Cel mai mare “seif” cu comori ale dacilor,la graniţa cu Ucraina

• publicat la: 19 October 2013
Cel mai mare “seif” cu comori ale dacilor,la graniţa cu Ucraina

La 20 de kilometri de graniţa cu România, la intrarea Tisei în bazinul Maramureşului istoric, arheologii sătmăreni și ucraineni au descoperit după ani de săpături cel mai mare cimitir din arealul dacic. Aflată în buza comunităţii, descoperirile arheologilor sătmăreni ar putea rescrie cărţile de istorie.

La 20 de kilometri de graniţa cu România, la intrarea Tisei în bazinul Maramureşului istoric, arheologii sătmăreni și ucraineni au descoperit după ani de săpături cel mai mare cimitir din arealul dacic. Aflată în buza comunităţii româneşti din Transcarpatia, cetatea dacică de la Malaya Kopanya se întinde pe o suprafaţă de trei hectare şi este construită din valuri de pământ. Pe dealul din vecinătate au fost descoperite 70 de morminte și cele mai valoaroase podoabe din aur după vestitele brățări dacice. Este cea mai mare descoperire dacică de acest fel. Deocamdată, doar 50% din întreaga suprafață a fost cercetată, săpăturile fiind abandonate deoarece Ministerul Culturii nu a mai alocat fonduri. Țelul arheologilor este de a găsi sanctuarul cetății, templul sfânt al dacilor liberi, lucru ce nu va fi posibil până când nu se vor aloca bani pentru continuarea săpăturilor. Acesta este al doilea cimitir-cetate dacic descoperit, pe lângă cel din Zemplen – Slovacia, aflat la 200 de kilometri de graniţa cu România.

Săpăturile arheologice au fost demarate în 1977, în perimetrul complexului dacic de la Malaya Kopanya , raionul Vinogradiv, regiunea Transcarpatia, iar din anul 2.000 au continuat în baza unui acord de colaborare științifică dintre Muzeul Județean Satu Mare și Universitatea Națională din Ujgorod, cu finanțare de la Ministerul Culturii şi Cultelor din România. Şeful şantierului arheologic, Viaceslav Kotigorosko şi Igor Prohnenko, profesori la Universitatea Naţională din Ujgorod, împreună cu o echipă de arheologi de la Muzeul Judeţean Satu Mare, formată din fostul director, istoricul Viorel Ciubotă, şeful secţiei de arheologie Robert Gindele şi actualul director, arheologul Liviu Marta, au descoperit la Malaya Kopanya o adevărată comoară dacică. Încununarea cercetărilor arheologice a venit o dată cu campania de săpături din 2008, când arheologii sătmăreni au descoperit mormintele şi, odată cu acestea, cea mai mare şi reprezentativă cantitate de bijuterii dacice după vestitele brăţări din aur. Săpăturile au fost oprite în 2011 pe fondul lipsei de finanțare.

Cea mai mare necropolă dacică

Cea mai mare descoperire de la Malaya Kopanya se referă la cele 70 de morminte, mai multe decât au fost descoperite vreodată în tot arealul Marii Dacii, ceea ce a determinat arheologii să afirme că suntem în fața celei mai mari necropole dacice. Cercetătorii speră să dea de câteva sute de morminte pe când vor finaliza săpăturile. Este vorba despre un cimitir de incineraţie, în care defuncţii au fost puşi pe rug, osemintele calcinate depuse în urne şi îngropate în pământ. În mormintele de femei au fost descoperite bijuterii, fibule, catarame, inele şi verigi, în timp ce în mormintele bărbaţilor au fost descoperite arme, printre care şi unele foarte spectaculoase, precum spade îndoite, o armă specială numită fica – un fel de sabie cu un singur tăiş, pinteni și vârfuri de lance. Mormintele datează din perioada lui Burebista, susțin arheologii.

În cimitirul dacic au fost descoperite și mai multe obiecte din aur, un torques (colan) şi o brăţară. Torques-ul a fost purtat la gât, fiind confecţionat din trei sârme groase din aur şi capete de îmbinare lucrate minuţios, ornamentate printr-o reţea de sârmuliţe. Obiectul a fost descoperit în stare fragmentară, având o greutate de peste 400 de grame. În forma completă avea o greutate de peste un kilogram. Foarte probabil că torques-ul a fost purtat de un aristrocat dac de rang înalt. Brăţara este ornamentată prin şiruri de globule şi are o greutate de peste 70 de grame. Istoricul Viorel Ciubotă a precizat că obiectele confecţionate din aur sunt deosebit de rare în arealul culturii dacice, situaţia aceasta fiind explicată prin existenţa unui monopol regal al exploatării aurului.

Ciubotă a arătat că podoabele de la Malaya Kopanya reprezintă cea mai nordică descoperire de podoabă din aur din tot arealul dacic fiind, foarte probabil, cea mai reprezentativă, după vestitele brăţări din aur, şi atestând importanţa economico-politică deosebită a centrului dacic de la Malaya Kopanya. De asemenea, au mai fost descoperite piese de podoabă din argint, bronz şi fier, unsprezece spade îndoite ritual, trei săbii curbe dacice (sica), mai multe vârfuri de lance şi pinteni. Cercetătorii au dat și de urmele unui atelier de turnat fier, inclusiv bucăţi de fier neprelucrat care urmau să fie topite, un atelier de confecţionat râşniţe pentru măcinatul grâului și o monetărie, dovadă că dacii îşi băteau propria monedă

Concluziile arheologilor sunt că descoperirile din cimitir reflectă o elită războinică, cu un potențial economic foarte ridicat, din timpul lui Burebista.

Avanpostul dacilor din regiune

Directorul Muzeului Județean Satu Mare, Liviu Marta, spune că o mare parte din suprafaţa cetății a fost deja cercetată, conturându-se imaginea unei aşezări ce a reprezentat un important centru al civilizaţiei dacice, una dintre davele la care fac referire autorii antici. Așezarea fortificată se întinde pe platoul muntelui de pe malul drept al râului Tisa, cu relief deosebit de complex, completat cu terase artificiale și valuri.„Mărimea părții centrale a așezării este de 3, 5 ha, zonă  în care s-au făcut săpături pe jumătate din suprafață. Stratul de cultură coboară până la 3, 8 m. Decopertarea acestuia a dus la o acoperire rapidă a zonei cu arbori și arbuști, ceea ce a creat unele dificultăți în cercetarea secțiunilor. Legat de numărul de locuri neocupate de arbuști și arbori, au fost efectuate încă din 2002 săpături în partea periferică de vest“, a declarat Liviu Marta. În sezonul cercetărilor din 2007 au fost reluate săpăturile arheologice la periferia nord-vestică a cetății (locul numit Celenița), unde pe o suprafață de 648 de metri pătrați au fost descoperite șase morminte de incinerație. Cercetările zonei numite Celenița au fost continuate și în 2011, fiind completate informațiile privind importanța acestui monument din regiunea Tisei Superioare. În total au fost găsite circa 70 de morminte.

Cetatea de la Malaya Kopanya este considerată ca fiind cel mai puternic avanpost al dacilor din regiune. Acesta se întindea de-a lungul a patru vârfuri de munți, a crestei vulcanice Rokosovo- Hust, locurile fiind Gorodiște, Mica Gorodiște, Serednyi Grunok și Celenița.

Ritualul de înmormântare al dacilor

Ritualul de înmormântare al dacilor este foarte puțin cunoscut. Modelul de evoluție a obiceiurilor de înmormântare este noutatea pe care o aduc vestigiile din Ucraina, spune istoricul Viorel Ciubotă. „Mormintele datează din secolul I î.Hr., în jurul domniei lui Burebista. Putem stabili în acest fel și legăturile avute de daci cu alte populații pentru că am descoperit spade de origine celtică, altele de origine sudică, ce atestă legături cu tracii, precum și monede care indică anumite legături cu grecii”, susține acesta. În total s-au descoperit aproximativ 70 de morminte, însă se întrezăresc alte câteva sute până la finalizarea cercetărilor.

Mormântul șapte a fost găsit la o adâncime de 0, 3 m de la suprafața actuală, sub fundul unei fructiere. Groapa avea diametrul de 0, 5 m și o adâncime de 0,56 m.Mormântul conținea oase calcinate, amestecate cu cărbune, pe un strat cu o grosime de 0, 2m. În mormântul 8 au fost identificate oase calcinate. Concentrarea mare a oaselor a permis identificarea aproximativă a gropii funerare, conturul căreia se observa la o adâncime de 0, 35 m. De asemenea, în celelalte morminte au fost descoperite oseminte, obiecte din bronz, fragmente din obiecte de fier. Trei morminte sunt considerate ca fiind de femei, iar celălalte de bărbați.

Un sistem de apărare complex

Sistemul de apărare al cetăţii este deosebit de complex, demn de un mare centru politic, comercial şi religios, susțin arheologii. Ca urmare a intenselor cercetări şi a caracterului spectaculos al materialelor descoperite, vestigiile de la Malaya Kopanya au intrat şi în atenţia cercurilor ştiinţifice din România. Ministerul Culturii prin intermediul Muzeului Judeţean din Satu Mare a sprijinit şantierul arheologic, realizând finanţarea parţială a săpăturilor şi achiziţionarea aparaturii necesare de cercetare şi înregistrare a datelor de pe şantierul arheologic.

Pe teritoriul cetăţii au fost practicate trei suprafeţe cu o suprafaţă totală de 152 de metri pătraţi. În primele două suprafeţe au fost descoperite obiecte dacice datate la începutul erei noastre: ceramică dacică modelată cu mâna şi la roata olarului, fragmente de piatră de râşnită şi două fibule de bronz din secolul I era noastră.  În stratul de cultură dacic a fost descoperită o locuinţă rectangulară, adâncită în pământ, cu vatră, databilă în secolele X-XI era noastră. S-au mai găsit un număr mare de vase ceramice sparte, caracteristice pentru evul mediu.

adevaruldespredaci.ro

Lasati un comentariu