Naşterea Domnului, pe mapamond – Cum e sărbătorit Crăciunul în Africa, China şi Irak

• publicat la: 24 December 2013
Naşterea Domnului, pe mapamond – Cum e sărbătorit Crăciunul în Africa, China şi Irak

Oameni diferiti de pe intreg mapamondul sarbatoresc Craciunul in felul lor. Sa aruncam o privire la modul in care unele culturi marcheaza nasterea lui Iisus Hristos.

Sarbatoarea Craciunului in Australia

Craciunul in Australia se sarbatoreste in timpul verii. Desigur, vremea calda nu-i impiedica pe australieni sa sarbatoreasca, ci dimpotriva, este foarte probabil sa petreaca in aer liber. Multe familii servesc masa de Craciun la amiaza in gradina lor si chiar la plaja. Si atunci cand vine Mos Craciun, acesta poarta, de obicei, un costum de baie.

Una dintre traditiile australienilor consta in colindele de Craciun interpretate la lumina lumanarilor, in aer liber.

Concerte in aer liber sunt nelipsite in orase si sate, oamenii stau pe paturi, aprind lumanari si canta colinde impreuna.

Australienii isi decoreaza casele cu “Pomul de Craciun australian”, o planta indigena de culoare crem, care capata culoare rosu aprins in preajma Craciunului.

Craciunul in Africa

Bogati sau saraci, crestinii din Africa sarbatoresc nasterea lui Iisus cu mare bucurie si pasiune. Aceste sarbatori se concentreaza pe serviciile religioase, urmate de parade foarte antrenante, cantece si dansuri.

In Ghana, bisericile incep pregătirile de Crăciun cu luni inainte, iar unii spun ca intreaga tara pare sa se pregateasca pentru aceasta sarbatoare.

Mesele si vizitele cu familia si prietenii joaca un rol important in aceasta perioada. De exemplu, de sarbatori, kenyenii pun o capră la protap si delicioasa carne se consumă de indată ce este gata. Cei care nu au mijloacele de a cumpăra o capra pun in comun resursele cu rudele si prietenii.

Multi oameni din Africa nu au posibilitati pentru a face schimb de cadouri. In comunitatile sarace, cadourile sunt, de obicei, practice, cum ar fi un manual sau un sapun.

Mexic – Las Posadas

Celebrarea Craciunului in Mexic incepe cu noua zile inainte de sarbatoarea oficiala si se numeste Las Posadas. In fiecare seara, un grup de vecini si vecine prezinta scena in care Maria si Iosif cautau un loc de sedere in Betleem.

Cu lumanari mici aprinse si imagini cu Maria si Iosif, “pelerinii” trec de la o casa la alta in cautare unui loc de cazare. Fiecare “hangiu” refuza sa-i cazeze, pana cand acestia ajung la casa familiei alese sa fie gazda Las Posadas pentru acea seara.

Odata ajunsi, oamenii se aduna sa se roage si sa cante colinde traditionale. Apoi incep festivitatile, copiii lovesc rand pe rand o “pinata”, incearcand s-o sparga, pentru a lua arahidele si bomboanele din interior.

Cum sarbatoresc chinezii Craciunul

Populatia crestina din China este relativ mica, iar Craciunul nu reprezinta aici o sarbatoare publica. Cu toate acestea, crestinii chinezi ilumineaza casele cu felinare frumoase de hartie si atarna decoratiuni de hartie – ghirlande, flori si felinare.

Copiii chinezi il asteapta in Ajun de Craciun pe “Dun Che Lao Ren”, Mos Craciunul din China. Acesta nu lasa cadourile sub brad, asa cum se obisnuieste la noi, ci in sosetele special create de copii pentru a fi umplute cu jucarii, dulciuri si fructe.

Binecuvantarea de pace in Irak

In ajunul Craciunului, familiile crestine din Irak a participa la o ceremonie speciala in aer liber. Membrii familiei tin lumanari aprinse in timpul ce un copil citeste despre nasterea lui Iisus dintr-o Biblie in limba araba.

Ulterior, familia canta in jurul unui foc de tabara din arbusti spinosi. Daca tepii se transforma in cenusa, se spune ca familia va avea noroc in anul care vine. Cand focul se stinge, toti se avanta si sar peste cenusa de trei ori in timp ce-si pun o dorinta.

Dupa un foc de tabara la biserica in ziua urmatoare, credinciosii merg pe jos in spatele episcopului care poarta o icoana a lui Iisus. Ceremonia Craciunului se incheie atunci cand episcopul binecuvanteaza un membru al bisericii prin atingerea cu mana. Aceasta persoana atinge apoi pe aproapele sau si gestul se repeta pana cand toate persoanele care participa la ceremonie au fost afectate de acest “gest de pace”.

sursa ziare.com

Lasati un comentariu