Eminescu și Unirea – La Școala Gimnazială nr. 3 Carei

• publicat la: 25 January 2014
Eminescu  și  Unirea  – La  Școala Gimnazială nr. 3  Carei

Ca o imensă rostogolire de alb, există un sunet Eminescu, venind din timp, poate chiar  dinainte de nașterea lui,  o muzică venind  din timp spre el, luând numele lui și pornind spre noi. Clar de suflet românesc, clar de Eminescu. În poiana versului său să ieșim noi, să ne limpezim.

Primii  care  au  evoluat  în  această aleasă zi au fost   elevii clasei a  V-a B, care au  recitat  poezii din lirica eminesciană.

Eminescu este, în imaginaţia noastră, situat undeva în afara realităţilor contemporane lui, în înaltele sfere ale iubirii şi spiritualităţii divine. Nimic mai fals. Dimpotrivă.

  Doamna eminescologiei, ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA , afirmă despre  Eminescu faptul  că a strâns în sine toată istoria românească: “el  este primul  mare model cultural, este mitul național, e geniul național, întruparea inteligenței celei mai înalte a neamului românesc, omul deplin al culturii. ,,

Eminescu s-a implicat cu toată fiinţa, puterea de muncă şi creaţie, inteligenţa şi cunoştinţele sale în viaţa cotidiană, fiind un ziarist de excepţie, un doctrinar politic şi reprezentantul, cel mai de seamă, al curentului patriotic naţional.

Scrierile sale privesc istoria poporului român ca un tot unitar cu sentimente optimiste, de încredere în virtuţile creatoare ale naţiunii. „Niciodată – afirma Eminescu – în  ziarul  Timpul, din 2 noiembrie 1879, nu am fost element stăpânitor; niciodată nu s-a manifestat în noi chiar nici tendinţa de a supune pe alţii, ci totdeauna românul s-a mulţămit a fi adăpostit şi a se dezvolta pe pământul său; dacă vom urma şi în viitor tot astfel, lăsând în pace pe cei ce ne lasă în pace şi trăind în bună înţelegere cu cei ce nu ne jignesc, vom aduce societăţii europene şi îndeosebi statelor vecine serviciul pe care niciun alt stat nu-l poate aduce, deoarece niciunul nu are cu popoarele de primprejur legăturile pe care le avem noi.”

Despre viziunea sa istorică asupra evoluţiei civilizaţiei româneşti şi universale asupra evenimentelor şi fenomenelor sociale şi politice ale timpului său, în secolul reînvierii popoarelor, a unirii principatelor şi obţinerii independenţei naţionale, a formării statului modern şi instituţiilor sale, mai puţin sau chiar deloc cunoaştem.

Elevii din clasa a  VI –a B  au pregătit  un montaj literar  cu teme patriotice  și  un montaj  din cercetările lor asupra biografiei  Eminescu,  precum :

Știați că ….

 Eminescu a urmat clasele a treia şi a patra „la şcoala primară greco-orientală” 3 şi aici „cele mai bune note le avea Eminescu din religie, din limba şi literatura română şi din istoria universală”. 

Știați  că …

Expresia ce o întrebuința Eminescu când își salute colegii era      :  TRĂIASCĂ  NAȚIA!, iar când era astfel salutat, răspundea prin cuvintele   SUS   CU DÂNSA! 

Modelul cultural propus de Eminescu include, într-o trinitate, raportul individ-naţiune-Dumnezeu „tocmai pentru că poet şi etnie stau în cea mai profundă arheitate, acolo unde omenire, etnii şi cosmos fac una.”

Prin propriile-i forţe, poporul român realizase Unirea şi întemeiase statul său naţional !

“Unirea naţiunea a făcut-o”, avea să declare M. Kogălniceanu în 1862.

Ziua de 24 ianuarie se înscria pentru totdeauna în istoria Patriei noastre ca “Ziua renaşterii naţionale”.

Punând bazele României moderne,Unirea din 1859 a însemnat o etapă esenţială pe drumul unităţii naţionale,a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască în 1918.

  ,, Oamenii de geniu sunt făcliile luminoase care  se aprind în calea omenirii,  fără ei ne-am pierde în întuneric .  ,,     Al .I. Cuza

            Considerăm această  activitate ca fiind doar o picătură în mulțimea de manifestări prilejuite de cele două evenimente marcante și o împlinirea unei datorii de suflet a fiecărui român,  întrucât maestrul Eminescu  ,, a dat lumii o operă de sinteză uimitoare, filtrate prin sita geniului său național și topite în limba română căreia i-a dat accente de limbă sacră ,, ( Zoe  Dumitrescu Bușulenga)

            Coordonatorii programului au fost  cadrele   didactice  Carmen Maria  Dindelegan ,  Mihaela  Maria Cornoc, Cosmina Maria Chiorean,  Lorincz Szilverszter.La final,  elevii  au   incins tradiționala horă a unirii.

   Serbarea noastră  este  un  omagiul petru cei care  au fost piloni în  istoria neamului românesc!  

prof. Dindelegan  Carmen  Maria

Lasati un comentariu