarbatorit in prima zi a anului nou, a trăit intre anii 330 si 379, in vremea impăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut in Cezareea Capadochiei, din părinti credinciosi si instariti, Emilia si Vasile, tatăl său fiind dascăl in cetate.

Iubitor de invăţătură si inzestrat pentru carte, Sfântul Vasile si-a imbogăţit cunostintele invăţând in scolile din Cezareea, Bizant si Atena, la cea din urma cunoscându-l pe Sfantul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost inăltat la rangul de arhiepiscop al Cezareei in anul 370, in vremuri grele pentru Biserica.

Sfantul Vasile a dus o luptă aprigă, prin scris si cuvânt, luminând crestinătatea si apărând dogma Sfintei Treimi. Sfântul Vasile a murit la vârsta de 50 de ani, in ziua de 1 ianuarie, intrând in istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.

In traditia populară, Sfântul Vasile apare infăţisat cu mai multe „chipuri”. Astfel, el apare ca unul dintre sfintii care au facut minunile cele mai mari, fiind pazitor de duhuri rele, cu „mare putere asupra dracilor”. Astfel, cu rugaciunile lui se scot duhurile rele si necurate din oameni.

Aceste dezlegari foarte puternice sunt citite numai de preotii puternici, caci ele pot abate asupra celor ce le citesc singuri mari nenorociri.

Moliftele Sfântului Vasile  adică blestemele Marelui Vasilie pentru cei ce patimesc dela diavoli si pentru toata neputinta, care se citesc numai de catre preot, in ziua Sfântului Vasilie, la slujbele de obste rânduite, sau la orice altă neputinţă gravă.

De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos il cheama Vasile: numele Hristos (crestin) i-a fost pus acestuia la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat; Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, incă o dată la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat in legea cea veche si a primit numele „Vasile”.

De asemenea, Sfantul Vasile apare ca „mare betiv”, care sta călare pe poloboc, incă o data de ziua lui se fac petreceri si chefuri. De altfel, el e tare bun si s-a rugat de Dumnezeu sa-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintai zi, cea a Anului Nou. bucuros, Sfantul Vasile a luat un clopotel si i-a legat la toarta o crenguta de busuioc si s-a suit la Dumnezeu sa-i ureze lucruri bune.

De aceea, de Sfantul Vasile exista obiceiul de a ura. Sfantul Vasile este reprezentat ca „impăratul iubirilor”: el petrece, iubeste, joacă si cântă.

De 1 ianuarie, exista mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lumii si sănătate oamenilor. Un obicei savarsit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegarii Anului. Astfel, acestia dezleaga anul si rodul colindand pe ulite, inca o data vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca interes inlaturarea fortelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele si animalele dăunătoare recoltei etc.

De asemenea, feciorii dezleagă si cununiile, cu un descântec: „Slobozim câşlegiile/ Să măritam fetele/ Umblati, feciori,/ Să fie petitori”.

In traditia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, asa va fi omul tot anul. Totodata, in ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea sa fie stranse, pentru a fi inca o data aruncate prin casa in ziua de Sfantul Ioan. Dupa aceea, se face un manunchi din spice si se pun la pastrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Tot in ziua de Sfantul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinta că atât vin cât va bea omul in această zi, atât sânge va avea in obraz in timpul anului. Tot de Sfântul Vasile, femeile beau si joacă fusul si furca, pentru a creste cânepa peste an.

In ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casa in casa, mai ales pe la cunoscuti. Sorcova era confectionata, la inceput, din una sau mai multe ramurele de pomi fructiferi (mar, par, visin, prun) sau de trandafir, taiate si puse in apa la inmugurit si inflorit in ziua de Sfantul Andrei (30 noiembrie) sau de Mos Nicolae (6 decembrie).

Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a inceput să fie realizat dintr-o nuia cu ramurele impodobite cu fire colorate de lana, si cu un fir de busuioc in varf. Sorcova, simbol al vegetatiei de primavara, este facuta astazi din hartie colorata si flori artificiale. Copiii, dupa ce isi sorcovesc parinti si rudele apropiate, pornesc, cate doi-trei, colindatul prin vecini. Sorcovitul este o bătaie rituală, gest atestat frecvent in obiceiurile calendaristice (bătutul pământului cu maiurile, bătutul toacei), dar si in practica cotidiană (bătutul pe umăr).

In timp ce rostesc textul augural „Sorcova, vesela,/ Să trăiti, să-mbătrâniti/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca otelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul si la multi ani!”, ating ritmic cu Sorcova usa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă inăuntru. Dupa terminarea colindatului, Sorcova se păstreaza peste an, ca un lucru sfant, agatata de peretele de la est al casei, la icoana sau in alt loc curat al gospodariei.

Traditia populara spune că de Anul Nou se innoiesc toate si de aceea oamenii trebuie ca in prima zi din an să-si pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: „Atunci sa te pazesti sa nu te superi, sa nu te sfadesti, sa fii vesel si tot anul asa vei fi”.

Si in ceea ce priveste vremea, traditia populara are numeroase interpretari. Astfel, conform traditiilor, cum e ziua de Anul Nou asa va fi tot anul: bun sau rau. De asemenea, credinta populara spune ca, daca in ziua de Anul Nou e ger mare si daca pe zapada se vad multe stelute, e semn ca anul ce urmeaza va fi bun si vor fi multe cununii.

De asemenea, daca in ziua de Sfantul Vasile ninge, anul ce urmeaza va fi unul imbelsugat, inca o data daca este senin si geros, oamenii vor fi sanatosi pe parcursul anului.

Aproape 600.000 de români poartă numele Sfântului Vasile, conform reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Interne.

Dintre cei 593.906 de români care poartă numele Sfântului Vasile, 505.906 sunt bărbati si 88.000 femei, potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Din totalul româncelor, 84.606 se numesc Vasilica, 1.890 – Vasilca, 557 – Vasila, iar 947 – Sica, mai arata sursa citata.

Potrivit datelor furnizate de structura specializata a Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea bărbatilor se numesc Vasile – 484.541, Vasilica – 20.228, Silica – 229 sau Vasi – 80.

La Mulţi Ani tuturor ce poartă numele acestui Sfânt !