Calendarul cultural al lunii martie

• publicat la: 6 March 2013
Calendarul cultural al lunii martie

Calendarul cultural al lunii martie debutează cu Sărbătoarea Mărțișorului ce coincide cu prima zi a lunii.

Tot pe 1 martie este marcată Ziua Internațională a Protecției Civile. Activitatea Organizației Internațională a Protecției Civile a început cu protejarea civililor din zonele aflate în război, în 1957 extinzându-și protecția asupra mediului înconjurător. Începând cu 1960, organizația își lărgește din nou aria de activitate, protejând populația și în cazul dezastrelor naturale și tehnologice.În anul 1972, printr-o rezoluție ONU, ziua de 1 martie devine Ziua Internațională a Protecției Civile.

Pe 1 martie se aniversează 225 de ani de la nașterea poetului, prozatorului și dramaturgului român Gheorghe Asachi (1788-1869). Precursor al generației pașoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufă a lui Ioan Budai-Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școală, presă, activitate tipografică. Asachi a fost și unul din întemeietorii Academiei  Mihăilene. A publicat prima gazetă româneasca din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română și Conservatorul filarmonic dramatic. Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifică legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț. A scris și nuvele istorice (Dragoș, Petru Rareș, Rucsandra Doamna ș.a.), care au constituit sursa de inspirație pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.

La 1 martie s-au împlinit 115 ani de la nașterea istoricului și arheologului român Constantin Daicoviciu (1898-1973). „A fost un renumit istoric şi arheolog, profesor, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost membru al Academiei Române. Din anul 1973 satul natal poartă numele istoricului. A fost perceput de către contemporani ca o personalitate care a încercat să salveze zestrea universitară interbelică într-un moment dificil al ereziilor intelectuale şi distrugerii valorilor culturale româneşti. Această salvare a unor elite universitare nu se putea face decât făcându-se compromisul cu puterea comunistă. Actuala Universitate clujeană s-a plămădit pe modelul educaţional şi moral impus de Constantin Daicoviciu.” (Napoca News – Ionuț Țene, Cazul istoricului Constantin Daicoviciu, 14.02.2009).

Pe 3 martie s-au comemorat 115 ani de la moartea poetului român Iancu Văcărescu (1792-1863). Este un vizionar care a aprticipat la mișcarea de redeșteptare culturală și națională, sprijinind începuturile școlii teatrului, presei și tipografiei românești. A fost membru al Societății literare, al Societății filarmonice și al Asociației Literare.Opera sa (reunită în volumele „Poezii alese”, 1830 și „Colecție din poeziile d-lui marelui logofăt Iancu Văcărescu”, 1848), deși lipsită de strălucirea poetică a tatălui său, introduce cu timiditate structuri lirice noi, anunțînd pastelul sau meditația. În ciuda ecourilor manieriste (multe poezii sînt idile cu personaje mitologice), e un poet de tranziție între neoclasicismul secolului al XVIII-lea și romantismul pașoptist. A scris printre primele sonete în limba română și a inaugurat poezia ocazională pe teme istorice: simpatizant al Revoluției lui Tudor Vladimirescu, a scris pateticul îndemn Glasul poporului sub despotism, din care două versuri au rămas celebre: „ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie/ Zdrobit va fi cine-a-ndrăzni gând de tiran să-i vie!”.

8 Martie a fost declarată de ONU Ziua Internațională a Femeii, ca urmare a luptei de emancipare pe acre au dus-o femeile pentru recunoașterea unor drepturi, printre care și dreptul la vot. Semnificativ în acest sens este gestul unor femei din Iran, care la 8 martie 1982, și-au dat la o parte vălul care le acoperea fața (gest interzis de lege) , în semn de protest pentru discriminarea la care sunt supuse.
Pe 9 martie s-au aniversat 135 de ani de la nașterea poetei românce Elena Farago (1878-1954).

Poeta copiilor este laureată de către Academia Română cu Premiul „Adamachi” pentru volumele „Șoapte din umbră” (1908) și „Traduceri libere” (1908), iar apoi pentru volumele „Șoaptele amurgului”, „Din traista lui Moș Crăciun”, apărute în 1920.În 1921 este numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fundație pe care o va conduce timp de 30 de ani. Elena Farago a avut contribuții deosebite în ceea ce privește regulamentul de organizare și de funcționare al bibliotecii, fișarea cărților și ținerea unei evidențe corecte de aranjare a publicațiilor în rafturile bibliotecii, de completare a colecțiilor prin achiziții și donații. În 1922 fondează, împreună cu Ion B. Georgescu, C. Gerota, Ion Dongorozi, C.D. Fortunescu, la Craiova, revista literară „Năzuința”, la care au colaborat:Simion Mehedinți, Ion Barbu, Perpessicius,Victor Eftimiu,Camil Petrescu și Mihai Dragomirescu. De asemenea a patronat și revista educativă pentru copii și tineret “Prietenul Copiilor” (1943-1946).

La 11 martie este consemnată Ziua Europeană a Victimelor Terorismului. Este data la care sunt comemorate victimeler celor patru atentate comise la Madrid în dimineața zilei de 11 martie 2004.

În 12 martie se vor comemora 105 ani de la moartea scriitorului italian Edmondo de Amicis. scriitorul a abordat o tematică socială și educativă. Dintre operele sale amintim: Viața militară, Spania, Olanda, Amintiri din Londra, Marocul, dar și cunoscutul roman pentru copii Cuore.

La 15 martie este sărbătorită Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor, zi care marchează aducerea la cunoștința publică a importanței cunoașterii și protejării drepturilor oamenilor în calitatea lor de consumatori. A fost celebrată pentru prima dată pe 15 martie 1983 și de atunci a devenit o importantă ocazie pentru mobilizarea cetățenilor în privința cunoașterii și protejării drepturilor ce le revin în calitate de consumator.

La 17 martie aniversăm 130 de ani de la nașterea scriitorului român Urmuz (1883-1923). Pe numele său adevărat Demetru Demetrescu-Buzău, Urmuz a fost un scriitor român de avangardă. Scrierile lui, puține la număr, cunosc o glorie postumă, care nu a încetat să se consolideze. Printre acestea se numără: Algazy & grummer, Cotadi și Dragomir, Cronicari, După furtună, Emil Gayk, Fuchsiada și Ismail și Turnavitu.

Pe 20 martie se sărbătorește Ziua Internațională a Francofoniei. Debutul celebrării Francofoniei interguvernamentale a fost marcat de crearea Agenției de Cooperare Culturală și Tehnică (ACCT), la 20 martie 1970 în Niamey (Niger). Aflându-se în continua cooperare și lărgire teritorială, organismul a devenit în 1999 Agenția Interguvernamentală a Francofoniei (AIF). Din 2006, AIF s-a transformat în Organizația Internațională a Francofoniei. OIF iși dirijaza obiectivele politice și de cooperare multilaterală în parametrii a patru domenii prioritare: limba franceză si diversitatea culturală și lingvistică; pacea, democrația și drepturile omului; educația, formarea și învățământul superior; dezvoltarea durabilă și solidaritatea.

Data de 21 martie este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept „Ziua internațională a poeziei”, ca o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, „Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.

22 martie a fost declarată în 1992 de ONU Ziua Mondială a apei. Sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei are ca scop aducere în atenția opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative și calitative a apelor și de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle și responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea surselor de apă.

La 23 martie vom aniversa 200 de ani de la nașterea scriitorului român Cezar Bolliac ( 1913-1881). A fost unul dintre fruntașii Revoluției din 1848, poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice și gazetar. În 1844 publică în Foaie pentru minte, inimă și literatură articolul Către scriitorii noștri în care îi îndeamnă pe literații română la angajare civică: “A trecut vremea Petrarcilor, domnilor poeți! Veacu cere înaintare, propaganda ideii cei mari, propaganda șarităței cei adevărate și care ne lipsește cu totul. (…) Formați societăți, declarați, scriți, lăudați, satirați, puneți în lucrare toate restorturile intelectuale și morale, și robia cade, căci e căzută pe jumătate, și domneavoastră veți fi binecuvântați de generațiile viitoare ca niște adevărați apostoli ai misiei cerești, ai frăției și ai libertății”. Opera sa cuprinde volumele de poezii: Operile lui Cezar Boliac. Meditații, Din poesiile lui Kesar Boliak, Poezii nouă, Poezii umanitare.

Pe 30 martie se împlinesc 380 de ani de la nașterea cronicarului român Miron Costin (1633-1691), unul dintre primii scriitori și istoriografi din literatura română.

Erudit, cunoscător de limbi străine și conștient de rolul culturii în evoluția statelor, Costin a trecut în eternitate lăsând posterității o operă valoroasă atât din perspectivă istorică, documentară, cât și din punct de vedere literar. Activitatea dregătorului, a diplomatului ce se remarcă prin patriotism și ură împotriva asupritorilor nației sale, cunoașterea tuturor aspectelor politicii din vremea sa, experiența luptătorului s-au împletit cu preocupările cărturarului, ale istoricului devotat pământului strămoșesc și ale scriitorului deschizător de drumuri în literatura română. Poemul „Vieața lumei” prima încercare de acest fel în literatura română. A mai scris Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche – vornicul, De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, în a cărei Predoslovie enumeră scopurile lucrării: afirmarea etnogenezei daco-romane a locuitorilor spațiului carpato-danubiano-pontic, conștientizarea valorii documentului scris, care rămîne mărturie peste veacuri, dezmințirea cu argumente istoriografice a ocărilor aduse de unii copiști ai cronicii lui Ureche, ca Simion Dascălul și Misail Călugărul, care afirmaseră că moldovenii sunt urmașii tîlharilor de la Roma exilați în Dacia, refacerea istoriei Moldovei de la primul descălecat, completînd astfel cronica lui Ureche, elogiul scriiturii și al lecturii.

Dintre personalitățile locale îl amintim pe Ioan Buteanu de la a cărui naștere se împlinesc 165 de ani în 25 martie. A fost preot greco-catolic, profesor și autor de manuale. A fost un publicist extrem de prezent în ziarele epocii sale. Amintim câteva dintre articolele sale: Despre u final și înjumătățit, în Anuarul liceului din Beiuș pe anul 1875/76; Păreri despre propunerea limbilor străine, în Anuarul liceului din Beiuș pe anul 1876/1877. A mai publicat cărțile: Istoria literaturii maghiare după Toldi, apărută la Gherla în 1885, Monografia Stâna de Vale, în 1887, Gramatica limbei române, 1877, Sistema divizibilității numerilor, 1901. Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” adăpostește bustul său pe holul din fața bibliotecii.

Nicoleta Latis

Lasati un comentariu