Pagina principala / Eveniment, Stirea Zilei / Sute de careieni la Centenarul Gheza Vida

Sute de careieni la Centenarul Gheza Vida

Sute de careieni s-au adunat vineri după masă  pentru a aduce un omagiu celui ce le-a lăsat ca moştenire Monumentul Ostaşului Român,simbol al luptei de eliberare a acestui colţ de pământ  românesc.

Vineri, începând cu ora 16,00, careienii, mai mulţi ca oricând, au dorit să participe alături de familia marelui artist Gheza Vida la  manifestările organizate  de redactia Buletin de Carei, Consiliul Județean, Centrul de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Satu Mare si  Direcția pentru Cultură  din cadrul Primăriei Carei cu ocazia sărbătorii Centenarului naşterii marelui artist Gheza Vida. În semn de omagiu, organizatorii au depus o coroană de flori la ansamblul monumental.

Deşi lucrările iniţiate de primăria Carei cu o săptămână inaintea sărbătorii dedicate lui Gheza Vida  au  făcut ca platoul din faţa Monumentului Ostasului Român să arate ca un adevărat  teatru de război, înaltele oficialităţi prezente au păşit drept înainte pentru a ajunge în faţa ansamblului, ignorând   săpăturile, gropile şi   pământul reavăn.

 

La manifestări au luat parte  primarul Kovacs Eugen însoţit de deputatul Erdei D.Istvan, Prefectul Eugeniu Avram, preşedintele Consiliului  Judeţean Adrian Mihai Stef, vicepreşedintele CJ,  Mircea Govor, senatorul Valer Marian, deputaţii Ovidiu Silaghi, Octavian Petric, director CEPROM Satu Mare, directorul CN Mihai Eminescu, Ioan Pop, secretar regional PNL, Radu Roman, consilieri judeţeni şi locali, viceprimarul municipiului  Satu Mare Marcela Papici, Inspector Scolar General, Mariana Roman, prof.univ Aurel Chiriac, conf.dr.Ramona Novicov, ist.dr.Silvia Pintea.

Familia artistului, fiica Zoe Vida Porumb, soţul acesteia,acad.Marius Porumb şi nepotul dr.Grigore Vida  au sosit de la Baia Mare unde cu o zi înainte au participat la manifestările din oraşul natal al sculptorului dedicate centenarului naşterii sale.

Serviciul religios a fost efectuat de către reprezentantul Eepscopiei   Maramuresului si Satmarului, pr.Cristian Stefan si pr.Pop Valer din Carei.

Pe tot parcursul  desfășurării activităților , un porumbel a fost prezent pe vârful obeliscului ce face parte din ansamblul Moumentului Ostasului Român.

După sobra ceremonie religioasă, manifestările au continuat în Sala Cavalerilor  Castelului Karolyi unde a avut loc un simpozion dedicat vieții și operei lui Gheza Vida.

Sute de careieni  în sala cavalerilor   la simpozionul Centenar Gheza Vida. Printre ei, ing.Nicolae Weinberger, dirigintele  şantierului  deschis în 1964 pentru construcţia Monumentului.

Organizatorii au întâmpinat oaspeţii la intrarea în sala cavalerilor cu pliante de o înaltă ţinută ,  calendare ce reprezentau opere din creaţia artistului dar si cu ecusoane ce au fost prinse în piept de tinere îmbrăcate în frumoase costume populare.

Cele  200 de scaune au fost mai mult decât insuficiente pentru sutele de careieni dornici  să asiste la manifestări. Simpozionul a debutat cu intonarea imnului de stat al României de către trei soliste ale Centrului Cultural din Carei  dar şi de  numeroasa asistenţă.

Directorul Centrului de conservare și Promovare a Culturii  Tradiționale Satu Mare, Felician Pop, care în calitate de moderator a deschis lucrările simpozionului aniversar-comemorativ a afirmat că „ un vis a prins contur atât de frumos, atât de spectaculos la Carei”.

Apoi a evidențiat personalitățile cărora li se datorează organizarea evenimentului de la Carei: acad.  Marius Porumb, care a introdus evenimentul de la Carei în calendarul manifestărilor naționale dedicate centenarului Gheza Vida, fiica artistului Zoe Vida Porumb, conducerea Consiliului Județean Satu Mare, Bogdan Georgescu, directorul Direcției pentru Cultură și Sport din Primăria Carei, dar mai ales Daniela Ciută, „care a fost sufletul acestui eveniment”, după cum mărturisea Felician Pop.

În continuare a luat cuvântul primarului municipiului Carei, Kovacs Eugen, care a cerut scuze celor prezenti pentru disconfortul creat  de  începerea lucrărilor de  reamenajare a spatiului din jurul monumentului după care a multumit familiei artistului pentru prezenţă si pentru implicarea în astfel de actiuni de comemorare a  înaintaşilor lor.

La finalul discursului său a conferit sculptorului Gheza Vida titlul „Pro Urbe” post mortem, placheta fiind înmânată fiicei artistului, Zoe Vida Porumb.

A luat apoi cuvântul senatorul Valer Marian care a mărturisit că este onorat să participe la „centenarul unui mare cavaler al artelor și armelor” care a lăsat sătmărenilor două lucrări deosebite: Dans oșenesc și Monumentul Ostașului Român. Apoi a explicat sensul expresiei „ești pe nicăieri ca Vida Gheza”, expresie ce are la bază  o întâmplare din viața artistului.  Vida  a cumpărat un lemn din grădina unui țăran maramureșan pe care l-a plătit în avans, urmând ca ulterior să vină după el. Pentru că artistul îi oferise o sumă generoasă pentru acele vremuri, țăranul a hotărât să-l taie bucăți numai bune pentru foc. Când sculptorul a venit să-și ia trunchiul de copac pentru sculptură și l-a văzut bucățele a exclamat: „Sunt pe nicăieri !”.

La finalul discursului a mulțumit familiei pentru prezența la evenimentul de la Carei.

Discursul prefectului Eugeniu Avram a scos în evidență valoarea artistului Gheza Vida, pe care îl vede ca un continuator al operei brâncușiene. Amintește de stagiul militar pe care sculptorul l-a efectuat la Satu Mare, dar și de prietenia  dintre maestru și Paul Erdos,  pictorul sătmărean în al cărui atelier se află un totem inspirat de zona folclorică maramureșeană sculptat de Vida și pictat de Erdos.

Președintele Consiliului Județean, Adrian Ștef, apreciază includerea municipiului Carei în calendarul manifestărilor dedicate Centenarului Gheza Vida şi evidențiază personalitatea maestrului Vida, „una dintre cele mai prestigioase personalități ale culturii române. Moștenirea pe care ne-a lăsat-o este mărturie a unicității creației sale peste timp. Prin Monumentul Ostașului Român de la Carei, devine personalitate a județului Satu Mare. Nemurirea lui Vida a început aici la Carei. La final, Adrian Ștef spune că „e bine să ne sărbătorim artiștii din convingere și nu din complezență”. De asemenea promite careienilor că forul pe care-l conduce va urmări îndeaproape evoluția lucrărilor de modernizare ce se desfășoară în jurul ansamblului monumental şi mulţumeşte pentru implicare doamnei Daniela Ciută, care a făcut posibil ca un asemenea eveniment  să adune nume marcante ale culturii nationale , toate oficialităţile judeţene, parlamentari, oameni de cultură  la o seară de evocare a renumitului artist de talie internaţională, Gheza Vida.

Discursul academicianului Marius Porumb a debutat cu mărturisirea emoțiilor ce l-au încercat venind la Carei. A simțit cum „radia din monument un sentiment de patriotism”. A dezvăluit apoi că inițial, evenimentul de la Carei nu era inclus în calendarul cultural al evenimentelor dedicate lui Gheza Vida, dar „ insistența doamnei Daniela Ciută, care  a dorit să se organizeze aceste manifestări şi la Carei, m-a determinat să facem totul pe din două cu Baia Mare, afișe, pliante și calendare și să includem Careiul în calendarul cultural al Ministerului Culturii alături de Baia Mare, Cluj, București și Roma”, a spus academicianul Marius Porumb. Apoi a continuat : „Ar fi bine să amintesc câte ceva despre Vida”, începând prin a lămuri problema numelui sculptorului, „care este român și se declara mereu român”.  A primit acest nume în urma unui ritual de păcălire a soartei prin care, schimbându-i-se numele, părinții sperau să rămână în viață. A fost al optulea copil al familiei, primii șapte decedând din cauza condițiilor precare de viață datorate sărăciei.

Punctează apoi cele mai importante repere din viața maestrului Vida. Atmosfera artistică din Baia Mare l-a influenţat încă din 1932. În anul 1937 debutează, pentru ca un an mai târziu să ajungă în Spania, în războiul civil, unde va sta doi ani alături de alţi mari artişti şi scriitori printre care Ernest Hemingway. În anul 1939 se refugiază în Franţa, unde ilustrează cu linogravuri revista „Libertatea”, editată în timp ce se afla în lagăr. Tot în Franţa a expus eroii, Horea, Cloşca şi Crişan. Artistul a avut o mare simpatie pentru Horea, care a fost tras pe roată în ziua de 28 februarie, zi în care s-a născut şi Vida Gheza. În anul 1941 ajunge în Baia Mare, aflată sub ocupație hortistă. A fost de trei ori concentrat în detaşamente de muncă forţată pentru români. În perioada 1942-1944 studiază Belle Arte la Budapesta. Va lupta apoi pe frontul antihitlerist până la sfârşitul războiului. Va expune în 1946 la Cluj, apoi participând la numeroase expoziţii individuale şi colective, atât în ţară, cât şi in străinătate, fiind prezent de două ori la Bienala de la Veneţia, în 1958 şi 1962. În anul 1974, Vida Gheza devine membru corespondent al Academiei Române.

Monumentul Ostaşului Român de la Carei este capodoperă de for public, fiind dată mereu ca exemplu. Se caracterizează prin vigoare şi monumentalitate. „Cum să nu spui că Vida-i român?” se întreabă retoric academicianul, gândindu-se la încărcătura metaforică a lucrărilor lui Vida inspirate din folclorul maramureşean. În încheierea cuvântului său, academicianul Marius Porumb rosteşte crezul de o viață al  lui Vida „Să fii mare, nu-i mirare, / Să fii om e lucru mare!”, şi  le adresează mulţumiri celor care au organizat evenimentul de la Carei, îndemnându-i pe toţi  „să depăşească faza micilor răutăţi” şi să fie buni ca şi „artistul care, făcând lucruri frumoase, numai bun poate să fie.”

Felician Pop a invitat-o apoi să ia cuvântul pe cea care „a fost sufletul acestui eveniment”, Daniela Ciută.

„Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, căci la ceas de sărbătoare suntem” au fost  cuvintele de întâmpinare.

„O sărbătoare a sufletului , pentru acei ce iubesc si preţuiesc frumosul  care prinde contur prin întreaga  creaţie a  marele artist, sculptorul  Gheza Vida. Ideea organizării  Centenarul Vida Gheza a venit din dorinţa de a ne manifesta public recunoştinţa, admiraţia si aprecierea pentru creaţia şi moştenirea lăsată de artistul maramureşean ale cărui lucrări stau şi astăzi mărturie a măreţiei si a unicităţii creaţiei sale. Darurile cu care a fost înzestrat mânuitorul dălţii eternităţii s-au transmis si familiei sale  iar aceasta ne oferă la rândul ei darul unui act omagial deosebit.

Familiei acad. Porumb i se cuvin toate laudele pentru faptul că  astăzi suntem împreună cu toţii, aici la Carei, la manifestările dedicate Centenarului Gheza Vida. Deşi au fost implicaţi direct în organizarea manifestărilor de ieri de la Baia Mare, oraşul natal al sculptorului, membrii familiei au găsit puterea de a ne susţine si pe noi, careienii în a  cinsti aşa cum se cuvine pe cel ce a lăsat ca moştenire generaţiilor următoare Monumentul Ostaşului Român din CAREI. Dacă  Acad  Porumb a făcut o prezentare a întregii sale opere , eu  voi face referire la  zestrea ce ne-a fost lăsată de  moroşanul Vida, zestre pe care se cuvine să o păstrăm intactă”.

Iese în evidenţă unul din interviurile acordate de artist în timpul vieţii referitor la opera dsa de la Carei. „Lucrarea are mai multe elemente simbolice, începând cu acel cap de ţăran care există la capătul complexului, simbolizând răscoalele ţărăneşti care au fost pe aceste meleaguri. Urmează poarta jertfelor care s-au dat pentru eliberarea patriei. Ţăranca, ce împlântă o floare, simbolizează viaţa nouă care începe. Urmează soldatul eliberator, care sub forma în care e reprezentat ilustrează un ostaş demn de menirea lui, participant activ la eliberarea Patriei. Ca punct culminant al acestui monument, am înălţat obeliscul sau flacăra veşnică, un obelisc ce seamănă cu turlele bisericilor de lemn din Maramureş”. Pe obelisc este săpat următorul text: „Glorie ostaşilor armatei române căzuţi în luptele pentru eliberarea patriei”.

Tot ceea ce am gândit am și realizat. Blocurile de piatră pe care am sculptat detaliile amintite constituie acum un tot unitar… Pot să spun că Monumentul de la Carei este unic în felul lui în țară. Și asta pentru că m-am străduit să nu semene cu altele… Reușita lui mi-a dat concepția altora… Realizez astfel continuitatea operei mele care tinde să înfățișeze lupta seculară a poporului nostru, vitalitate și dinamismul său”.

Surpriza oferită de Daniela Ciută careienilor dar nu numai a reprezentat-o prezenţa în sală a inginerului Nicolae Weinberger, dirigintele  şantierului deschis în anul 1964 pentru construcţia ansamblului monumental.

Vizibil emoţionat, tânărul inginer din vara anului 1964 a adresat  asistenţei câteva cuvinte.

Acesta a subliniat în discursul său că a avut onoarea să lucreze  cu două personalități: sculptorul Gheza Vida și arhitectul Anton Dâmboianu, cel care a realizat structura de rezistență a monumentului. A menționat apoi că nu toți cei care au lucrat pe șantier erau români, dimpotrivă erau mai mulţi maghiari  „dar toți am format o echipă”. A încheiat cu exprimarea unui vis, acela de a participa la sărbătorirea a jumătate de secol de la dezvelirea monumentului.

Daniela Ciută a completat spusele inginerului Weinberger – „deși nu a menționat domnul inginer, vreau să vă spun că a oferit la acea dată soluții tehnice care au făcut ca monumentul să învingă timpul.  A oferit o soluţie tehnică care să confere o mai bună stabilitate obeliscului ce face parte din ansamblul monumental, soluţie acceptată şi apreciată de Anton Dâmboianu.”

La finalul discursului său, Daniela Ciută a solicitat  sprijinul oficialităţilor şi a personalităţilor prezente pentru a se respecta denumirea dată de artist creaţiei sale de la Carei şi anume  Monumentului Ostașului Român deoarece în diverse broşuri editate  recent apare ca Monumentul Eroilor.

Directorul Muzeului Ţării Crişului din Oradea, prof. dr. Aurel Chiriac i-a surprins pe cei prezenţi printr-un amănunt simbolic: „în timpul slujbei religioase, un porumbel stătea pe obelisc…a fost sufletul lui Vida Gheza”. A prezentat apoi mai multe lucrări ale maestrului, conchizând că „opera nu putea arăta altfel decât omul”, pe care îl vede „un revoltat perpetuu, expresie a indignării sociale şi estetice”.

A impresionat în mod deosebit discursul  conf. univ. dr.  Ramona Novicov de la Universitatea din Oradea, care îl caracterizează astfel  pe Vida Gheza: „a fost prin excelenţă un om de o bunătate ieşită din comun, un suflet larg în care încăpem fără grijă cu toţii”, pentru a trece apoi la prezentarea în amănunt a Monumentului Ostaşului Român de la Carei, insistând asupra fiecărui detaliu, făcând legătura cu biografia artistului şi cu numele acestuia care înseamnă viaţă. Monumentul Ostaşului Român de la Carei este un „testament viu” semnat Gheza Vida .

Amploarea manifestării dedicate Centenarului Gheza Vida şi prezenţa la Carei a atâtor personalităţi  l-a determinat pe Felician Pop să  constate, nu fără o urmă de invidie, că „ dacă ar putea fi acordat acest titlu, cu siguranță Careiul ar fi numit capitala culturală a județului satu Mare datorită evenimentelor ce au loc aici în ultimii ani,,.

Evenimentul a fost presărat de câteva momente artistice de mare efect. Acestea au fost susţinute de Laura Bakk, purtătoare a unui autentic strai popular, care i-a încântat pe cei prezenţi prin doinele interpretate cu sensibilitate dar  şi de ansamblul condus de prof. Cătălina Curceanu, Club Dance de la Clubul Elevilor Carei, care a interpretat un dans tematic stilizat pe cunoscuta melodie populară Ciuleandra.

A impresionat şi publicul careiean care a vibrat alături de vorbitori, alternând momente de atentă ascultare cu  furtunoase aplauze în armonie cu mesajele discursurilor.

 

prof.Rodica Pop

foto Andreea Moisei

 

comentarii