Pagina principala / Sanatate / Leuşteanul ca medicament

Leuşteanul ca medicament

În bucătăria tradiţională românească, leuşteanul este indispensabil în timpul primăverii. Fie că este vorba de delicioasele ciorbe de post, al căror gust sporeşte prin frunzele aromate ale leuşteanului, sau de bucatele de Paşte, unde leuşteanul e salvator, deoarece contraca­rea­ză toxicitatea ridicată a cărnii de miel, acest zarzavat este nelipsit. Apoi, este imposibil să nu îl remarci în gră­dină, datorită staturii sale impozante, dar şi a ver­de­lui uşor albăstrui al frunzelor sale lucioase, ca să nu mai vorbim de aroma lui inconfundabilă.

În popor, era cu­noscut deopotrivă ca aliment, dar şi ca plantă magică, fiind creditat cu puteri extraordinare, de alungare a spi­ritelor rele. Nu exista talisman mai puternic împotriva zburătorilor, ielelor şi a altor ameninţări de din­colo, de­cât combinaţia dintre leuş­­tean şi iarba creaţă (un soi de mentă de grădină). Din punct de vedere ştiinţific, prin­ci­piile active pe care le conţine au o pu­ternică acţiune tera­peutică asupra apa­ratului respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin şi a celui imu­nitar. Este un excelent remediu pentru pre­ve­nirea boli­lor, atunci când este consumat sistematic, putând de­veni, la nevoie, când este dozat corespun­zător, şi un remediu eficient într-o multitudine de boli.

Leuşteanul şi digestia

Frunzele sale sunt un excelent tonic digestiv, care creşte secreţia de sucuri, alungă inapetenţa şi pune în mişcare tubul digestiv. Se recomandă contra dispepsiei, gastritei hipo- şi hiper-acide, dischineziei biliare (fiere leneşă). Leuşteanul reglează şi secreţia de sucuri gas­tri­ce, favorizează peristaltismul gastric şi elibe­rarea bilei din colecist, are efecte antiinflamatoare, fiind un adjuvant util în cazul colecistitei şi al pancreatitei. Tra­tamentul este simplu: se mestecă 1-2 frunze proas­pete de leuştean înainte şi după masă.
În cazul lipsei poftei de mâncare, a senzaţiei de greaţă persistentă, cu un sfert de oră înainte de masă, se consumă una-două frunze proaspete de leuştean, care se mestecă îndelung. Uleiurile volatile şi substan­ţele amare pe care le conţin sunt un excelent stimulent digestiv şi măresc pofta de mâncare. Are, datorită aci­dului angelic conţinut în frunzele sale, şi efecte tonice nervoase şi psihice, fiind ca atare eficient şi în cazul anorexiei psihice. Un element interesant este că atunci când sunt consumate în cantităţi mai mari (5-10 frunze odată), efectul frunzelor de leuştean este cel opus, di­minuând pofta de mâncare, şi constituie un tratament util contra apetitului alimentar excesiv.

Leuşteanul şi sănătatea intestinelor

În cazul sindromului colonului iritabil se recoman­dă consumul de leuştean proaspăt, în cantităţi cât mai mari, precum şi administrarea unei căni de infuzie com­binată de frunze de leuştean, de două ori pe zi. Un stu­diu recent arată că flavonoidele conţinute în frunzele acestei plante au efecte antiinflamatoare asupra mucoa­sei intestinale, în timp ce substanţele sale volatile, cu efect antiseptic, reglează flora tubului digestiv. Rezul­tate foarte bune se obţin prin combinarea acestui trata­ment cu administrarea de uleiuri bogate în acizi graşi Omega 3 (conţinuţi de peşte, de seminţele de in etc.).
În cazul colicilor intestinale şi al spasmelor diges­tive, se bea o cană de ceai fierbinte de leuştean, obţinut prin opărirea a 2 linguriţe de frunze uscate cu 250 de ml de apă. Leuşteanul conţine substanţe active cu efecte antispastice şi carminative, fiind printre cele mai efi­cien­te plante medicinale în aceste afecţiuni.

Leuşteanul şi bolile renale

Un studiu realizat în Germania arată faptul că sucul proaspăt de leuştean (10 linguriţe la o cană de suc de mor­cov, cu care se bea combinat) ajută la dizolvarea pietrelor la rinichi (uraţi, oxalaţi) şi previne formarea lor. Atunci când nu există leuştean proaspăt la înde­mâ­nă, efecte excelente se obţin şi prin consumarea zilnică a 1-2 căni de infuzie combinată, preparată din 2 lin­gu­ri­ţe de plantă uscată (frunze şi seminţe) la 250 ml de apă.
Pentru prevenirea cistitei (inclusiv a recidivelor sale) se consumă mult leuştean proaspăt, adăugat la diferite mâncăruri. Odată instalată cistita, ea se tratează cu infuzie combinată de leuştean, din care se consumă câte 3 căni pe zi, administrate la 2 ore după masă.
În cazul retenţiei de urină, se recomandă leuşteanul proaspăt, tăiat marunt, adăugat la supe calde şi în sala­tele de legume. Consumat în cantităţi suficiente (mini­mum 20 g pe zi), are efect diuretic, antispastic, fiind in­di­cat pentru retenţiile de urină care apar post-ope­rator, după cistitele acute, după administrarea medi­ca­men­telor ce inhibă diureza sau în une­le afecţiuni tu­mo­rale. Suplimen­tar, se consumă sucul de leuştean proas­păt, câte 1 lingură luată din oră în oră, pe parcur­sul zilei. Principiile active nu doar stimulează formarea urinei şi eliminarea ei, ci ajută şi la elimi­narea masivă a ureei şi a altor produşi reziduali din organism.

Leuşteanul şi pielea
În medicina populară, leuşteanul cules primăvara este considerat deopo­trivă un elixir de sănătate şi de fru­museţe pentru piele, utilizările sale fiind surprinzător de diverse în acest domeniu.
* Contra tulburărilor de pigmentare (pete) ale pielii, se freacă zona afectată cu frunze proaspete de leuştean, zdrobite în prealabil. Aplicaţia durează cinci minute şi se repetă de două ori pe zi, vreme de o săptă­mână. Efectele sunt excepţionale în cazul petelor care apar în contact cu diverse substanţe chimice. În cazul petelor pe piele care apar pe fondul unor tulburări in­terne, tratamentul extern este dublat cu o cură de de­to­­xi­fiere, cu o durată de minimum 2 săptămâni, timp în care se iau 12 linguriţe de suc de leuştean pe zi.
* Contra reacţiilor alergice la nivelul pielii, frunzele proaspete de leuştean se toacă foarte bine pe o planşetă de lemn sau se mărunţesc în mixer, după care se învelesc într-un tifon subţire şi se aplică pe locul afectat, unde se lasă vreme de o oră. Are efecte antihis­taminice directe, diminuează inflamaţia, calmează mân­cărimile.
* Pentru tratarea arsurilor de gradele I şi II, se striveşte o mână de frunze proaspete de leuştean pe o planşetă de lemn, apoi se aplică pe locul afectat, unde se ţin vreme de minimum o oră. Această aplicaţie are efecte calmante locale, antiinflamatoare, previne infec­ţia şi grăbeşte refacerea ţesuturilor distruse.

Leuşteanul şi protecţia… magică

În Apuseni, fetelor aflate la pubertate li se dădea să mănânce dimineaţa turte de grâu cu leuştean verde, ca să fie ferite de „zburători şi alte ispitiri necurate”. În nordul Moldovei, se credea că rădăcina de leuştean, dez­­gropată în Vinerea Mare şi administrată pisată în fiecare seară, ajută la alungarea spiritelor rele din om, fiind o metodă de exorcizare. De ase­me­nea, se credea că, adăugate în apa din scăldă­toare, frun­zele de leuştean alungă gândurile negre.

sursa formulaas.ro