Miss şi Mister Teoretic 2013

• publicat la: 18 octombrie 2013
Miss şi Mister Teoretic 2013

Liceul Teoretic a deschis în forță seria Balurilor Bobocilor din  municipiu. Doza de mister a fost asigurată de tema balului din acest an, „Looking for 007”. Emoția perechilor ce au pornit în căutarea Agentului 007  a fost  resimțită și de publicul format din profesori, colegi, părinți și prieteni ce au umplut Sala de Sport a liceului.

Douăzeci de elevi de clasa a noua s-au străduit să impresioneze juriul format din Dan Brumboiu, prof.Alina Iacobuț, prof.Kiss Ildiko, Nonn Bernadette, Claudian Șiman și nu in ultimul rand,directorul prof.Zsido Sandor.

Benze Jenifer, Fulop Nandor, Larisa Latiș, Raul Ursa, Sami Patricia, Rendeș David, Vigh Evelin, Gnandt Erik, Rap Regina, Meszaros Mark, Rinko Rita, Kocsis Oliver, Andrea  Oneț, Szilvasi David, Gozner Szintia, Pozsoni Peter, Veres Anett și Kovacs Peter  au parcurs mai bine de două săptămâni de antrenamente zilnice pentru a-l căuta în pași de dans pe agentul secret James Bond.

Introducerea a apartinut organizatorilor,elevii claselor a XI-a,tematica dansului fiind in ton cu subiectul  competitiei.

Rand pe rand au fost apoi prezentate cele 10 perechi.

Prima proba de  dans a concursului  Miss și Mister Boboc de la  Liceul Teoretic a fost tangoul. Scena, cu decoruri realizate de Claudiu Țineghe, s-a colorat cu ținutele elegante ale concurenților, preludiu romantic al probelor următoare.

Concurenții au fost aduși apoi cu picioarele pe pământ de întrebările capcană din proba de cultură generală.

„În ce parte a tunelului este scoasă zăpada când ninge?” sau „Ce cântărește mai greu :1 kg de mere sau 1kg de pere” sunt mostre de întrebări ce nu i-au pus în dificultate pe concurenți. Mai greu a fost să ghicească numărul de oase din corpul uman ori să enunțe teorema lui Pitagora sau sa enumere continentele.

Emoțiile întrebărilor capcană s-au risipit repede în ritm de rock and roll. Rând pe rând, grupați în câte două perechi, boboceii s-au străduit să demonstreze că nu s-au antrenat în zadar, ci au devenit buni dansatori.

Proba surpriză a testat abilitățile participanților care au fost puși în situații inedite printre care curățatul viteză al unui cartof, să realizeze prezentarea unui produs utilizând cuvintele elefant, extinctor și zgârie nori, sau să danseze vals cu o portocală lipita de frunte.

Ultima probă a fost un dans tematic pe muzica filmului ce l-a consacrat pe Agentul 007.

Cât timp juriul s-a retras pentru deliberări, a fost rândul colegilor mai mari, elevii claselor a XI-a , să se manifeste artistic pe scenă. Ritmurile de Street dance au alternat cu interpretările sensibile ale lui Claudiu Țineghe, Șerban Silaghi, Denisa Bac,Nagy Anita și Vitez Julia. A fost prezentat și un scurt filmuleț de la antrenamente realizat de Vas Peter și Tamas Bartincki.

Momentul culminant al serii a fost anunțarea Agenților 007 căutați: Veres Anett și David Silvasi sunt  Miss și Mister Boboc din acest an de la Liceul Teoretic Carei.

Pe locul II s-au clasat Gnandt Erik  și Vigh Evelin,

iar pe locul III, Latiș Larisa, Oneț Andrea, Rendeș David, Kovacs Peter și Meszaros Mark.

Toți candidații la titlul de agent secret au primit diplome care le atestau calitățile dovedite pe parcusul concursul.Relaxarea le este asigurată de petrecerea de la Joker club unde au fost transportați cu limuzina,din fata liceului.

redactia

comentarii

de Cristian Dersidan la 23 octombrie 2013 - 08:25

pt. descendent de mama careiana

Parca vad casa de pe Moftinului 11. Numele de Gita Potrovita, Jancsi Torzsa, Doina si Puiu Suceveanu, Horica si Dan Vulcan, d-na prof. Streza, Boleman-neni, va spun ceva? etc., etc.
Exact asa a fost, o fericire si bucurie de a fi impreuna, de a invata pe strada, incurajati de parinti, limba prietenilor,prietenie care e azi mai puternica decat niciodata chiar daca viata ne-a imprastiat in cele 4 zari. Respecta ca sa fii respectat, daruieste ca sa primesti, iubeste ca sa fii iubit!

de oldboy la 23 octombrie 2013 - 12:05

tempi passati….

de descendent de mama careianca.. la 23 octombrie 2013 - 23:55

pt Cristian Dersidan.

Multumesc pt raspuns.Da ,mai am doar foto de la bunica mea..eu eram prea mic si nici n-am crescut in Carei.Am fost botezat pe str George Cosbug.Din pacate si mama si unchiul meu (fratele ei) /nasul meu s-au dus ..sper intr-o lume mai buna.Casa cred ca s-a demolat in 1970,ca atunci s-a mutat bunica mea la B-M.Poate o mai tineti minte pe bunica Buci-neni/Peter Iolanda sau mai degraba pe unchiul meu..care a plecat din Carei cam prin 1973..a fost medicul echipei de fotbal Victoria Carei,directorul spitalului si un sportiv cu realizari remarcabile…inainte de-a deceda mi-a povestit cum Petru Groza s-a oferit sa il sprijine si sa se duca la Bucuresti la facultate…daca aveti o virsta poate mai stiti ca Peter Ivan a jucat deja la Victoria la 17 ani si era un atacant ..pe care careienii l-au stimat ,apreciat si ii speriau pe satmareni ca le baga Ivan destule boabe ca sa piarda Olimpia.Au venit si de la U Cluj dupa el ..dar el s-a dus la Tg-Mures..Pe Petru Groza l-a cunoscut la nationalele de tenis in 1947 la Bucuresti..as dori la vara sa scrie cineva un articol despre el..el a cistigat Campionatul National de tenis la simplu si dublu..fara antrenor!!!!!!..si juca in paralel fotbal la Victoria Carei!!!Mama primea un cremes gratis de fiecare data cind Ivan baga gol..Asa si-a salvat familia de la deportare ..pt ca P Groza a sunat la Carei la seful pcr..sa-i spuna de Ivan..bunicul Peter Istvan/avocat murise in 44′ dar pe partea materna a bunicii au avut magazin in Carei..am si o foto..cladirea acum e demolata..a ramas numai casa de la vie,dar au pacalit-o comunistii pe bunica s-o vinda pe nimic.. etc..
L-ati cunoscut cumva pe dr Peter Ivan???
Si intr-adevar cit de frumos ati spus/scris..asa era Careiul atunci.Si cit adevar este in cele 4 zari ..prin etniile de acolo si apropierea mai mare de occcident f multi au plecat peste hotare..
Atasamentul meu ,iubirea pt mama mea m-a determinat ca in fiecare an s-o duc la Carei ,sa revada orasul copilariei si mormintele familiei sa punem flori..si nu mai e nimeni acolo..trist.
Va multumesc nespus pentru mesaj si va doresc o seara minunata.Imi cer scuze dar pe un site public nu doresc sa imi scriu numele..M-as bucura sa aflu ca poate ati cunoscut familia mamei..Din New Jersey va doresc tuturor careienilor multa pace ,intelegere si numai bine.

de Horia Mărieș la 24 octombrie 2013 - 04:11

@descendent de mama careianca.. la 23 October 2013 – 23:55

Și eu am plecat din Carei la facultate în 1965 la nici 18 ani. Soarta și viața au hotărât să nu mă mai întorc decât abia după 46 de ani. Dar de atunci mă întorc cu mare drag, ori de câte pot. Inclusiv ca să pun câte o floare la mormântul bunicilor mei și la alte 4-5 morminte ale rudelor mele apropiate, morminte, de care, din păcate, acum numai eu mai pot avea grijă. Este într-adevăr trist , fiindcă, așa cum spuneți și Dvs., „nu mai este nimeni acolo” (din familie, rude) dar n-avem ce face, este ceva natural, anii trec peste noi fără să ne întrebe. Ajung la Carei și ca să-mi reînvii și minunatele amintiri din copilărie, care sunt minunate chiar dacă viața pe atunci pentru ai mei n-a fost de fel ușoară. Este drept, acum am și timp liber mult mai mult. Mi-am redescoperit și am reluat legăturile (încet, încet) cu toți prietenii de atunci care mai sunt în viață. Români, maghiari, șvabi, evrei. Și ne bucurăm ca niște puști când ne revedem și constatăm că mai facem încă umbră acestui Pământ.

http://youtu.be/2M2w3Rb7inU

Mi-am făcut și prieteni noi la Carei, oameni minunați, printre care și distinsul domn inginer Cristian Derșidan.

Pe atunci, în copilăria mea, nu conta ce nație ești în Carei. Cei mai buni prieteni ai mei erau regretatul Szabo Joska, portarul echipei de handbal în care jucam și eu, colegul meu de clasă Kern Jancsi, mai tânărul meu vecin Dobrai Gabi, sau băiatul care locuia cu familia lui în casa bunicilor mei, Rubinstein Iosif (Joska, azi Joseph în Michigan). Și aș mai putea înșira o mulțime de nume, dar nu românești (Karácsonyi Karcsi, Serly Tibi, Jurovits Potyi, Roth Robi, Ripszki Tibi, Toth Tibi – Nagy Fészek, Szabo Tibi – Gatya, fost component al echipei de fotbal Victoria Carei, Uhár Pityu, Tégen János, Budaházi Joska, Brugos Laci, etc.).

Alte vremuri, alte parfumuri, alte amintiri.

Făceam o curte (îndrăcită) unei unguroaice, despre care viața a dovedit ulterior (n-am mai văzut-o de cca 45 de ani) că a fost și că este și acum, un om om minunat.

Fotografia echipei de fotbal Victoria Carei, cu toti componentii ei, inclusiv Szabo Tiberiu-Gatya, o puteți găsi, dacă aveți răbdare, pe pagina mea de facebook. Din păcate nu l-am cunoscut, sau nu-mi mai adus eu aminte de doctorul Peter Istvan, dar Cristian își aduce aminte de el mai mult ca sigur. Am fost și generații diferite. Sau Serly Tibi, care a fost antrenorul Victoriei Carei pe vremea aceea sigur își mai aamintește de el (eu am jucat handbal cu Tibi in 1963 și l-am reîntâlnit cu mare plăcere la Carei în acest an). Oricum, o să mă interesez și eu dacă careienii actuali mai au amintiri despre Peter Istvan.

Ar fi interesant de văzut cândva, cumva, fotografia magazinului bunicilor Dvs pe linie maternă. Și fotografia lui Peter Istvan, doctorul, si//sau a bunicii Dvs., Peter Iolanda.

Numai bine și multă sănătate pentru Dvs., acolo, în New Jersey!
Eu mă semnez întotdeauna, inclusiv pe un site public, fiindcă am ajuns la o vârstă când nu mai am absolut nimic de ascuns.

de Horia Mărieș la 24 octombrie 2013 - 05:25

@@descendent de mama careianca.. la 23 October 2013 – 23:55

PS. Daca detineți fotografii interesante despre Careiul „mai vechi” și despre oamenii lui și doriți să le dați publicității, puteți să le trimiteți pe adresa mea de email marieshoria@yahoo.com și o să am eu cumva grijă ca să fie făcute cunoscute. Merci.

de Careianca la 24 octombrie 2013 - 21:33

@descendent de mama careianca.. la 23 October 2013 – 23:55

Nu numai că l-am cunoscut pe dr. Peter Ivan dar am și fost tratata de el. Locuind pe strada Moftinului (vis-a-vis de fam. Torzsa) îi cunosc pe toți cei evocați de Cristian Derșidan dar și pe altii pe care el nu-i amintește.

Familiile Evert, de exemplu, familia Rusan, familia Makay (d-na Makay, o persoana foarte distinsa, frumoasa si inteligenta, a fost si invatatoarea mea mult iubita de noi, elevii ei iar sotul ei, un talentat profesor de desen, a fost inchis -pe nedrept-, după cum știa toată lumea, sub acuzația că ar fi vrut să treacă frontiera spre Ungaria), familia Recsey, familia Marian, familiile Bodon, etc.

Da, e un univers stins, disparut dar nu si uitat de noi, cei care ne mai amintim de acele zile din anii 50-60…
Si ni le amintim cu drag fiindca n-a fost nici urma de ura sau de resentimente intre diversele natii care locuiam acolo. Proprietarii casei in care locuiam erau un cuplu mixt, el svab (vorbea svabeste cu surorile din Petresti), ea slovaca, vorbea in limba slovaca cu sora ei, noi români si ne-am inteles de parca am fi fost o familie. La fel cu ceilalti chiriasi (maghiari) din casa de alaturi.

Cineva mi-a spus pe un ton acuzator ca el nu are amintiri atât de „roz” despre conviețuire. I-am raspuns (tipul nu e careian si nu a crescut aici) ca fiecare simte dupa inima sa, dupa ce suflet are. Altminteri el se trage dintr-un sat svabesc unde se vorbeste ungureste, ca sunt svabi renegati.

Am locuit 10 ani acolo, nici eu n-am nimic de ascuns, mai ales că toate persoanele despre care vorbesc în relatarea mea erau nu doar foarte respectabile dar și foarte simpatizate și apreciate de toți ceilalti. Nu pot să descriu atmosfera aceea, de-a dreptul idilică, în care am crescut.

Strada Moftinului a fost paradisul copilăriei mele, cu adulți plini de bunătate și bunăvoință care ne vorbeau frumos si ne ocroteau și cu copii (majoritatea fete) cu care eram prietena și sunt și acum. Iar doctorul Peter Ivan era un profesionist excelent și am regretat foarte mult plecarea sa din Carei.

de descendent de mama careianca.. la 24 octombrie 2013 - 23:42

Pentru Dl Horia Maries si pentru D-na Careianca!

Va multumesc atit de mult pentru frumoasele rinduri si momentele care le evocati.
Peter Istvan era bunicul meu iar Peter Ivan,fiul cel care a activat ca medic la Carei si a jucat la Victoria Carei.
Mama mea a fost Zsofia Peter care a devenit invatatoare si si-a inceput ativitatea la Cehul Silvaniei,pt ca linga la Hodod a fost repartizat unchiul resp fratele ei.
Va inteleg f bine si e trist ca intr-adevar aceea vreme idilica s-a pierdut in anii unui regim prea amar si nedrept.
Singurul pe care il mai stiu este prof Stier Alexandru /Szani care a fost coleg de liceu cu mama.Sint sigur ca il cunoastesti.
Da,am salvat multe poze de la bunica mea ,dupa ce-a decedat si regeret ca n-am stiut mai multe lucruri,detalii de familie..dar am poza magazinului ..Vaskereskedes ,multe poze de familie pe care multi din pacate habar nu am cine erau..dar in anunturile mortuare(pe care le am) sint insirate rudele etc..
Anul acesta este primul in care n-am mai ajuns la Carei si regret ca n-am reusit.Din pacate nu cunosc pe nimeni din cei pe care i-ati amintit .Matusa mea Katy Peter sotia lui Ivan mai traieste ,ea a fost farmacista poate ea mai tine minte,dar e la Baia-Mare.In 1990 el a fost propus si a fost pt 2 ani directorul spitalului judetean in Baia-Mare/multumesc pt aprecierile la adresa lui.Intr-adevar a fost un om deosebit ,integritatea lui si capacitatea lui profesionala din pacate au fost apreciate.
Daca il puteti contacta si pe d-nul Cristian Dersidan mi-ar face placere la anul sa ne vedem in Carei.
Unchiul prin alianta al mamei a fost dr Gherman Ioan/prim pretor pe plasa Carei,iar fiul lui decedat acum Gherman Ionica ,a activat ca profesor de geografie..pt ca fratele lui „iubit” a fugit in Franta..nu a putut sa se inscrie nicaieri alta facultate..
Va multumesc inca o data pentru raspuns si mi-ar face o mare bucurie sa ne intilnim la vara in frumosul parc al castelului(unde cred ca unchiul meu juca tenis) unde mereu ne opream cu mama mea dupa ce mergeam pe la cimitir.
Cu simpatie , Ovi Dragos./ odv2@msn.com
Am urmarit pe youtube cartile postale f frumoase cu Careiul de alta data.Am si eu citeva nu atit de multe dar si poze din anii de demult si poate vorbim pe net/email.

de cititor careian la 25 octombrie 2013 - 07:13

frumosul parc unde se juca tenis a ramas la fel ca si vremea idila de care povestiti doar o amintire.primarul kovacs a avut grija sa fie asa.
acum in parc sunt bagate tone de betoane iar terenurile de tenis au fost desfiintate pt ca sa faca loc la caii amicei.
alte vremuri-alti oameni!

de Elev la 25 octombrie 2013 - 08:37

Bine bine dar
Out of topic, nu?

de Horia Mărieș la 25 octombrie 2013 - 10:55

@Elev la 25 October

Puteți comenta in topic cât doriți, nu vă operește nimeni, spațiu este berechet.
Cu o singură condiție: să vă străduiți să scrieți foarte corect românește, astfel ca să nu ne zgârie la urechi.

de gingirica la 25 octombrie 2013 - 14:07

oricum nai nimerit gaura postac bosorog
si nu numai…..

de Horia Mărieș la 25 octombrie 2013 - 15:03

@ gingirica la 25 October 2013 – 14:07

Merci. Numai că se scrie „n-ai” tinere postac dobi. Vezi, asta este problema voastră cea mai mare. Aveți Miss şi Mister cât cuprinde, nimeriți probabil și gaura în pauze, dar n-aveți carte.

de eniko la 25 octombrie 2013 - 16:33

Esti out of range!
Oare pricepe hdd tau
plin de bad -uri?
Plimbati amintirile despre
gatya nagy kicsi feszek in alta parte!
Asta nu i liceu de bule!

de Horia Mărieș la 25 octombrie 2013 - 17:35

@eniko

Se scrie „Ăsta nu-i liceu de bule!” După felul în care scrii, pare să fie unul de ratați.

de emil la 25 octombrie 2013 - 19:28

@ Horia Mărieș

Ați deranjat postacii din generația cu dispensa de ortografie!

de emil la 25 octombrie 2013 - 19:29

Erata
1) Doar „postacul”, ca precis e același analfabet.
2) Nu se zice „off topic”?

de Titus la 13 mai 2014 - 20:10

Am dat din intamplare de de comentariile despre str. Moftinului. Am copilarit pe strada asta intre 1960 si 1966; Imi aduc aminte de Lia, Titus si Aurica Ciuciu, Streza, d-na Suceveanu educatoarea si cei doi copii ai ei, mai mari ca mine, Irenke neni, tot educatoare ca doar eram de gradinita in perioada aia, Bea, Malinaru, Adrian baiatul unui ofiter, Evert blanarul cu baiatul lor, Jenicu, mai erau un baiat caruia ii spuneau Ocsi, o lume care n-a ramas decat in amintiri, cu piata in centru langa primul bloc construit in oras, sirul de plopi de peste drum, moara dinspre Moftin unde cautam cartuse din razboi, Pali bacsi care vindea lapte in centru, Pista bacsi care lucra la bacania de pe colt cu Spicului, brutaria de vizavi, IC Frimu – cinematografele cele doua, 23 August parca si cel din parcul cetatii care tocmai ce s-a prabusit acu vreo 10 ani, masina albastra de stropit asfaltul vara, rata de Moftin cu motorul in centru fata intre calatori, capsunile din curtea unei batranici de pe la numarul 28 parca, coada la drojdie, cartele de paine, mosul cu caruciorul de inghetata ce clopotea vara zilnic si vindea globuri de 50 de bani si de leu…

Lasati un comentariu