Pe urmele… toamnei la pădurea Foieni

• publicat la: 27 octombrie 2013
Pe urmele… toamnei la pădurea Foieni

,, Lasă-mi  toamnă pomii verzi , uite ochii mei ţi-i dau.. ” 

            După reuşita noastră incursiune de la pădurea Foieni  de acum câteva săptămâni, am revenit pe aceste meleaguri, după cum ne-am promis,  dealtfel în luna septembrie, la ultima noastră ieşire de ecologizare. Revenirea noastră a încercat să îmbine utilul cu plăcutul, să împletească munca şi destinderea. De data aceasta am monitorizat zona  cabanei şi se pare că deşeurile nu au fost într-un număr mare, fiind nevoie de puţină ecologizare .

            Ne-am bucurat de razele de lumină ce zburau printre crengile golaşe ca nişte viespi de chihlimbar şi am purces la o scurtă drumeţie prin pădure, culegând ghindă şi frunze în culori autumnale pentru expoziţia ce urmează să o pregătim în clasă în acest minunat anotimp.

            Învăluiţi de tainele naturii, am zburat pe aripile fanteziei, recitând poezii de toamnă şi patriotice, aflându-ne totodată în preajma zilei naţionale de 25 octombrie, zi cu semnificaţie istorică deosebită. Bucuria s-a materializat şi într-un joc: o ştafetă sportivă. La sfârşitul acestor activităţi, elevii au fost răsplătiţi cu diploma „Ghinda de Aur” din partea prof. Coord. Carmen-Maria Dindelegan, însă şi natura ne-a dat tuturor o răsplată, scoţându-ne în cale două căprioare cu ochi de catifea, precum Sfântului Eustatie.

            Pe tot parcursul itinerarului am intonat cântece de tot felul. Efectul binefăcător al ieşirii şi al aerului proaspăt de pădure ne-a făcut să ne dorim şi, de ce nu?, să ne propunem o altă ieşire, cât de curând, având deja un „parteneriat” cu Ocolul Silvic. Luna noiembrie  si decembrie sperăm să fie o lună plină de zăpadă, ca să putem ieşi la o bulgăreală în pădure şi la un săniuş, însoţiţi de  ritmul   melodic  „Auzi cum ninge decembre”şi  „Pe podele de nuiele  duc copiii-n palme stele” de Ducu Bertzi. Invitaţia pădurarilor la colindat ne-a dat un imbold mai puternic spre materializarea acestui gând comun. Noi sperăm să învăţăm cât mai multe colinde, atât cele tradiţionale, cât şi din cele noi, să revenim cât de curând, întrucât asemenea ieşire ne curăţă nu doar plămânii, ci şi pornirile agresive, indezirabile, copiii găsind o simbioză cu ecosistemul, înţelegând necesitatea protejării şi complexitatea acestuia, devenind mult mai iubitori şi mai apropiaţi de mediul înconjurător.

Coord.: prof.Carmen-Maria Dindelegan

Lasati un comentariu