RAPORT: Roşia Montană are cel mai important complex de mine aurifere din perioada romană din lume

• publicat la: 24 October 2013
RAPORT: Roşia Montană are cel mai important complex de mine aurifere din perioada romană din lume

La Roşia Montană se află cel mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romană, cunoscut în lume, zona find eligibilă pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO, relevă raportul întocmit în 2010 de profesori arheologi de la universităţile Oxford şi Leicester, informează Mediafax.

Raportul a fost prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, susţinută de Şerban Sturdza, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din Români (OAR) şi al fundaţiei Pro Patrimonio, Sergiu Nistor, preşedintele ICOMOS România, Ştefan Bâlici, vicepreşedinte al Asociaţiei “Arhitectură. Restaurare. Arheologie” (ARA), şi Alexandru Dragoman, cercetător la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române.

“Autorii au integrat dovezile găsite la Roşia Montană în contextul internaţional. Am examinat, de asemenea, şi potenţialul zonei, observând şi dezvoltarea altor situri din Patrimoniul Mondial, după înscrierea lor în UNESCO, pentru a arăta că Roşia Montană are importanţa şi potenţialul necesare de a deveni la rândul ei sit al Patrimoniului Mondial”, se arată în prefaţa raportului.

Experţii britanici concluzionează că “peisajul cultural de la Roşia Montană este de o importanţă internaţională excepţională”, minele romane din zonă reprezentând “cel mai mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romană cunoscut în lume”.

“În văile Corna şi Roşia Montană, precum şi în munţii de la Cârnic, Cetate, Cârnicel şi Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 şi 19, precum şi galeriile şi instalaţiile perioadei comuniste au creat laolaltă un palimpsest unic al explorării”, se arată într-un rezumat al raportului. De asemenea, peisajul de suprafaţă, incluzând locurile de procesare a minereurilor, aşezări, biserici şi cimitire constituie, alături de amenajările subterane, o istorie extraordinar de bine documentată a explorării miniere din perioadele romană şi medievală, din modernitatea timpurie şi din perioada comunistă, se mai arată în raport.

Potrivit participanţilor la conferinţă, acest raport a fost realizat, în 2010, de profesori arheologi de la universităţile Oxford şi Leicester din Marea Britanie, sub coordonarea Ministerului Culturii, cu o finanţare de 10.000 de lire sterline asigurată de fundaţia Pro Patrimonio, în baza unui protocol de colaborare încheiat cu mai mulţi ani în urmă între ONG şi instituţie.

Fundaţia nu a avut însă acces la raport, documentul fiind remis Ministerului Culturii, care nu l-a făcut public. Pe de altă parte, ministerul a asigurat, din fonduri publice, banii necesari pentru deplasarea de patru zile a experţilor britanici la Roşia Montană, în urma căreia a fost întocmit raportul, a spus vicepreşedintele ARA Ştefan Bâlici.

Totodată, în ianuarie 2011, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a votat în unanimitate pentru înscrierea Roşia Montană în Lista tentativă a României pentru UNESCO.

Deşi dispunea şi de documentaţia necesară pentru înscrierea Roşiei Montane pe lista tentativă, depusă de OAR şi ARA, Ministerul Culturii nu a făcut demersuri în acest sens nici până în prezent.

În schimb, în iulie 2011, Direcţia de Cultură Alba a emis certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic. Ministerul Culturii a mai emis un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, în 2004, acesta fiind anulat în instanţă trei ani mai târziu, în urma acţiunii asociaţiei Alburnus Maior. Şi certificatul emis în 2011 a fost atacat în instanţă, a precizat Bâlici.

Vicepreşedintele ARA a mai precizat că, pentru includerea unui sit pe lista tentativă pentru UNESCO, nu este nevoie de acordul autorităţilor locale, în această primă etapă cel mai important fiind să se dovedească valoarea universală excepţională a sitului.

Într-o conferinţă susţinută pe 23 septembrie în Capitală, reprezentanţii Pro Patrimonio au acuzat Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO şi au reclamat secretizarea raportului arheologic al profesorilor britanici referitor la masivul Cârnic.

Preşedintele fundaţiei, arhitectul Şerban Cantacuzino, a susţinut că a fost contactat, la Londra, de reprezentanţi ai Ministerului Culturii, pe vremea ministrului Kelemen Hunor, care i-au explicat că îşi doresc salvarea patrimoniului de la Roşia Montană şi că vor să pregătească dosarul necesar procesului de includere, însă ministerul nu are bani pentru efectuarea raportului arheologic.

Fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor declara, pe 24 septembrie, corespondentului MEDIAFAX, că raportul întocmit în urmă cu trei ani pe tema vestigiilor istorice de acolo se află în posesia sa, şi nu la minister.

“Raportul se află la mine şi la membrii echipei britanice care l-a întocmit. Asta a fost înţelegerea. Raportul îl păstrez, poate că îl voi publica la un moment dat”, a spus Kelemen Hunor, precizând însă că raportul a fost prezentat şi Comisiei Naţionale de Arheologie, care a dat însă aviz favorabil, în unanimitate, pentru descărcare de sarcină arheologică a Masivului Cârnic.

Fostul ministru a explicat că i-a chemat în ţară pe experţii britanici în scopul de a întocmi un raport pentru el. “Am constatat că Ministerul Culturii nu avea posibilitatea legală să plătească onorariul pentru aceşti arheologi, iar din acest motiv nici comanda nu a făcut-o ministerul. Una dintre persoanele care a venit cu oferta a fost Şerban Cantacuzino, că adună el bani, şi au mai fost şi alte persoane care au spus că pentru un astfel de raport neutru şi pentru plata echipei din Marea Britanie dau şi ei nişte bani necesari”, a afirmat Kelemen Hunor.

“În 2010, eu eram confruntat cu următoarea situaţie: aveam punctul de vedere al arheologilor care au pregătit raportul de cercetare arheologică, întocmit de arheologi angajaţi de investitor – RMGC, pentru că aşa spune legea, care era clar în favoarea exploatării. Erau foarte mulţi specialişti, şi din zona Academiei Române, şi din alte structuri neguvernamentale, care spuneau că nu e bine să se facă exploatarea minieră. Erau puncte de vedere divergente. Şi era foarte important pentru mine, aşa cum cred că este pentru orice decident, să am un punct de vedere corect, coerent, neutru, din partea unor specialişti care nu sunt implicaţi de nicio parte”, a mai explicat fostul ministru al Culturii.

El a mai declarat, tot cu o lună în urmă, că nu se pot face demersuri pentru includerea Roşiei Montane în UNESCO împotriva voinţei autorităţilor locale, pentru că acestea trebuie să aibă grijă de un monument inclus în Patrimoniul Mondial şi să vină cu planul de management pentru monumentul respectiv, iar autorităţile locale din Roşia Montană s-au declarat, încă din 2010, împotriva acestui proiect.

În 14 iulie 2011, Ministerul Culturii anunţa că Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis, în aceeaşi zi, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din Masivul Cârnic.

“Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană”, se spunea în comunicatul ministerului, în care era menţionat şi un plan în acest sens iniţiat de ministrul de atunci, Kelemen Hunor.

Pe 15 iulie 2011, a fost încheiat un protocol între Institutul Naţional al Patrimoniului şi Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), prin care compania aloca o finanţare de 70 de milioane de dolari pentru restaurarea şi punerea în valoare a unor monumente, în condiţiile aprobării exploatării miniere.

Protocolul nu a fost făcut public până pe 21 octombrie 2013, când Ministerul Culturii a fost executat silit de ActiveWatch şi Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei, după ce, printr-o sentinţă din 25 martie 2013, Tribunalul Bucureşti a obligat instituţia să facă public acest document, solicitat de cele două ONG-uri.

Includerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicările celor care se opun proiectului minier.

Adversarii proiectului minier mai cer cer retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România şi demiterea celor patru iniţiatori ai proiectului de lege, miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.

Din 1 septembrie, în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară, dar şi peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

Sursa:Mediafax

Lasati un comentariu