Pagina principala / Cultura Invatamant, Stirea Zilei / Calendar cultural al lunii septembrie

Calendar cultural al lunii septembrie

Se implinesc 21 de ani de la moartea istoricului medievist de talie europeană,careieanul Francis Pal,pe data de 25 septembrie.Anul acesta se împlinesc 100 de ani de când Aurel Vlaicu s-a înălţat la cer cu un planor construit de el. Cu această ocazie, satul Binţinţi – locul natal al pionierului aviaţiei române şi mondiale şi care astăzi îi poartă numele – a găzduit  un miting aerian în cinstea fostului inginer.

La 3 septembrie 1883 moare romancierul și dramaturgul rus Ivan Turgheniev. S-a născut la 9 noiembrie 1818, în Oriol, Rusia. Prieten al marelui Lev Tolstoi, Turgheniev este un fin analist al vieții sentimentale a personajelor sale. Nuvela „Părinți și copii” stârnește o puternică reacție ostilă care îl va determina să părăsească Rusia, stabilindu-se inițial în Germania apoi în Londra, unde va înregistra un real succes cu această scriere. Reacții negative a stârnit și volumul „Povestirile unui vânător”, după a căror apariție va face o lună de detenție la St Petersburg și 18 luni de arest la domiciliu. A murit la Bougival, în apropiere de Paris, iartrupul său a fost mutat în Rusia și înmormântat în cimitirul Volkov din Sankt Petersburg.
Festivalul Internațional „George Enescu” a avut deschiderea oficială acum 55 de ani în data de 4 septembrie 1958, la trei ani  după moartea lui George Enescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaționale găzduite de România. Urma să se desfășoare din trei în trei ani, fiind însoțit de un concurs internațional în primele 5 ediții, întrerupt ulterior și reluat odată cu ediția din 1991, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 258 din 13 martie 2002 privind organizarea din doi în doi ani la București a Festivalului Internațional „George Enescu”, s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului.
Printre personalitățile care au participat la ediția inaugurală s-au numărat nume importante ale scenei internaționale: soliști ca Yehudi Menuhin, David Oistrah, Halina Czerny-Stefanka, Nadia
Boulanger, Monique Haas, Iacov Zak sau Claudio Arrau, iar dintre dirijori: Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario sau Carlo Zecchi. Violonistul careian Ștefan Ruha a devenit primul laureat al festivalului, înscriindu-se astfel pe coordonatele virtuozilor români ai acestui instrument.  Ediția a XXI-a se desfășoară în această lună la București, în perioada 1-28 septembrie.
Acum 155 de ani, în 5 septembrie 1858, la Pleșești, se naște Alexandru Vlahuță, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la mai multe instituții de învățământ bucureștene (Școala
Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, Azilul „Elena Doamna”, Liceul „Sfântul Gheorghe”). În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893–1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu Ruxandra, fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni, județul Râmnicu Sărat. În timpul Primului Război Mondial a locuit la Iași, apoi la Bârlad, unde era vizitat de tineri scriitori pe care îi îndruma cu solicitudine, unul dintre aceștia a fost V. Voiculescu.
Vlahuță a murit la București la 19 noiembrie 1919. Casa în care a locuit este astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”. Una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.
Pe 7 septembrie se împlinesc 20 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului, scenaristului și pubicistului român Eugen Barbu (n. 1924). Membru corespondent al Academiei Române, a fost laureat al premiului Herder pentru literatură. Printre scrierile sale cele mai cunoscute amintim romanele „Groapa” și „Principele”, dar și scenariile filmelor din seria Mărgelatu, scrise pentru soția sa Marga Barbu, în care a jucat alături de Florin Piersic.
Pe 8 septembrie sărbătorim Ziua petrolistului din România. Sărbătoarea se desfășoară sub patronajul Sfintei Maria, începând din 1990, la inițiativa Federației Sindicatelor Libere și independente „Petrom.
Din anul 1966, la inițiativa Congresului
mondial pentru lichidarea analfabetismului desfășurat la Teheran, în septembrie 1965, pe 8 septembrie sărbătorim Ziua internațională a alfabetizării. La 19 decembrie 2001, Adunarea Generală a ONU a proclamat, prin Rezoluția 56/116, perioada 2003-2012 Deceniul ONU pentru alfabetizare: Educație pentru toți.

Pe 9 septembrie 1828 s-a născut unul dintre cei mai mari romancieri ai lumii, scriitorul rus Lev Tolstoi (d. 1910). Între 1863 și 1877, Tolstoi a scris cele două capodopere, „Război și pace” (1869) și „Anna Karenina” (1877). Prima redă evenimentele din timpul invaziei lui Napoleon vazută prin prisma destinului câtorva familii rusești și în special prin ochii a două personaje, prințul Andrei Bolkonski și Pierre Bezuhov, care încearcă să descopere sensul vieții. Cea de-a doua, reprezentând una dintre cele mai mărețe povești de dragoste din literatura mondială, ilustrează iubirea adulteră a Annei Karenina și a contelui Alexei
Vronski care duce la distrugerea Annei, ca urmare a refuzului acesteia de a se conforma valorilor ipocrite ale moralei clasei superioare.
Tot pe 9 septembrie comemorăm 115 ani de la moartea scriitorului francez Stéphane Mallarmé (n. 1842). A cultivat o poezie cerebrală, voit obscură, bogată în sensuri filozofice, de o rară muzicalitate și forță sugestivă. Creația sa („Herodiada”, „După-amiaza unui faun”, „Poezii”) constituie o expresie viguroasă și originală a poeziei moderne. Primele scrieri ale lui Mallarmé sunt inspirate din stilul lui Charles Baudelaire, mai târziu creându-și propriul stil. El anticipează fuziunile dintre poezie și celelalte arte care au început să înflorească secolul următor. Cea mai mare parte dintre lucrările sale a explorat relația dintre conținut și forma, între text și aranjamente de cuvinte și spatiile de pe pagină. Acest lucru este evidențiat mai ales în ultimul sau poem
reprezentativ (“Un coup de des jamais n`abolira le hasard”-“O aruncatură de zaruri nu va elimina șansa”) din anul 1897.
Pe 13 septembrie se împlinesc 100 de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu, inginer român, inventator și pionier al aviației românești și mondiale. S-a născut în 19 noiembrie 1882 la Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara. A urmat cursurile Colegiului Reformat al Liceului Calvin din Orăștie, luându-și bacalaureatul la Sibiu în 1902.
Orăştie. Își continuă studiile în inginerie la Universitatea din Budapesta, apoi la Munchen, obținând diploma de inginer în 1907. A lucrat ca inginer la uzinele Opel și Russelsheim. În 1908 se întoarce la Binținți, unde construiește un planor cu care face câteva zboruri. În toamna lui 1909 se mută la București și începe construcția primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei.
Avionul zboară fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviației mondiale) în iunie 1910. În anul 1911 construiește un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii memorabile (1 premiu I si 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit între 23 și 30 iunie 1912 42 piloți din 7 țări, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi printre care si Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan și românul Vlaicu. În cel mai cunoscut ziar vienez, Neue Freie Presse, se găseau următoarele rânduri despre zborurile lui Vlaicu: „Minunate și curajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de zburător, cu două elici, între care șade
aviatorul. De câte ori se răsucea (vira) mașina aceasta în loc, de părea că vine peste cap, lumea răsplatea pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de neînchipuit.” La 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său Vlaicu II, s-a prăbușit în apropiere de Câmpina. În anul următor prietenii săi Magnani și Silișteanu finalizează construcția avionului Vlaicu III, și cu ajutorul pilotului Petre Macavei efectueaza câteva zboruri scurte. Autoritățile vremii interzic continuarea încercărilor; în toamna anului 1916, în timpul ocupației germane, avionul este expediat la Berlin. A fost văzut ultima dată în anul 1940.
Pe 13 septembrie sărbătorim Ziua pompierilor din România. Data acestei sărbători a fost aleasă în onoarea pompierilor care la 13 septembrie 1848 luptă eroic pe Dealul Spirii cu trupele otomane conduse de Kerim Pașa. Ziua pompierilor a fost sărbătorită prima dată în 13 septembrie 1953, acum 60 de ani.
Pe 14 septembrie se împlinesc 85 de ani de la inaugurarea în 1928 a Crucii eroilor de pe Vârful Caraiman (munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul Primului Război Mondial. A fost construit între anii 1926-28, din
inițiativa reginei Maria.

În 17 septembrie se împlinesc 185 de ani de la trecerea în eternitate a marelui pedagog român Gheorghe Lazăr. S-a născut în 1779 la Avrig și este considerat fondatorul învățământului în limba națională din Țara Românească prin înființarea în 1818 la București a Școlii de la Sfântul Sava, prima școală cu predare în limba română.
Pe 22 septembrie comemorăm 245 de ani de la moartea lui Inocențiu Micu-Klein (1692-1768). A fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala Sfgânta Treime și mănăstirea cu același hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice românești moderne. Perioada celor 24 de ani de exil la Roma este tratată pe larg în cele trei volume ale tratatului „Inochentie Miku Klein. Exilul la Roma”, scris de istoricul de origine careiană Francisc Pal.

Pe 26 septembrie se împlinesc 125 de ani de la nașterea scriitorului anglo-american T.S. Eliot. Laureat al premiului Nobel pentru literatură, T.S.Eliot a revoluționat întreaga poezie modernă engleză.

Dintre personalitățile locale care au făcut cinste Careiului îl amintim pe prof. univ. dr. Francisc Pal de la a cărui trecere în eternitate  comemorăm 21 de ani în 25 septembrie. S-a născut la Carei la 24 noiembrie 1911. Studiile liceale le face la prestigiosul Liceu „Vasile Lucaciu” din localitate, iar pe cele universitare le urmează la Cluj Napoca. În 1936 face un strălucit doctorat în istorie universală și bizantinologie. A fost una dintre personalitățile istorice proeminente ale vieții clujene: asistent universitar între 1936-1944, conferențiar în perioada 1944-1962, iar din 1962 și până la pensionare în 1975 a fost profesor universitar la catedra de istorie universală și medie și istoria Bizanțului a Universității din Cluj. Este autorul lucrării în trei volume „Inochentie Micu Klein. Exilul la Roma”. Eruditul istoric s-a stins din viață în 25 septembrie 1992 la Treuenreut în Germania, acolo unde trăia din noiembrie 1979 alături de soția sa Edith. Ca o recunoaștere târzie a meritelor unui strălucit exponent al școlii careiene, pe casa de pe strada Albinelor unde a locuit a fost așezată o placă comemorativă, iar în curtea Bisericii Greco-catolice „Sf. Andrei” a fost inaugurat bustul istoricului. Tot cu acest prilej, a fost lansat volumul biografic „100 de ani de la nașterea istoricului Francisc Pall”, scrisă de prof. Ioan Ciarnău. Cele două zile de evenimente dedicate Centenarului Francisc Pal au fost onorate de prezența unor personalități precum academicianul Ioan Aurel Pop și Ps dr. Virgil Bercea, episcop de Oradea.

Nicoleta Latiş