Luminaţiile sau Ziua Morţilor.Programul slujbelor de 1 noiembrie 2013

• publicat la: 28 October 2013
Luminaţiile sau Ziua Morţilor.Programul slujbelor de 1 noiembrie 2013

Ziua Morţilor, Luminaţia,  se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 1 noiembrie.

Au mai rămas câteva zile până la 1 noiembrie când o mare parte a credincioşilor merge la cimitir să pună flori si lumânări pe mormintele celor dispăruţi dintre cei vii.

Valoarea unui om constă nu doar în importanta pe care o dă vieţii, ci şi a respectului faţă de memoria celor care nu mai sunt.

Mormintele din cimitire se primenesc: se smulg buruienile, se mătură, se spală crucea, gunoaiele strânse se aruncă în locuri special amenajate. Pe mormintele curăţate se pun lumânări și flori, fiecare se roagă pentru sufletele celor plecați.

Comercianţii de flori si lumânări s-au aprovizionat din timp cu cele necesare acestui eveniment,astfel că puteţi găsi tot felul de coroane şi de lumânări.Ca să evitati imbulzeala din ajunul  sărbătorii,vă puteţi procura de pe acum toate cele necesare.

La Piaţa Agroalimentară,standurile sunt pline de coroane si lumânări de toate mărimile şi culorile.  

Slujbele de pomenire a morților în cele două cimitire careiene vor avea loc după cum urmează:

La cimitirul Rozalia de la ora 12,00 vor oficia liturghii de pomenire preoții ortodocși  iar de la ora 13,00 cei de rit greco-catolic.

La cimitirul Mesterhazi de pe strada Cimitirului, liturghiile de pomenire a morților vor începe  la ora 13,00 pentru credincioşii  ortodocși, iar  de la ora 15,00 pentru cei greco-catolici.

redactia

 

 

comentarii

de istoric la 29 October 2013 - 21:37

Denumirea corectă a cimitirului de pe starda Cimitirului este Cimitirul Mesterrészi.
Cimiterele mentionate Rozalia (strada Caplanilor) şi Mesterrészi sunt menţionate n documente de la începutul secolului XIX. În această perioadă majoritatea locuitorilor oraşului Carei (de fapt cum este şi aztazi) erau de rit romano-catolic, astfel ce nu apare ora liturghiei pentru pomenirea morţilor pentru credincoşi rit romano-catolic?

de mirinda la 29 October 2013 - 21:43

Pentru ca este un ziar ROMANESC si nici voi nu publicati nimic pentru romani.

de daculiber la 29 October 2013 - 22:15

Unde si in ce ziar local de limba maghiara este trecut programul de la ortodocsi?
In perioada dacilor liberi TOTI locuitorii de la Bobald erau DACI iar Careiul inca nu exista.De ce nu apare in Muzeul Carei niciun vestigiu dacic? ?
De ce sunt tinute in cutii aruncate te miri pe unde???
Cine e director la Muzeu si mare specialist si permite asa ceva?

de Romanul la 31 October 2013 - 19:50

Suie Iancu pe statuie si le da la unguri uie pana ajunge in ue si nu va mai tiganiti pe net aiurea nu aveți alte treburi cat sunteti in RO sunteti minoritate si asa o sa fiti mereu daca vreți mai mult migrați ca aici nu merge treaba ( cantati pe la alta masa )

de Horia Mărieș la 20 December 2013 - 12:01

Am fost în ultimii ani de cîteva ori pe la Dindești. Am nutrit speranța că voi putea vedea mormintele unor strămoși de ai mei. N-am avut această posibilitate, localnicii spunându-mi că în anii comunismului cimitirul respectiv a fost transformat pur și simplu în arătură.

Inteligentă decizie! De parcă G.A.C.-ul local “Unirea” (rebotezat ulterior C.A.P.) n-ar fi avut destul teren arabil luat de la oameni cu japca în anii 1960 și lăsat apoi în paragină, în jurul satului. Sper să se întoarcă în mormânt de rușine, cu fața în jos, toți cei care au decis atunci, așa ceva.

În context, mi-am adus aminte că am citit nu de mult, un text. Mai am încă acest prost obicei.

În el era vorba de un monument ridicat în 1931, la Hodod, de D-na Elena Pop Hossu Longin, dedicat memoriei soldaților români căzuți în luptele care s-au dat acolo și în jur, în ziua de 16 aprilie 1919, în cadrul campaniei duse de armata română împotriva trupelor lui Bela Kun.

Hodod (în maghiară Hadad, în germană Kriegsdorf), este un sat în județul Satu Mare, Transilvania, România. Este reședința comunei Hodod. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hodod se ridică la 3.056 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.199 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (67,38%). Principalele minorități sunt cele de români (25,46%) și romi (4,78%). Pentru 1,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (58,28%), dar există și minorități de ortodocși (24,48%), baptiști (9,1%) și penticostali (4,48%). Pentru 1,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Monumentul respectiv se află în fundul unei grădini de aproximativ 3-4 ari, înconjurată de un gard improvizat din plasă de sârmă, prinsă pe niște pari de lemn, fără poartă de intrare. Grădina este mereu cosită, iar monumentul se află în stare destul de bună.

De grădina respectivă și de monument se ocupă domnul Szántó Sándor care are acum 75 de ani și fost miner la Lupeni. Iată un scurt frament dintr-un dialog cu domnul Szánto Sándor:

- Dumneata, d-le Szánto, ești ungur?
- Da, sută la sută.
- Cum îmi poți explica faptul că un ungur sută la sută, cum pretinzi că ești, se îngrijește de un monument al eroilor români?
- Apoi, domnule, eu sunt în primul rând om și apoi ungur. Mi-e rușine ca gozul ăla mare să fie vecin cu mine, iar un cimitir este un cimitir. Cei morți trebuie respectați, indiferent cine sunt. Eu nu fac deosebire că sunt unguri, români sau țigani. Oameni să fie, asta contează. Eu mă ocup de vreo zece ani de acest cimitir, fără nici un ban și nimeni nu mi-a zis nici măcar un “mulțumesc”. Înainte se ocupa domnul director al școlii, dl. Saibel care locuia în casa mea și de la care am cumpărat-o. Pe vremea dumnealui s-au adus din fostul cimitir comun osemintele soldaților români și au fost depuse în cavou. Ale ungurilor s-au dus în alt loc, iar ale nemților în altul. S-a constatat că este mai bine să nu fie împreună.
- Mai vine cineva pe la acest monument?
- De vreo zece ani n-a mai venit nimeni. Înainte, de ziua eroilor, venea armata de la Satu Mare, cu fanfara și cu coroane de flori și elevii de la școală care spuneau poezii.

Domnule Szántó Sándor, dacă nimeni nu v-a zis nici măcar un “mulțumesc” până acum, dați-mi voie mie, un oarecare, să vă spun un mare mulțumesc”. Fiindcă înainte de a fi un ungur, sunteți în primul rând un OM. Mi-aș dori să existe câți mai mulți astfel de oameni ca Dvs., cărora, eu, un oarecare, să simt nevoia să le spun un simplu “mulțumesc”.

Să fiți sănătos Domnule Szántó Sándor și să aveți parte de o viață îndelungată!

Prezent la Hodod în ziua de 22 aprilie 2009 la manifestările care au avut loc în organizarea Școlii Generale în memoria ostașilor români căzuți în luptele care s-au dat împotriva armatei lui Bela Kun în ziua de 16 aprilie 1919, domnul Adrian Ștef, pe atunci vicepreședinte al Consiliului Județean, și-a manifestat disponibilitatea de a sprijini comunitatea locală pentru o mai bună întreținere a monumentului și a locului în care este amplasat.

Îi reamintim cu tot respectul posibil aici, că atunci când un om “mare” (inclusiv un politician cu o funcție mare) face o promisiune în fața unor copii, are obligația morală să și-o și respecte.

Niciodată să nu promiți ceva unor copii, dacă știi că nu te vei putea ține de cuvânt. Acest principiu este valabil mai ales acum, în preajma Sfintelor Sărbători ale Crăciunului.

de Horia Mărieș la 20 December 2013 - 12:55

@de istoric (trm) la 29 October 2013 – 21:37

Aveți dreptate în ce privește denumirea corectă a cimitirelor din Carei.
Aveți dreptate atunci când scrieți că într-un ziar local de limba română ar fi trebuit să fie trecute si litughiile sau slujbele tinute de celelalte confesiuni (de exemplu de cea romano-catolică sau reformată) pentru pomenirea morților in ziua de 1 noiembrie. Invers, același lucru ar fi trebuit să se întâmple, dar nu s-a întâmplat și cu ziarele tipărie sau online în limba maghiară, cu referire la slujbele de pomenire ale morților organizate de cei cu religie otodoxă și greco-catolică.

În ce privește comfesiunea locuitorilor din Carei afirmațiile Dvs sunt discutabile. În secolull xix este posibil ca majoritea credincioșilor din Carei să fi fost de religie romano-catolică, având în vedere colonizarea masivă cu șvabi (ulterior maghiarizati) ce a avut loc la dorința grof Karolyi, inclusiv pentru motive religioase, după 1712 (soția grofului dorind atunci sprijinirea acestei religii).

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Carei se ridica la 21.112 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 23.182 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (51,87%). Principalele minorități sunt cele de români (38,26%), germani (2,27%) și romi (2,19%). Pentru 5,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Însă, din punct de vedere confesional, în Carei azi nu mai există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (35,53%), ortodocși (31,72%), reformați (19,52%) și greco-catolici (5,76%). Pentru 5,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Lasati un comentariu