Evenimentele culturale ale lunii Februarie

• publicat la: 4 February 2013
Evenimentele culturale ale lunii Februarie

Pe 1 febuarie s-au împlinit 175 de ani de la naşterea scriitorului şi politicianului Nicolae Gane (1838-1916). De formaţie avocat, intră în activitatea politică, fiind ales în anul 1870 ca deputat din partea grupării „junimiste” și prefect al județului Iași. Este ales de cinci ori primar al orașului Iași (17 iunie 1872 –19 mai 1876; 27 aprilie – 23 iunie 1881; 4 iunie 1887 – 4 martie 1888; 19 noiembrie 1895 – 22 aprilie 1899; 11 iulie 1907 – 6 ianuarie 1911). În calitate de primar, el s-a remarcat prin proiecte importante pentru comunitatea locală. Unul dintre acestea este aducțiunea apei potabile la Iași din sursa Timișești, proiect pentru care a fost atacat în presa vremii.

A încheiat în anii 1872-1873 un contract de asfaltare și întreținere a străzilor și trotuarelor cu un englez pe nume W.O. Callender. Acest contract, care a fost aprobat de regele Carol I, prevedea ca 25% din lucrare să fie plătită în numerar, iar restul în obligațiuni comunale, amortizabile în 15 ani, cu dobândă de 6% pe an. În perioada administrației sale, a fost întocmit un studiu asupra diverselor sisteme de tracțiune pentru realizarea transportului public urban. La data de 6 mai 1899, Gane a inaugurat Uzina Electrică Comunală, iar un an mai târziu începea exploatarea tramvaielor electrice. A inaugurat, la 1 decembrie 1896, clădirea Teatrului Național din Iaşi. Devenit membru al Partidului Național Liberal în anul 1883, a fost ales de mai multe ori deputat și senator din partea acestei formațiuni politice.La data de 1 aprilie 1908 a fost ales ca membru titular al Academiei Române. Ulterior a fost și membru în comitetul de lectură al teatrului Național din Iași (1910-1916).

Nicolae Gane a scris proză cu tonalități romantice care evocă trecutul, viața patriarhală și aventurile cinegetice. Printre lucrările publicate de Nicolae Gane, menționăm următoarele: Domnița Ruxandra, Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Comoara de pe Rarău, Privighetoarea Socolei, Vânătoarea, Aliuță.

Pe 2 februarie comemorăm 65 de ani de la moartea Smarandei Brăescu, aviatoare şi paraşutistă româncă de nivel mondial. S-a născut la 21 mai 1897 în satul Hănțești, comuna Buciumeni, județul Covurlui (azi în județul Galați) și a decedat la Cluj-Napoca în 2 februarie 1948, purtând numele fals de Maria Popescu. Urmează cursurile şcolii primare în Vizureşti, satul vecin localităţii natale, apoi Şcoala Secundară de Fete la Bârlad. Ajunge la Tecuci, unde se înfiinţa-se o Şcoală militară de pilotaj. Solicitara de a deveni aici pilot îi este refuzată.

Profitând de avântul pe care îl ia aviaţia precum şi de apariţia paraşutismului de avion, după o serie de antrenamente și cursuri de cunoașterea parașutei, sub directa îndrumare a domnului Otto Heinecke, la 5 iulie 1928 Smaranda Brăescu a executat primul salt cu parașuta, de la o înălțime de 600 m, pe aerodromul Staaken, devenind astfel prima femeie parașutist din România. Mândră de brevetul ei de parașutist, participă la mitingul aerian din 26 octombrie 1928 de la Băneasa, unde execută primul salt în țară. Nu a fost un salt obișnuit, participa la un salt simultan, alături de celebrii constructori de parașute, germanul Otto Heinecke și americanul Leslie Irving, evenimentul fiind prezentat elogios în presa vremii. Smaranda Brăescu devine un simbol al parașutismului în România.

La mitingul de la Satu Mare, 17 august 1930, pe un vânt tare și turbulență atmosferică puternică, Smaranda suferă un groaznic accident, soldat cu o dubla fractură la picior și mai multe coaste rupte, urmate de o spitalizare îndelungată la spitalul din localitate și imobilizare la pat de aproape șase luni.

În dimineața zilei de 2 octombrie 1931 trei avioane Potez 25 decolează, de pe aerodromul Pipera din București, pentru zborul de record. Zborurile s-au efectuat fără instații de oxigen, echipajele fiind supuse stărilor de hipoxie, care pot apărea la altitudini mai mari de 4000 m. Lt. Alexandru Papană și Smaranda Brăescu formau echipajul avionului de record. După o oră de zbor, avioanele au urcat cu greu la 4000 – 4500 m, apoi avionul pilotat de Alex Papană se desprinde din formație, urcă cu precauție până la 6000 m, altitudine greu de atins în acele vremuri, lipsa aerului cauzând un randament scăzut al motorului.Curajoasa paraşutistă a sărit de la 6000 de metri. După 21 minute 25 secunde, Smaranda Brăescu aterizează lângă gara Sărățuica, cu o derivă de peste 10 km față de locul lansării, vântul fiind foarte puternic, în special la mari altitudini. După aterizare, Smaranda, care nu se simtea prea bine, în urma balansurilor teribile din timpul îndelungatei coborâri, a frigului de la înălțime, a emoțiilor, a efectelor lipsei de aer, care o epuizaseră,… a șocului aterizării, este transportată, de țăranii adunați la fața locului, în satul Sărățuica, unde-și revine după aproape trei ore de odihnă. Smaranda Brăescu stabilește primul record național absolut și primul record mondial feminin de parașutism al României, făcându-și loc în aviația mondială. Nu se mul’ume;te cu atât şi la 19 mai 1932 reușește să urce cu avionul până la 22733 picioare – 6929 m, urmează lansarea și o coborâre de peste 25 minute şi recordul mondial absolut de altitudine a fost doborât, devenind prima persoană în lume care a sărit de la această altitudine, recordul masculin fusese de  21171 picioare – 6452 m. Va deveni apo prima femeie din Europa care a obţinut brevetul de pilot în SUA.

A fost decorată cu ordinul Virtutea Aeronautică, clasa Crucea de Aur  cu două barete. A activat ca voluntar în al doilea război mondial şi a fost instrctor voluntar la Batalionul 1 Paraşutişti.Va muri sub un nume fals la Cluj,unde se ascundea de opresiunea comuniştilor datorită luptelor pe care le-a purtat pe frontul de est.
La 6 februarie se împlinesc 105 ani de la naşterea scriitorului şi ziaristului român Geo Bogza (1908-1993), membru al Academiei Române. A fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz,Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la „ciorchinul de negi” al Jurnalului la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (vol. Anii împotrivirii apărut în 1953), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial ( O sută şaptezeci şi cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului), al absurdului (Moartea lui Iacob Onisia), cântăreț de amplitudine whitmaniană al neamului din Carpaţi (Cartea Oltului).

Pe 9 februarie aniversăm 185 de ani de la naşterea scriitorului francez Jules Verne (1828-1905). Un precursor al literaturii ştiinţifico-fantastice, Verne a fost apreciat pentru scrierea operelor legate de viitor, spațiu, aer și călătoria în adâncurile mării. Călătoriile din cărţile sale, dintre care amintim Copiii căpitanului Grant, Ţinutul blănurilor, Căpitan la 15 ani, De la Pământ la Lună, au aprins imaginaţia la multe generaţii de cititori pasionaţi de acet tip de literatură. De multe ori s-a dovedit un vizionar, descriind aparate care aveau să se inventeze la zeci de ani distanţă.
pe 10 februarie se împlinesc 115 ani de la naşterea dramaturgului german Bertolt Brecht (1898-1956). A fost dramaturg, poet, regizor de origine germană, inițial expresionist, întemeietor al instituției teatrale “Berliner Ensemble”, inițiator al “teatrului epic”, a promovat o nouă teorie și practică a teatrului, bazate pe efectul distanțării epice. A fost unul dintre cei care au revoluționat teatrul secolului XX. Dintre cele mai cunoscute piese de teatru ale sale amintim:În hăţişul oraşelor, Opera de trei parale, Omul cel bun din Sâciuan, Puştile doamnei Carrar, Ascensiunea şi căderea oraşului Mahagonny, Teama şi mizeriile celui de-al treilea Reich, Cercul de cretă caucazian, Viaţa lui Galilei, Poezii din Svendborg, O sută de poezii, Scrieri despre teatru.
14 februarie este cunoscută ca Ziua Sfântului Valentin, patronul îndrăgostiţilor. Iniţial se oferea un buchet de flori iubitei, dar astăzi perechile de îndrăgostiţi participă la petreceri organizate de localuri anume pentru această sărbătoare.
În 17 februarie se împlinesc  340 de ani de la moartea dramaturgului francez Moliere (Jean Baptiste Poquelin). Scriitor satiric, a ironizat cu mult umor moravurile societăţii contemporane dramaturgului. Cea mai cunoscută piesă de teatru pe această temă este Avarul.
La data de 21 februaarie sărbătorim Ziua internaţională a limbii materne.  A fost proclamată de către UNESCO în amintirea înăbușirii agresive de către poliția pakistaneză a unui protest pașnic al studenților din Dacca în 1952. Studenții protestau împotriva impunerii limbii urdu ca unică limbă oficială în Pakistanul de Est (azi Bangladesh), unde limba maternă a majorității populației locale era bengaleza.
Pe 22 februarie aniversăm 110 ani de la naşterea scriitorului român Tudor Muşatescu (1903-1970). Criticii l-au considerat un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situații și dialoguri spirituale. Piesele de teatru ale lui Mușatescu, cu deosebire comediile “Titanic-Vals”, “…escu” și melodrama “Visul unei nopți de iarnă”, au avut succes și în străinătate. Multe dintre scrierile sale au fost traduse în limbile franceză, engleză, germană, italiană, greacă, poloneză, cehă etc.
Pe 24 februarie sărbătorim Dragobetele. Ovidiu Focşa, etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat că „despre Dragobete se crede că este o un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renașterea naturii.(…) Aceasta sărbătoare marca revigorarea naturii și nu numai, ci și a omului care, cu aceasta ocazie, se primenea. Era o sărbătoare a revigorării vegetației, a vieții în creștere, o dată cu trecerea la anotimpul de primăvara durata zilei creștea, în contrapondere cu noaptea care descrește, ca dovada și zilele sunt mai însorite. Se pare că, în această perioadă, păsările, vegetația dar și oamenii se puneau în acord cu natura, era o nunta a naturii, însemnând renașterea acesteia, retrezirea la viață, ceea ce este și semnificația centrala a sărbătorii”.

Pe 28 februarie aniversăm centenarul naşterii sculptorului băimărean Vida Gheza (1913-1980). Sculptor de factură modernă, a fost membru corespondent al Academiei Române. Opera lui Vida gravitează în jurul a doua viziuni, oarecum divergente, dar neașteptat de bine îmbinate în creația sa. Cea dintâi, telurică, are rădăcina în energia primară, forța brută, de început de Lume și a fost pusă în lumină prin lucrări reprezentând munca omului simplu cum sunt “Butinarul”, “Cosaș”, “La plevașcă”, “Mineri”, “Miner ghemuit cu lămpaș”, “În pădure”, “Muncitor forestier”, Monumentul Minerului din centrul orașului Baia Mare (1956), etc. Ce-a de-a doua fascinație a lui Vida este mitologică, și cuprinde elementele cele mai arhaice ale folclorului maramureșean, în mijlocul căruia a trăit și a creat. Acestă ipostază a artistului o regăsim în Monumentul de la Moisei şi ansamblul Sfatul bătrânilor, amplasat în faţa Palatului Administrativ din Baia Mare.Casa lui avea poarta larg deschisă pentru toţi cei care îi călcau pragul, fiind căutat adesea de ţărani cu probleme, pe care i-a şi ajutat, cunoscându-le şi înţelegându-le nevoile.În data de 11 mai 1980 s-a stins din viaţă, la numai 67 de ani, în urma unui atac de cord, în liftul Spitalului Judeţean Baia Mare.
În arta sa, izvorâtă din multă pasiune şi pricepere, Vida Geza a înţeles profund credinţele şi universul ţăranului dominat de mituri şi legende, a înţeles realitatea lumii sale imaginare şi a ştiut să le redea înţelesul lor ascuns. Adept al valorificării istoriei patriei în opera sa, a realizat lucrări monumentale, de răsunet naţional, admirate de către toţi specialiştii. Aşa sunt “Monumentul ostaşului român” din Carei, dar, mai cu seamă, “Monumentul eroilor martiri de la Moisei”.In semn de omagiu si recunoștință,artistul Vida Gheza va avea parte la CAREI de o  manifestare pe măsura talentului său şi al Monumentului lăsat moştenire celor de la frontiera de nord-vest a ţării,simbol al luptei de eliberare a ultimei palme de pământ românesc.

 

Personalitati locale
Dintre personalităţile locale amintim pe Vasile Iuţiu, care pe 18 februarie ar fi împlinit 180 de ani. Poet şi preot greco-catolic, s-a născut la Dindeşti (pe atunci în judeţul Sălaj), iar studiile teologice le face la Oradea şi Roma. A făcut parte din Societatea Salba Bisericescă Literară a clericilor  români din Viena. A trecut la cele veşnice la 30 iunie 1886 ca protopop de Vad (jud. Bihor).

Activitatea literară a preotului scriitor începe devreme cu tipărirea unor poezii în Diorile Bihorului, încă din anii de liceu. În 1862 i-a apărut la Oradea volumul de poezii Ghirlande de viorele sentimentali, închinate onomasticii episcopului Vasile Baron de Erdélyi, iar în 1863 Cununa de urări fericitoare , dedicate, după tipicul epocii, suirii pe scaunul episcopal a lui Iosif Papp-Szilágyi. În 1862 a mai scris o lucrare de drept bisericesc cu titlul Constituțiunea, libertatea și autonomia în biserica lui Hristos.

 

Nicoleta Latis

comentarii

de Mariana la 4 February 2013 - 20:59

Personalitatile locale au speranta de viata matusalemica ? chiar asa, pot ajunge la 180 ani?

Lasati un comentariu