Pagina principala / Stiri interne / Aurel Vainer: Nu înţeleg pe ce bază legală îşi creează Jobbik filiale în România

Aurel Vainer: Nu înţeleg pe ce bază legală îşi creează Jobbik filiale în România

Desi Guvernul Ungariei si-a cerut scuze la ONU pentru responsabilitatea pe care a avut-o in cadrul Holocaustului, iar premierul Viktor Orban a anuntat „tolerantă zero” faţă de antisemitism, partidul de extrema dreapta Jobbik se extinde in tarile din zona. In România a deschis deja a opta filială.

Jobbik si-a inceput expansiunea in afara granitelor Ungariei in 2013, deschizand prima filiala in judetul Satu Mare, dupa care au urmat Mures, Salaj, Bihor, Miercurea-Ciuc, Sfântu-Gheorghe, Odorheiu-Secuiesc si Cluj. Mai mult, Jobbik a reusit sa patrunda cu cateva filiale si pe teritoriul Serbiei, Slovaciei si Ucrainei.

Duminica, Vona Gabor, liderul Jobbik, si-a facut campanie electorala la Londra in randul comunitatii maghiare, in vederea alegerilor din aprilie. Intrarea lui in Marea Britanie a fost puternic contestata de unii politicieni britanici, care considera Jobbik drept „cel mai puternic si mai ostentativ fascist partid politic din Europa”.

Tot duminica, in România, la Simleul Silvaniei, a fost comemorat Holocaustul, in avans fata de ziua de 27 ianuarie, data la care este marcata Ziua Memoriala a victimelor Holocaustului, in memoria eliberarii lagarului de la Auschwitz-Birkenau.

La ceremonie au participat importanti oficiali straini si romani, printre care ambasadorul Iraelului, Dan Ben Eliezer, ambasadorului Poloniei, Marek Szczygiel, si presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, deputatul Aurel Vainer.

„Partidul Jobbik isi creeaza filiale in Romania. Nu pot sa inteleg pe ce baza. Tara noastra, din cate stiu eu, are o legislatie care nu permite partidelor din afara sa isi instaleze filiale in Romania”, spune deputatul Aurel Vainer intr-un interviu acordat Ziare.com.

De ce a fost ales Simleul Silvaniei pentru aceasta comemorare?

Nu e o alegere. Acolo se află Muzeul Holocaustului Evreilor din nordul Transilvaniei. E constituit de vreo 7-8 ani, au un program de activitati multiple, si ei au organizat aceasta actiune de comemorare.

Noi am mai avut stabilit pentru ziua de 28 ianuarie o alta comemorare importanta, in aula Academiei Române, dar din cauza conditiilor meteo am amanat-o. Se numeste „Informatii si marturii despre Holocaustul din România aduse de supravietuitori ai Holocaustului”.

Mai mult, luni dimineata, la Templul Coral, unde este un monument dedicat celor 6 milioane care au pierit in Holocaust, a avut loc o ceremonie religioasa si s-au depus coroane de flori.

De altfel, in multe locuri din tara, pentru ca si statul roman este implicat in organizarea de astfel de evenimente, au avut loc actiuni de comemorare a Holocaustului.

Ne puteti spune cati evrei au fost trimisi in lagarele naziste de catre regimul horthyst de ocupatie din Transilvania de Nord si cati dintre ei au supravietuit lagărelor de muncă si de exterminare?

Din cunostintele mele, 150.000-160.000 au fost trimisi si s-au reintors circa 25.000. Acesta a fost procentul. Se vorbeste de uciderea a 135.000 de evrei din Transilvania de Nord.

In Transilvania de Nord, sau in Ungaria, a existat regimul horthyst. Horhy era regent, asa s-a numit, dar au fost guverne si guverne. Ei au luat măsuri anti-evreiesti inca din anii ’40-’41, dar nu erau de duritatea si varietatea celor luate pe teritoriul României putin mai târziu. După ce au avut loc diverse evenimente in Ungaria, de schimbare a caracterului statului, inclusiv prin ocuparea Ungariei de catre Germania si instaurarea unor guverne filo-germane 100%, s-a adoptat solutia finala.

In martie-aprilie 1944 a inceput ghetoizarea in Transilvania de Nord. Adică strangerea evreilor din comune, sate, orase, in ghetouri formate mai ales in capitalele de judet. Acolo au stat cam 2-3 saptamani, pana ce au inceput transporturile spre Auschwitz.

Anul acesta se implinesc 70 de ani de la deportari si noi vom face comemorari speciale in Bucuresti si in tara.

Anul acesta, Guvernul premierului Orban a cerut scuze la ONU pentru crimele in masa comise de regimul lui Horthy, dar in acelasi timp in mai multe localitati din Ungaria a fost dezvelita statuia lui Miklos Horthy, considerat criminal de razboi. De asemenea, premierul Orban a anuntat ridicarea unui monument in Budapesta in memoria victimelor Holocaustului, dar propunerea este contestata de Federatia Comunitatilor Evreiesti. Cum comentati?

Se cuvine sa ridice un monument, asa greu si tarziu. Noi avem monumente in Transilvania la Dej, la Targu Mures, la Bistrita, si am auzit de un proiect de toata lauda, să se ridice un monument si la Cluj Napoca.

Eu zic ca e normal sa se ridice, dar abia la 70 de ani? Era normal sa se ridice mult mai devreme. Ganditi-va ca monumentul din Dej s-a ridicat imediat dupa 1945.

Am fost la Adunarea Generala a Congresului Mondial Evreiesc, care a avut loc la Budapesta in toamna anului trecut, si acolo, premierul Viktor Orban a spus ca vor manifesta toleranta zero fata de antisemitism si negarea Holocaustului.

Cu toate acestea, partidul Jobbik e bine mersi, inclusiv in Parlamentul Ungariei, si organizeaza fel de fel de actiuni potrivnice angajamentului domnului Orban.

Dar este politica altui stat decat cel in care traim noi si alte comentarii nu pot sa fac. Doar atat: cand au fost incercari de a aduce in tara ramasitele pamantesti ale fostului deputat si scriitor maghiar Niro Iosef, originar din judetul Harghita, eu am intervenit foarte clar si am zis ca ne impotrivim. Nu s-a intamplat, dar a mai fost si alta tentativa. Noi suntem in permanenta in legatura cu autoritatile din Harghita pentru a impiedica astfel de manifestari.

Dar ceea ce am auzit ma intristeaza: partidul Jobbik isi creeaza filiale in România. Nu pot să inteleg pe ce baza. Tara noastra, din cate stiu eu, are o legislatie care nu permite partidelor din afara sa isi instaleze filiale in România. Insa in materie de drept sunt fel si fel de subtilitati si Dumnezeu stie ce cauta ei aici.

sursa ziare.com(Camelia Badea)

comentarii