Sătmarenii se pronunţă împotriva cianurilor şi exploatării gazelor de şist
In cursul zilei de vineri, în sala mică de ședinte a Palatului Administrativ a avut loc ședinta Comisiei de Dialog Social a județului Satu Mare. Prezidată de subprefectul Cristian Sasu și de viceprimarul municipiului Satu Mare Papici Marcela, întâlnirea a avut pe ordinea de zi exploatarea gazelor de șist și exploatarea minieră cu cianuri din Proiectul Roșia Montana. Au fost prezenți mai mulți reprezentanți ai unor asociații și ai sindicatelor, președintele Patronatului Național, filiala Satu Mare Ciprian Dan Costean și parlamentarii sătmăreni de la UDMR, Erdei D.Istvan și Kereskenyi Gabor. Dezbaterea s-a focalizat în jurul impactului asupra mediului pe care îl are Proiectul Roșia Montana.
Primul care a luat cuvântul a fost Dan Burulea, președintele CNSL-Frăția Satu Mare care a subiliniat faptul că această temă a exploatării cu cianuri de la Roșia Montana a devenit o problemă care a dus la divizarea societății românești. „Aici la Satu Mare trebuie să se discute, să se dezbată această temă pentru că oamenii nu mai pot face ce vor ei cu pământul, exploatarea cu cianuri afectează mediul”, a adăugat liderul sindical..
Reprezentantul Asociației sătmărene ,,Satu Mare- Oraș verde”, Voinea Ungureanu a solicitat respingerea proiectului de lege Roșia Montana și a înmânat celor 2 parlamentari satmareni de la UDMR un material cu mai multe obiecții, printre care interzicerea secretizării proiectului de la Roșia Montana de către Guvern, urgentarea procesului de includerea a zonei în patrimoniul UNESCO. A continuat în aceeași notă susținând că proiectul amintit este dăunător pentru întreaga societate, nu doar pentru zona Roșia Montana, amintind că în campania electorală de anul trecut și la alegerile parlamentare, actualii parlamentari erau împotriva exploatărilor miniere cu cianuri, iar acum lucrurile s-au schimbat. „Din punct de vedere economic nu există niciun beneficiu, lăsăm un lac plin de cianuri, în locul aurului copiilor noștri, al țării”, susține Voinea Ungureanu.
În discursul său, reprezentantul Societății Carpatine Ardeleana, Nagy Janos a precizat că este împotriva proiectului care vizează exploatarea prin cianuri, nu împotriva companiei, pentru că nu coincide principiului dezvoltarii durabile care se bazează în mod egal pe considerente sociale, de mediu și economice, iar elementul economic din acest proiect nu ia în calcul considerentele de mediu. Referitor la avantajul economic, s-a exprimat fără echivoc spunând că „este o bătaie de joc”. „Acest proiect de lege e împotriva normelor convențiilor internaționale care dacă ar fi încălcate ar avea ca efect declanșarea procedurii de infringement (adică UE ar da statul în judecată la Curtea Europeană de Justiție) și astfel am rămâne și fără bani și fără aur”, a spus Nagy Janos. Pentru susținerea poziției sale contrare proiectului a adus ca argumente existența galeriilor miniere antice și a habitatelor unor populații de lilieci, care sunt protejați prin lege.
Președintele Patronatului Național Român, Ciprian Dan Costea, a ținut să precizeze că vorbește din calitatea sa de cetățean și a invocat și el conceptul de dezvoltare durabilă, precizând că în Strategia Europeană totul e pentru dezvoltare: „Se insistă pe dezvoltare europeană, că legea e perfectibilă, poate suferi îmbunătățiri. Sunt pentru acest proiect, dar nu oricum.”
Concluzia cea mai plastică a fost a lui Viorel Danciu, președintele Asociației Mediatorilor Ardeleni, care a spus că „investim într-un lac plin de cianuri, pentru câteva zeci de locuri de muncă.”
În privința locurilor de muncă, viceprimarul Marcela Papici a ridicat câteva întrebări retorice printre care dacă la Roșia Montana nu s-ar putea face, de exemplu, o fabrică de mobilă, iar ceilalți participanți la dezbatere au adus în discuție și investițiile privind turismul din zonă.
Alături de viceprimarul Papici, parlamentarii UDMR s-au declarat împotriva proiectului de lege privind Roșia Montana și că vor vota în consecință. Deputatul Kereskenyi Gabor a atras atenția asupra faptului că avizarea începerii exploatării cu cianuri nu ar trebui să cadă în sarcina Parlamentului, ci a Guvernului. Ministerele, pe baza legislației în vigoare, putând să hotărască dacă se dă avizul și dacă se respectă normele impuse. El a subliniat că „mediul înconjurător e o comoară și de care tebuie avut grijă pentru copiii noștri.”
În încheierea dezbaterii, subprefectul Cristian Sasu a precizat că rolul acestei ședințe a fost acela de senzor, de a capta informații de la cei veniti, mai ales pe latura de mediu a proiectului minier.
Lavinia Lukacs
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de Horia Mărieș la 1 octombrie 2013 - 09:13
Sunt de acord cu domnul subprefect Cristian Sasu care „a precizat că rolul acestei ședințe a fost acela de senzor, de a capta informații de la cei veniți, mai ales pe latura de mediu a proiectului minier.”
Senzor, senzori, supersenzori, foști senzori, actuali senori, să ne trăiască, dar ce-au făcut oare toti senzorii guvernamentali în ultimii 13 ani în legatură cu această temă? Printre aceștia era si un anumit domn Kelemen Hunor.
Și in anul 2000 s-au deplasat la Rosia Montana comisii de specialisti „în scopul stabilirii unui punct de vedere competent privind situaţia existentă” dupa cum afirma în anul 2000 Kelemen Hunor. Unde este oare acel p.d.v.?
Intreb si eu asa, doar intr-o doara, nu ma astept sa primesc nici un fel de răspuns din partea nimănui.
Citesc mai sus în articol că vineri 27 septembrie parlamentarii UDMR Erdei D.Istvan și Kereskenyi Gabor s-au declarat împotriva proiectului de lege privind Roșia Montana și că vor vota în consecință. Foarte bine, este opțiunea lor. De aici deduc însă că în anul 2000, Kelemen Hunor le-a dat numai lor să citească „punctul de vedere competent privind situaţia existentă”. Or fi știind ei sigur ceva ce noi nu știm.
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 mai 2000.
===========================================
La interpelarea Domnului Nicolae Popa, privind „Proiectul EUROGOLD de la Roşia Montană” trebuia să îi răspundă domnul Ion Caramitru, ministrul Culturii, dar din partea dumnealui a răspuns domnul Hunor Kelemen, secretar de stat.
Domnul Hunor Kelemen:
…………………
„Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi,
În ceea ce priveşte interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, încerc să răspund la cele două puncte importante din această interpelare.
Reprezentanţii Ministerului Culturii din cadrul Direcţiei monumentelor istorice au purtat discuţii cu domnul Frank Timis, preşedintele firmei GOLD CORPORATION Roşia Montană, investitorul străin implicat în acest proiect, precum şi cu domnul Ionas, preşedintele Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale, în urma cărora s-a decis deplasarea la faţa locului a unei comisii de specialişti, în scopul stabilirii unui punct de vedere competent privind situaţia existentă.
Menţionăm, de asemenea, faptul că este în curs de perfectare un contract între firma GOLD CORPORATION şi Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind siturile arheologice şi inventarierea construcţiilor – monument care necesită a fi strămutate.
În urma acestor studii se va întocmi studiul de fezabilitate final pe care beneficiarul GOLD CORPORATION îl va transmite spre avizare Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, urmând ca aceasta să decidă asupra oportunităţii deschiderii exploatării miniere şi asupra implicaţiilor pe care aceasta le va avea asupra zonei protejate şi asupra monumentelor istorice.
În acordarea avizului, Ministerul Culturii va ţine seama şi de contextul general al problemei – Roşia Montană se află într-o zonă defavorizată, investiţia respectivă ar putea crea multe locuri de muncă pentru cei din zonă, iar această investiţie este, se pare, singura şansă a acestei localităţi în curs de urbanizare, iar relansarea economică prin retehnologizare şi derularea de investiţii pentru realizarea exploatărilor aurifere este absolut necesară.
În condiţiile în care statul român ar face această investiţie în vederea relansării economice a zonei, ar trebui realizată tot o exploatare de suprafaţă în vederea căreia localitatea tot ar trebui să fie mutată. Statul român ar avea de câştigat în urma acestei investiţii, nemaifiind necesar să plătească anual 35 de miliarde de lei, cât primeşte acum localitatea ca subvenţie.
Reprezentanţii sindicatelor din industria minieră sprijină această investiţie, precum şi Biserica Ortodoxă Română este de acord cu strămutarea lăcaşurilor de cult.
Articolul publicat în presa locală în ziarul „Unirea” din data de 7 aprilie 2000, semnat de domnul Dorin Ovidiu Dan, consilier şef al Inspectoratului pentru cultură al judeţului Alba, în legătură cu acest proiect, pune în evidenţă următoarele aspecte: istoricul localităţii peste 1850 de ani de la atestarea sa, personalităţile care au avut legătură cu aceasta, continuitatea exploatării miniere, importanţa patrimoniului cultural existent în zonă, rezervaţia monumentelor istorice cetatea mică şi cetatea mare, muzeul mineritului, galeria romană, lapidariumul, muzeul în aer liber, cele şase biserici şi casa parohială, implicarea aproximativ a 1000 de locuitori din totalul de 4500 în exploatarea minieră, strămutarea unei pătrimi din localitate pe o altă zonă, pe o altă proprietate a primăriei prin demontarea şi mutarea celor 6 biserici, a centrului istoric şi a caselor de mineri plus zona muzeului, a galeriei romane şi a lapidariumului, care nu vor fi afectate prin această exploatare.
Localităţile din această zonă au luat fiinţă şi s-au menţinut tocmai datorită existenţei şi a exploatării zăcămintelor de metale rare.
Considerăm că menirea Inspectoratului pentru cultură nu este epurarea valorilor naţionale, ci păstrarea şi promovarea valorilor culturii din România, şi asta a făcut şi domnul Dorin Ovidiu Dan, dar urmează şi o altă analiză a comisiei. aşa cum am spus la început, Ministerul Culturii nu va fi de acord cu o demontare şi cu o distrugere a patrimoniului din această zonă.
Nu am luat încă o hotărâre şi nu am dat un aviz, fiindcă analizele nu sunt terminate, nu sunt făcute sută la sută.
Vă mulţumesc.”
După cei 13 ani de „puncte de vedere competente privind situaţia existentă” am ajuns cam aici:
http://www.youtube.com/watch?v=xXiCiUjsPzU