Senatorul Valer Marian acuză: căţeii lui Băsescu de la ANI sunt protejaţi de cei de la DNA

• publicat la: 29 January 2013
Senatorul Valer Marian acuză: căţeii lui Băsescu de la ANI sunt protejaţi de cei de la DNA

În data de 27.02.2012 am prezentat în Senatul României o declaraţie politică intitulată „Căţeii lui Băsescu de la ANI”, care avea următorul conţinut:

«Cetăţeanul Alexandru Cătălin Macovei a fost desemnat vicepreşedinte al ANI la înfiinţarea acestei instituţii, în 2007, iar în 2008 a devenit primul preşedinte al ANI, în urma unei proceduri de selecţie organizate de Consiliul Naţional de Integritate. Preşedintele ANI este licenţiat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, pe care a absolvit-o cu o medie mediocră, iar în perioada 1995-2006 a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu (unde a fost procuror şef) şi la Direcţia Naţională Anticorupţie. În 2006, Macovei a fost dat afară din DNA (procurorul şef Daniel Morar poate confirma) pentru ineficienţă în activitate şi absenţe repetate de la serviciu. Conform unor surse din DNA, procurorul Macovei avea obiceiul să frecventeze restaurantele în timpul serviciului, împreună cu actualul secretar general al ANI, Horia Georgescu (mâna sa dreaptă), care activa atunci ca specialist economico-financiar la DNA şi care a fost eliberat din funcţie pentru aceleaşi motive. Până la numirea sa la ANI, Macovei a fost director al „Direcţiei Generale Juridice” a unei societăţi comerciale pe care nu o nominalizează în CV-ul său. Promovarea lui Alexandru Cătălin Macovei în fruntea ANI s-ar datora, potrivit unor surse, legăturii sale de rudenie cu fostul ministru al Justiţiei, Monica Luisa Macovei (mai exact, cu fostul soţ al acesteia).

Înfiinţată prin Legea nr. 144/2007, Agenţia Naţională de Integritate constituie o instituţie unică în România şi unicat în Uniunea Europeană având surate în Albania, Muntenegru, Mauritius, Singapore, Hong Kong şi Coreea de Sud. Moşită de fostul ministru al justiţiei, Monica Luisa Macovei, ANI a fost acceptată şi votată de clasa noastră politică ca să facă pe plac Europei pe frontul luptei anticorupţie declanşate înainte şi după aderarea la UE. Societatea civilă şi opinia publică românească şi-au pus însă mari speranţe că ANI va combate, va contracara şi va diminua corupţia la nivel înalt. După aproape cinci ani de la naştere, speranţele par a fi însă deşarte. Deşi are în jur de 200 de angajaţi, mulţi cu salarii peste sau apropiate de cele ale parlamentarilor, deşi are ca şef (preşedinte), cu rang de secretar de stat, un fost procuror şi deşi a beneficiat în anii de activitate de bugete mai mult decât generoase, comparativ cu alte instituţii importante ale statului, ANI a înaintat anual la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mai puţine sesizări decât degetele de la două mâini, adică mai puţin de o sesizare pe lună (fapt confirmat inclusiv de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, într-o declaraţie făcută la Satu Mare). Iar majoritatea acestor sesizări au fost soluţionate cu neînceperea urmăririi penale (NUP). Pe de altă parte, după cinci ani de activitate, instanţele din România n-au confirmat (definitiv şi irevocabil) mai multe sesizări ale ANI decât degetele de la o mână, adică o sesizare pe an.

Ce este şi mai grav, şefii şi inspectorii ANI au săvârşit grave abuzuri procedurale şi gafe juridice lamentabile în numeroase cazuri, ca, de exemplu, în cele privind pe fostul ministru al Mediului, Nicolae Nermischi (PSD), fostul ministru al Sănătăţii, deputatul Eugen Nicolăescu (PNL), fostul ministru al Tineretului şi Sportului, senatorul Luminiţa Plăcintă (PDL), fostul ministru al Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea (PDL), fostul preşedinte al Senatului, Mircea Geoană (PSD), senatorul PNL Mircea Diaconu, senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu, poetul Mircea Dinescu (membru al Colegiului CNAS). A devenit tot mai evident că, dacă preşedintele Băsescu era iritat de vreun ministru, parlamentar sau alt demnitar, ANI dădea un comunicat de presă că „proscrisul” este cercetat cu privire la modul de dobândire a averii sau pentru cazuri mai mult sau mai puţin închipuite de incompatibilitate. A devenit tot mai clar că ANI este o jucărie în mâinile preşedintelui jucător, o executantă întocmai şi la timp a comenzilor primite de la Palatul Cotroceni împotriva unor opozanţi sau neagreaţi politici. Beneficiind de înalta şi înălţătoarea protecţie prezidenţială, şefii de la ANI şi-au permis să sfideze pe toată lumea şi, în mod deosebit şi ostentativ, Parlamentul, forul legiuitor suprem, care nu numai că i-a emis certificatul de naştere, dar căruia ANI îi este subordonată, prin intermediul Consiliului Naţional de Integritate, care este ales de Senat. Şefii de la ANI au atins culmea sfidării faţă de Parlament în toamna anului trecut, când, deşi au fost convocaţi în scris, au refuzat, în trei rânduri, să se prezinte în faţa Comisiei juridice şi a Comisiei pentru drepturile omului din Senatul României pentru a răspunde faţă de acuzaţiile ce le sunt aduse printr-un raport al Curţii de Conturi a României.

Conform raportului transmis Senatului de Curtea de Conturi a României în anul 2011, în urma controalelor efectuate de această instituţie la Agenţia Naţională de Integritate în perioada 2008-2010 au fost constatate o serie de nereguli în activitatea ANI, cea mai mare parte generatoare de prejudicii pentru fondurile publice, prejudiciul total stabilit fiind de 508.713 lei. Principalele nereguli consemnate în raportul Curţii de Conturi sunt următoarele:

„1. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate a delegat competenţa de ordonator de credite secretarului general, limitând această competenţă numai la situaţiile în care preşedintele nu se află în instituţie. Cu toate acestea, secretarul general a exercitat aceste atribuţii şi în alte cazuri în care, ordonatorul de drept, conform fişelor de prezenţă, s-a aflat în instituţie.

2. Structura organizatorică a Agenţiei Naţionale de Integritate, a fost aprobată de preşedintele Agenţiei, fără a ţine seama de limitele stabilite prin prevederile legii bugetului de stat, în sensul că:

- nu au fost respectate prevederile bugetare în ceea ce priveşte numărul total şi structura funcţiilor de conducere, instituţia angajând personal pe funcţii de director general, director general adjunct şi şef serviciu fără a avea posturi aprobate prin anexa 3 la legea bugetului de stat;

- au fost prevăzute 7 posturi de inspectori de integritate superiori treapta 1 cu un salariu de bază de 3500 lei în timp ce prin anexa 3 la legea bugetului de stat au fost aprobate posturi de inspectori de integritate de rang inferior, cu un salariu mai mic.

3. Agenţia Naţională de Integritate a organizat cabinetul vicepreşedintelui (asimilat cu funcţia de subsecretar de stat) şi a angajat personal în cadrul acestuia prin încălcarea prevederilor legale care nu permiteau organizarea unui cabinet la nivelul acestei funcţii. În plus, funcţionarea ilegală a cabinetului a continuat şi în perioada în care funcţia de vicepreşedinte nu a fost ocupată.

De asemenea, cabinetul preşedintelui a fost organizat în condiţiile încălcării prevederilor legale, numărul de personal din cadrul acestui cabinet fiind depăşit cu un post de consilier personal.

4. Instituţia verificată a încălcat prevederile legale în vigoare cu privire la numirea prin detaşare a personalului în cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Astfel, un angajat al cancelariei Primului Ministru a fost detaşat la Ministerul Justiţiei pe o funcţie de execuţie, iar ulterior, numit pe funcţia de consilier al ministrului justiţiei, pe durata mandatului acestuia. La numai două zile de la această numire şi totodată cu câteva zile înainte de încetarea mandatului ministrului justiţiei, acesta, la rândul său, a dispus detaşarea persoanei respective la Agenţia Naţională de Integritate, pe o funcţie publică de execuţie. Astfel, în momentul detaşării, statutul şi funcţia pe care această persoană o deţinea în cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi durata de ocupare a funcţiei, nu permiteau o astfel de detaşare.

5. Agenţia Naţională de Integritate a suportat, din bugetul său pe anul 2008, indemnizaţia de şedinţă pentru reprezentantul Ministerului Justiţiei (secretarul general al agenţiei – domnul Horea Georgescu) în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Plata indemnizaţiei s-a efectuat, contrar prevederilor legale din bugetul Agenţiei Naţionale de Integritate şi nu din bugetul Ministerului Justiţiei.

6. Activitatea de achiziţii publice s-a desfăşurat cu nerespectarea prevederilor legale, astfel:

a). programul anual al achiziţiilor publice nu a fost corelat cu bugetul aprobat, nu a fost actualizat în funcţie de achiziţiile efectuate pe parcursul anului şi nu a fost corelat cu programul de investiţii publice, respectiv cu poziţia „Alte cheltuieli de investiţii”;

Totodată, pentru achiziţiile publice finanţate de la titlul „cheltuieli de capital” instituţia s-a orientat preponderent către „cumpărarea directă”, în defavoarea procedurilor în sistem competiţional, procedându-se la:

- divizarea unor poziţii înscrise în lista „Alte cheltuieli de investiţii”;

- calcularea eronată a valorii estimate a contractelor fără a se ţine seama de produsele similare, de valoarea cumulată, fără TVA, a produselor care se preconizau a se achiziţiona, sau de momentul prevăzut de lege pentru determinarea valorii estimate a contractelor;

- elaborarea de specificaţii tehnice cu referiri la brandul producătorului fapt care a determinat achiziţionarea de bunuri de natura mijloacelor fixe cu precădere prin cumpărare de la un anumit furnizor, cu vicierea mediului concurenţial.

b). Agenţia Naţională de Integritate a achiziţionat servicii de închiriere constând într-un apartament duplex într-o zonă centrală a capitalei achitând pentru o perioadă de trei luni suma de 85.832,12 lei, în condiţiile în care:

- în perioada 07 noiembrie 2008 – 31 ianuarie 2009, în care contractul de închiriere a produs efecte, sediul respectiv nu a fost utilizat;

- nu a fost efectuată o evaluare a spaţiului de care dispunea Agenţia, pentru a determina şi justifica situaţia care a generat necesitatea şi oportunitatea închirierii apartamentului şi efectuarea plăţilor din credite bugetare;

- chiria lunară prevăzută în contractul încheiat se situează aproape de valoarea estimată iniţial pentru toată perioada contractului, de două luni, ceea ce constituie un indiciu că achiziţia s-a efectuat la un preţ dublu faţă de cel real, fapt de altfel confirmat de preţurile de pe piaţa imobiliară din perioada respectivă, pentru aceeaşi zonă.

De asemenea, Agenţia Naţională de Integritate a încheiat în luna iulie 2008 un contract de achiziţii publice în valoare de 11.777 euro (echivalentul a 42.900 lei la cursul din perioada încheierii contractului) cu o durată de 4 luni, având ca obiect închirierea a 30 de sisteme informatice, în condiţii de lipsă de transparenţă şi cu cheltuirea neeconomicoasă şi ineficientă a resurselor bugetare. Concluzia se bazează pe faptul că preţul închirierii pe bucată, pe cele 4 luni, reprezenta 58,6% din preţul unui echipament nou cu aceleaşi performanţe tehnice, de tipul celor pe care agenţia le achiziţionase într-o perioadă anterioară. Deosebit de acestea, procedura de achiziţie nu s-a derulat în condiţii de transparenţă, iar echipamentele nu au fost închiriate pentru lucrări care ar fi putut comporta o anumită urgenţă, ci pentru activitatea permanentă a instituţiei, ceea ce conduce la concluzia că soluţia adoptată a fost dezavantajoasă pentru bugetul statului, întrucât, aşa cum reiese din analiza efectuată, echipamentele care puteau asigura necesităţile funcţionale puteau fi achiziţionate, la un preţ echivalent cu chiria pe aproximativ 7 luni.

7. Alte nereguli:

- nerespectarea prevederilor legale privind dotarea cu autoturisme, agenţia deţinând un autoturism în plus faţă de normativul legal;

- efectuarea cheltuielilor cu carburanţii şi serviciile de telefonie fără respectarea principiilor eficienţei şi economicităţii;

- nereguli în procesul de inventariere a patrimoniului în conformitate cu prevederile legale;

- neelaborarea de norme proprii de control intern, în conformitate cu prevederile legale.”

Curtea de Conturi a României a emis Decizia nr. 4/21.07.2009, prin care a dispus măsuri de cuantificare integrală şi recuperare a prejudiciilor generate de neregulile menţionate la punctele 2,3,4,5 şi 6b de mai sus, precum şi măsuri de înlăturare a celorlalte nereguli, menţionate la punctele 1, 6a şi 7 de mai sus. Agenţia Naţională de Integritate a contestat decizia emisă atât la Curtea de Conturi cât şi la instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, care a admis plângerea ANI şi a anulat integral Decizia Curţii de Conturi nr. 4/21.07.2009. Curtea de Conturi a declarat recurs, pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a admis prin Decizia nr. 5047/17.11.2010 (rămasă definitivă şi irevocabilă), dispunând respingerea în totalitate a acţiunii ANI. În consecinţă, prejudiciul total de 508.713 lei trebuie imputat preşedintelui Cătălin Macovei şi secretarului general Horia Georgescu, în calitate de ordonatori principali de credite ai Agenţiei Naţionale de Integritate. Referitor la acest prejudiciu, solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să efectueze cercetări sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi /sau de neglijenţă în serviciu împotriva preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, şi a secretarului general Horia Georgescu.

continuare in cotidianul.ro

comentarii

de Horia Mărieș la 29 January 2013 - 20:52

Combate dur Domnul Senator Valer Marian.

Mi-ar conveni dacă ar fi totuși ceva mai aproape de plebea care l-a votat.

Adică dacă și-ar îndrepta analizele (fiindcă dispune de foarte multe resurse si mijloace), acuzațiile, dacă ar combate ceva mai mult vis-a-vis de cele ce se petrec într-un anumit loc din parohia lui, adică la U.A.T. Primăria Municipiului Carei.

Altfel, acuzațiile din articol sună tare a demagogie. Ce are Valer Marian comun cu ANI, cu „Căţeii lui Băsescu de la ANI” si cu alte parascovenii pe unde incearca dânsul să facă ordine?

Cred ferm că distinsul Domn Senator Valer Marian ar trebui sa aibă mult mai multe în comun cu cele ce se pettrec în județul Satu Mare.

Asta până când nu-l iau și pe dânsul în vizor „Căţeii lui Băsescu de la ANI”.

de mirel la 30 January 2013 - 10:08

cainele care latra nu musca

Lasati un comentariu