Comoara de sub Catedrală.Muzeul Mitropoliei Clujului

• publicat la: 1 May 2013
Comoara de sub Catedrală.Muzeul Mitropoliei Clujului

Începuturile Muzeului Mitropoliei Clujului datează din anul 1924, din timpul episcopului Nicolae Ivan, dar abia în 1938 muzeul se deschide pentru public în câteva săli de la etajul doi al reşedinţei episcopale. Colecţiile cuprindeau obiecte de cult, icoane, tipărituri şi manuscrise, documente privind istoria bisericii. O reorganizare după criterii moderne a muzeului a avut loc în 1975, când muzeul a fost redeschis pentru public  la etajul doi al reşedinţei Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului. Patrimoniul muzeului a fost mult îmbogăţit cu numeroase icoane, vechi tipărituri, documente şi obiecte de cult, în prezent fiind una din cele mai importante colecţii de artă veche românească din ţară.

           Marele teolog şi cărturar, Mitropolitul Bartolomeu a iniţiat amenajarea spaţiului din demisolul Catedralei, în care s-a prevăzut organizarea expoziţiei permanente a Muzeului Mitropolitan.

           Muzeul Mitropoliei Clujului a fost reorganizat în cursul anului 2011, după o concepţie muzeografică ştiinţifică şi modernă, fiind o instituţie ce tezaurizează valori inestimabile ale istoriei naţionale, ale vieţii religioase ale românilor transilvăneni, un patrimoniu cultural artistic ce cuprinde vechi icoane pictate pe lemn şi sticlă, obiecte de cult, manuscrise şi carte veche românescă, obiecte şi documente legate de istoria Eparhiei Clujului.

           Iniţiativa Mitropoliei Clujului de reorganizare a muzeului de artă religioasă într-o formulă modernă, profund ştiinţifică, de tezaurizare a unor valori artistice şi istorice, sau de valoare documentară, o datorăm vrednicului de pomenire, Mitropolitul Bartolomeu, preluată cu entuziasm de I.P.S. Andrei, Arhiepiscop şi Mitropolit Ortodox al Clujului, care s-a angajat cu fermitate şi dăruire, sporind şi implinind moştenirea iluştrilor săi înaintaşi.

           Sărbătoarea celor 90 de ani de la reînfiinţarea Eparhiei Ortodoxe a Clujului a constituit un prilej excepţional de inaugurare a Muzeului Mitropoliei Clujului. În data de 6 decembrie 2011, de ziua Sfântului Ierarh Nicolae, după Liturghia solemnă din Catedrală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un mare număr de ierarhi au participat la ceremonia de sfinţire a Muzeului Mitropoliei Clujului.

          Patrimoniul Muzeului Mitropoliei Clujului cuprinde un număr mare de icoane pictate pe lemn şi sticlă, obiecte de cult, potire, manuscrise liturgice din secolele XV-XIX şi tipărituri din secolele XVII-XIX, ce provin din diferite centre tipografice româneşti, demonstrând o continuă circulaţie a cărţii de o parte şi de alta a Carpaţilor, contribuind hotărâtor la unitatea limbii în întreg spaţiul locuit de români.

          Dominată de statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, ctitor şi protector al ierarhilor ortodocşi de la Vad şi Feleac, prima sală a muzeului este dedicată personalităţii marilor ierarhi ai Eparhiei Ortodoxe Române a Clujului: Episcopul Nicolae Ivan (episcop 1921-1936), întemeitorul şi ctitorul catedralei, Episcopul Nicolae Colan (episcop 1936-1957), un luptător în vremuri de restrişte, un apărător şi păstor adevărat al turmei sale, devenit în 1957, Mitropolit al Ardealului, bunul Arhiepiscop Teofil Herineanu (1957-1992), un om ce s-a ridicat deasupra vremurilor sale prin marile sale calităţi sufleteşti, şi Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu (1993-201), marele ierarh, tălmăcitor al Biblei, ctitor al Mitropoliei Clujului, cărturar şi scriitor, dramaturg şi poet. În imediata vecinătate a primei săli muzeale se află necropola ierarhilor, un spaţiu amenajat sub absida altarului catedralei, ca o capelă, în care se află mormintele Episcopului Nicolae Ivan, Arhiepiscopului Teofil Herineanu şi Mitropolitului Bartolomeu.

           În pandant cu zona dedicată ierarhilor, prima sală cuprinde, de asemenea, un grupaj de splendide icoane datând din secolele XVII-XVIII, datorate unor pictori activi în Transilvania: Andrei din Corneşti, David de la Curtea de Argeş, Popa Ivan din Răşinari, Tudor Zugravul, Iacov din Răşinari, Stan Zugrav, Nistor din Feleac, Ştefan Popa Zugravul, Nechita Zugravul, Gavril Zugrav, Simion Silaghi-Sălăgeanu. Vitrinele expun manuscrise şi vechi tipărituri din centrele de la Alba Iulia, Blaj şi Sibiu, sau din Moldova şi Ţara Românească, acestea din urmă ilustrând o vie circulaţie a cărţii religioase în toate provinciile româneşti.

           O parte din bogata colecţie de antimise conservate în patrimoniul muzeului sunt expuse simbolic, cele mai multe datând din secolul XVIII, fiind nu numai obiecte liturgice importante, dar în acelaşi timp reprezentând opere de artă grafică, având insemnătate documentară pentru istoria Bisericii româneşti transilvane.

            Spaţiul generos de sub pronaosul catedralei, incluzând în zona centrală o amplă sală, înconjurată de mai multe încăperi şi coridoare, crează o ambianţă de mister şi evlavie, evocând lumea mânăstirească, pe cea a catacombelor paleocreştine sau a bisericilor subterane.

           Sala centrală de sub pronaos cuprinde numeroase vestigii, în original sau în reproducere fotografică, evocând pagini de istorie religioasă, privind vechea Episcopie a Vadului (jăratnicul, o piesă de mobilier liturgic din piatră, datând din secolul XV, sau imaginea foto a icoanei Sf. Nicolae din 1531, donaţia episcopului Anastasie de la Vad).

Câteva preţioase vestigii se referă la Arhiepiscopia şi Mitropolia de la Feleac (documente originale, imaginea Tetraevangheliarului cu inscripţia din 1498 ce menţionează Mitropolia şi pe donatorul Isac Vistiernicul lui Ştefan cel Mare). În atmosfera încărcată de istorie şi artă, sunt expuse manuscrise liturgice din secolele XV-XVI, tipărituri din secolele XVII-XVIII, preţioase fragmente de frescă din prima jumătatate a secolului XV de la biserica din Răchitova (jud.Hunedoara), ctitoria cnejilor Muşineşti, admirabile icoane din secolul XVI datorate unor pictori de şcoală moldovenească din epoca luimPetru rareş, ce au pictat pentru bisericile româneşti de la Dezmir, Ciuleni şi Nadăşu, localităţi din judeţul Cluj.. Din secolul XVII datează icoanele de la Rona de Jos (jud. Maramureş) şi Osoi (jud.Cluj).

          La loc de cinste se află icoana Maica Domnului cu Pruncul, provenind din biserica satului Ilişua (jud. Bistriţa Năsăud), pictată în anul 1673 de Luca din Iclod, autorul celebrei icoane miraculoase de la Mânăstirea Nicula.

           În amplul spaţiu de sub pronaosul catedralei se află expuse numeroase icoane din secolul XVIII, semnate sau atribuite pictorilor: Radu Munteanu din Ungureni, Alexandru Ponehalschi, Nechita Zugravul, Popa Ivan din Răşinari, Andrei din Corneşti, Iacov din Răşinari, Ştefan Popa, Gheorghe fiul lui Iacov, Tudor Zugravul, David de la Curtea de Argeş.

            Două săli sunt dedicate icoanelor pe sticlă, un mare număr de icoane ilustrând diferite faze ale celui mai vechi centru transilvănean de pictură pe sticlă care a fiinţat la Mânăstirea Nicula şi în satul din apropiere. De o valoare deosebită sunt vechile icoane pictate la Nicula, aparţinând etapei artistice cele mai vechi (considerate de unii cercetători ca fiind pictate la Iernuţeni), muzeul având cea mai bogată colecţie de icoane pe sticlă datând din secolul al XVIII-lea  din România.

           Vizita la Muzeul Mitropoliei Clujului se încheie cu o mică expoziţie dedicată personalităţii vrednicului episcop Nicolae Ivan, ctitorul Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca şi primul episcop al reînviatei Episcopii Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului.

            Catedrala Ortodoxă (arh. Constantin Pomponiu şi arh. George Cristinel), realizare de excepţie a arhitecturii interbelice româneşti, împreună cu Muzeul Mitropoliei Clujului sunt obiective culturale şi religioase de o importanţă majoră pentru cei ce vizitează oraşul de pe Someş. Muzeul este comoara de artă şi istorie românească de sub catedrală, care merită a fi văzută şi admirată de oricine, de tinerii ce studiază la Cluj, de călătorii români şi străini.

 Acad. MARIUS PORUMB

Muzeul Mitropoliei Clujului, Piaţa Avram Iancu, Demisolul Catedralei Ortodoxe. Deschis: Marţi-Sâmbătă 10.00-17.00; Duminică 12.00-17.00. Luni închis.

comentarii

de Ocean la 2 May 2013 - 14:07

Multumiri Buletin de Carei pentru acest articol atit de frumos, placut la citit, cu adevarat minunat. Aceste articole citindule te linistesc ” mai astept astfel de articole” .

Lasati un comentariu