Calendarul cultural al lunii iulie.205 ani de la naşterea lui Simion Bărnuțiu

• publicat la: 30 June 2013
Calendarul cultural al lunii iulie.205 ani de la naşterea lui  Simion Bărnuțiu

Pe 2 iulie se împlinesc 175 de ani de la apariția la Brașov (1838) a revistei Foaie pentru minte, inimă și literatură, publicație condusă de George Barițiu, supliment literar al Gazetei de Transilvania.

Publicația a avut un rol important în dezvoltarea culturii românești progresiste. În paginile ei au fost dezbătute, din punct de vedere în general umanist, chestiuni ca emanciparea culturală și politică a poporului român, ridicarea lui economică, rolul educativ și cetățenesc al teatrului, necesitatea unei bune organizări a învățământului, lupta pentru unitatea și cultivarea limbii și pentru propășirea literaturii originale, stimularea culegerilor folclorice etc.

Până la 24 februarie 1865, când apare ultimul număr, revista a dus o îndrăzneață campanie împotriva despotismului, în numele ideilor generoase și a salutat cu entuziasm revoluția de la 1848. I-a  avut printre colaboratori pe Ion Heliade-Rădulescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Ionescu de la Brad, Andrei Mureșanu, iar difuzarea ei peste munți s-a realizat de librarul Iosif Romanov din București.

Tot în 2 iulie comemorăm 235 de ani de la trecerea în neființă a scriitorului și filozofului francez Jean Jacques Rousseau (1712 – 1778), unul dintre iluștrii gânditori ai Iluminismului. A influențat hotărâtor, alături de Voltaire și Diderot, spiritul revoluționar, principiile de drept și conștiința socială a epocii. Ideile lui se regăsesc masiv în schimbările promovate de Revoluția franceză din 1789.

În 3 iulie aniversăm 130 de ani de la nașterea scriitorului ceh Franz Kafka (1883-1924). Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influență covârșitoare asupra literaturii postbelice. Romanele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, stranie asupra realității, marcată de expresionism și suprarealism, în care condiția tragică a omului este reprezentată parabolic. Cele mai cunoscute romane ale sale sun „Procesul” și „Castelul”.

Pe 6 iulie se împlinesc 130 ani de la moartea lui Ciprian Porumbescu (1853 – 1883), compozitor român a cărui creație muzicală se încadrează în sfera curentului romantic, manifestând în totalitate elemente tehnice și de expresivitate ale acestui curent. În lucrările sale, Porumbescu inserează tematici patriotice, elemente de expresivitate ce-l definesc ca stil, de o muzicalitate aparte, în care afișează o serie de trăiri personale, gânduri și idei, ce doar în acest mod pot fi auzite. Cele mai cunoscute din creațiile sale sunt: „Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”, opereta „Crai nou”, precum și Balada care îi poartă numele.

7 iulie este data la care se sărbătorește Ziua Justiției în România. În fiecare an sărbătorim această zi în prima duminică a lunii iulie.

În 8 iulie se împlinesc 145 de ani de la apariția Metodei nouă de scriere și cetire pentru usul clasei I primară, carte cunoscută sub numele de Abecedarul lui Creangă (8.07.1868). La timpul apariţiei sale, cartea a adunat, după cum spun specialiştii “tot ce a fost mai bun în pedagogia avansată a timpului” şi a fost un experiment al lui Creangă şi al colegilor săi, alături de învăţătorii care i-au susţinut. Manualul s-a vândut atât de repede, încât imediat a mai fost scoasă o ediţie, iar în anul morţii lui Ion Creangă, 1889, Metoda noua de scriere si cetire pentru usul clasei I primara apărea în a XXI-a ediţie, scria Constantin Parascan, în Învăţământul primar, nr. 4, din 2003.

Ziua mărcii poștale românești este sărbătorită pe 15 iulie. Acum 155 de ani, pe 15 iulie 1858 a apărut seria de patru timbre cunoscută sub numele de „Cap de Bour”, prima marcă poştală emisă în sud-estul Europei de către Principatul Moldovei, cu cinci ani înaintea primului timbru emis de Imperiul Otoman. Astfel, această dată a devenit Ziua Mărcii Poştale Româneşti, fiind marcată în fiecare an prin lansarea unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filatelişti.

Pe 20 iulie este sărbătorită Ziua aviației și apărării antiaeriene, zi aleasă de pionierii aviației românești, în 1913, o dată cu adoptarea ca patron spiritual al aviației pe Sf. Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul.

În 24 iulie sărbătorim  Ziua Grănicerilor din România. Unirea structurilor de grăniceri din Moldova și Țara Românească, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 24 iulie 1864, a reprezentat un pas fundamental în calea formării statului român modern. În mod simbolic, data emiterii actului de acum 149 de ani a fost stabilită ca Zi a Poliției de Frontieră Române, prilej de cinstire a unui corp profesional de excepție, care a adunat o extraordinară experiență în dificila misiune de apărare a fruntariilor țării.

Ziua Imnului naţional este sărbătorită la 29 iulie, anual, potrivit unei legi din mai 1998. Prin Legea 99 din 26 mai 1998 pentru proclamarea Zilei Imnului Naţional al României, “se proclamă ziua de 29 iulie Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te, române, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848″.

Dintre personalitățile locale aniversate în luna iulie, îl amintim pe Simion Bărnuțiu (1808 – 1864), de la cărui naștere se împlinesc 205 ani.

Simion Bărnuțiu a fost un om politic român, istoric, filozof, și profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 în Transilvania.

Născut într-o familie săracă în satul Bocșa (Sălaj), și-a început studiile la școala comunală de la 6 ani. După terminarea școlii, a urmat studiile la gimnaziul din Carei, iar apoi Facultatea Teologică din Blaj, unde a fost hirotonit preot celib greco-catolic.

De la 23 de ani, din anul 1883, predă istoria universală la o școală în Blaj. Nu și-a mai putut continua studiile istorice, drept consecință a unui proces în care a fost implicat. Din această cauză s-a mutat la Sibiu, unde a urmat Academia Săsească de Drepturi timp de 3 ani. În 1848 a răspândit prin Sibiu cunoscutul său manifest în care milita pentru egalitatea națională. Tot atunci se implică în revoluția română, fiind unul dintre principalii săi lideri. Pe 14 mai 1848 a ținut un important discurs în Catedrala din Blaj, intrat în istorie ca Discursul de la Blaj.

Revoluția odată înfrântă, Bărnuțiu s-a refugiat la Viena, unde a urmat cursurile Universității până în 1853, când a fost forțat să renunțe, ca urmare a intervențiilor poliției imperiale. Se mută în Italia, la Pavia, unde se înscrie la cursurile Facultății Juridice. Își ia doctoratul, iar apoi revine la Viena, unde August Treboniu Laurian îi face propunerea de a veni la Iași să predea, invitație pe care o acceptă, fiind la Iași din decembrie 1854. Timp de un deceniu, Bărnuțiu a rămas acolo.

În calitatea sa de profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și apoi la Universitatea din Iași (1860-1864), Bărnuțiu a format oameni cu o gândire nouă, oameni care ulterior au cerut reforme democratice, votul universal, exproprierea moșiilor boierești și a celor mănăstirești. A murit pe 28 mai 1864 la locul numit Gorgana, apartinator satului Sânmihaiu Almașului.

În acel moment Bărnuțiu călătorea împreună cu Ioan Maniu, de la Iași spre Bocșa. A fost înmormântat în curtea Bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de către 30 de preoți în frunte cu vicarul Silvaniei, Demetriu Coroianu. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica Greco Catolică din Bocșa.

Nicoleta Latis

Lasati un comentariu