Prof. dr. Valeriu Achim,fiu al Tireamului

• publicat la: 26 October 2013
Prof. dr. Valeriu Achim,fiu al Tireamului

25 octombrie 1944 este o zi memorabilă înscrisă în istoria românilor cu litere însângerate, dar istoria unui neam cuprinde si file de istorie locală ce face parte din întreg. O pagină de istorie locală, contribuție însemnată la istoria României, s-a scris și la Tiream.

Prof. dr. Valeriu Achim, fiu al acestor meleaguri și personalitate culturală marcantă în acest colț de țară, a ales ca de Ziua Armatei Române să-și lanseze volumul „Documentar bibliografic aniversar, 90”’ la Tiream,localitatea natală.

Evenimentul cultural a fost precedat de un altul,comemorativ,la monumentul ridicat în cinstea ostașilor căzuți în cel de-al doilea război modial. Aici prof. dr. Valeriu Achim a primit din partea primarului Fezer Gabor şi al Consiliului Local,titlul de  Cetățean de Onoare al comunei.Este al doilea titlu de Cetăţean de Onoare deţinut,primul fiindu-i acordat de către Primăria Baia Mare în anul 2004.

Vizibil emoționat, acesta s-a adresat celor prezenți:

În aceste zile de toamnă, la 25 octombrie 2013, se împlinesc 69 de ani de când orașul Carei, din nord-vestul țării, împreună cu locuitorii din comunele dimprejur, a fost eliberat de sub ocupația fascistă a lui Horthy, prin operațiile militare ale trupelor române în colaborare cu cele sovietice; sunt 69 de ani de când prin luptele ostașilor români de la Satu-Mare, Carei și din celelalte localități de graniță au anulat odiosul Diktat de la Viena din 1940. Înfrângând rând pe rând rezistențele inamice de la Sfântu Gheorghe și Târgu Mureș, Păuliș, Radna, Arad și Timișoara, pe Crișuri și pe Someș, în munții Meseș și Făget și mai la urmă de la Oradea la Carei, luptătorii români de toate armele, de la soldat la general, au înscris fapte de vitejie nepieritoare în cartea de aur a tradițiilor ostășesti. Mărturie ne stau în acest sens sacrificiile celor 799 562 de ostași români morți, răniți ori dispăruți, în Est sau în Vest, în cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și cei ce își dorm somnul de veci în țintirimele și cimitirele din comuna noastră, precum și cei peste 70 de cetățeni deportați în Dobasul sovietic de unde n-au mai venit acasă niciodată.Să le spunem acum cu toții: Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace veșnică!”

 Nu a uitat nici de Carei, borna înfiptă la hotarul de vest al țării de luptele eroice ale ostașilor români: „În urma acestor uriașe sacrificii, oficialitățile române au decretat ziua de 25 octombrie a fiecărui an ca zi Națională a Armatei Române, iar orașul Carei a fost declarat Oraș-Erou. Este o mândrie să poți vedea în Orașul Erou-Carei, Monumentul Ostașului Român Eliberator, operă artistică de interes național, realizată de sculptorul Gheza Vida în spiritul arhitecturii populare maramureșene, marcată în punctul terminal de un obelisc de 18 m înalțime, ce va simboliza peste veacuri flacăra care eternizează amintirea veșnică a eroilor neamului, care totdeauna a cuprins în sfera de gândire și acțiune pe toti cetățenii loiali ai acestei țări, indiferent de naționalitate.”

A amintit apoi de cei pentru care patriotismul era un mod de a trăi: „Aici, la Tiream, de un înflăcărat patriotism a dat dovadă, nu numai în acestei părți de țară, ci chiar tuturor cetățenilor ei, fostul contabil-șef al unei asociații agricole locale, dnul Cadar Mihai și soția sa Veturia, de sub numărul de casă 115 (acum decedat), care printr-un efort, inclusiv financiar, au ținut o amplă corespondență cu toate celelalte 90 de familii ale căror membri sunt eroi ai Armatei Române, înmormântați în cimitirul colectiv din Carei. De mare cinstire trebuie să se bucure și preoții locali-otodox și romano-catolic, care au sprijinit în mai multe locuri cu îngrijirea lor și realizarea de înmormântări simbolice și parastase în locurile lor de veci ale unor eroi ai celui de-Al Doilea Război Mondial, precum și pentru cei deportați forțat cu zecile la Donbas în gulagul sovietic. Eroii erau români, șvabi, germani, romi. Cinste tuturor acestor patrioți ai glorioasei națiuni române, inclusiv minoritare.”

Prof. dr. Valeriu Achim și-a încheiat emoționantul discurs cu îndemnul adresat tinerelor generații prezente la manifestare de a nu-și uita înaintașii, de a-i cinsti mereu cum se cuvine.

Au rostit alocutiuni preotul satului si Prof. Ioan Ciarnău, autor al mai multor volume ce consemnează file de  istorie locală, care a constatat cu amărăciune: „Nu văd înscris pe acest monument numele eroilor căzuți la Tiream. În cartea mea „Ultima brazdă”, aceștia sunt menționați. De fapt Tireamul este singura comună în care această carte nu se află pe rafturile Bibliotecii Comunale.”

Acesta a adus apoi în atenția celor prezenți și alte fapte istorice petrecute în jurul datei de 25 octombrie 1944, „Tireamul a fost una dintre comunele unde s-a făcut strategia de operațiune militară pentru Carei, fiind trist faptul că nu mi-a fost cerută opinia la organizarea acestor manifestări. Eu dețin copii xerox ale unor documente cu ordinele operațiunilor de luptă.”

A elogiat apoi personalitatea omului de cultură prof. Valeriu Achim, istoric, inițiator și conducător de instituții culturale, publicist și editor.

Manifestările  au continuat la Primăria Tiream, unde a fost lansat volumul „Documentar bibliografic aniversar, 90”. Caiet bibliografic aniversar, volumul este dedicat sintezei lucrărilor scrise de prof. Valeriu Achim, bibliografia scrierilor sale, precum și întreaga activitate culturală a celui care acum se află la frumoasa  vârstă de 90 de ani.

Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare a ţinut însă să onoreze împlinirea venerabilei vârste de 90  de ani a renumitului cărturar originar din Tiream  cu editarea Caietului biobibliografic Valeriu Achim. Ceremonia lansării acestui aşteptat volum s-a desfăşurat în data de 31 mai 2013 la sediul băimărean al instituţiei, în prezenţa sărbătoritului, prof. dr. Valeriu Achim. Tot cu acest prilej a fost lansat şi cel mai recent număr al publicaţiei înfiinţate de către dr. Valeriu Achim, “PRO UNIONE”.

 

Lavinia Lukacs/Nicoleta Latis

comentarii

de oana la 27 October 2013 - 07:30

Cat de bogate, de binecuvantate sunt imprejurimile Careiului in personalitati de cultura! Ce radacini adanci are istoria si spiritualitatea romana in aceste regiuni!Precis si viitorul isi va spuen cuvantul in aceasta directie pornind de la o asa zestre genetica!

de Tiberiu Vanca la 28 October 2013 - 00:22

Felicitări celor două autoare. Articolul Profesor Dr. Valeriu Achim, fiu al Tireamului, bogat în informaţii, bine scris şi încărcat cu frumoase sentimente. O felicit călduros pe Lavinia Lukacs. O felicit şi îmbrăţişez pe Nicoleta Laţiş, mărturisindu-i că îmi este dor de Carei şi de persoana sa în mod cu totul special. Urez careienilor prosperitate şi fericire. Sentimente bune şi colegului în ale scrisului Prof. Ioan Ciarnău. Ştiam lucruri bune despre Domnia Sa, iar acum când am putut să-i prind sub priviri şi învelişul fizionomic sunt cu adevărat împlinit. În Carei şi împrejurimi cresc şi trăiesc oameni iar credinţa că acest lucru se întâmplă pe locurile de unde mi s-au ridicat străbunii mă face fericit.

de ioan ciarnău la 28 October 2013 - 16:27

Domnule Tiberiu Vanca. În primul rând ţin să vă mulţumesc pentru frumoasele cuvinte scrise la adresa mea. Iar în al doilea rând, vă fac cunoscut că de câteva zile a apărut cartea mea ,,VÂNĂTOARE DE SPIONI” dedicată colegului nostru IUHAS IOAN, de la al cărui sfârşit tragic se împlinesc 60 de ani. Cu acest prilej vă fac cunoscut că pe data de 31 octombrie a.c., dată la care Iuhas, împreună cu alţi 12 colegi de suferinţă ai săi, au fost împuşcaţi în Penitenciarul Jilava, voi lansa această carte la Şcoala ,,Vasile Lucaciu” din Carei. Aş fi bucuros dacă la această lansare de carte, precum şi la simpozionul care va urma, acolo pe loc, aţi participa şi dumneavoastră, domnul Ioan Chindriş, precum şi alţi colegi de generaţie. Vă salut cu respect şi să auzim numai de bine.

de Nicoleta Latiș la 28 October 2013 - 19:35

Și nouă ne este dor de dumneavoastră, domnule Vanca. Am fost și astă-vară la întâlnirea emoționantă a colegilor dumneavoastră care nu a fost la fel fără colegul scriitor. Era un loc în bancă ce tânjea. Vă mulțumesc pentru aprecieri și cuvintele frumoase.
Cu respect,
Nicoleta Latiș

Lasati un comentariu