Lelea Victoria de la Marna

• publicat la: 11 January 2014
Lelea Victoria  de la Marna

În gări, oamenii vin şi pleacă, dar mai sunt unii care rămân acolo. Este şi cazul Lelei Victoria din Marna Nouă, pentru care fosta gară din localitate înseamnă de o viaţă “acasă“.

Femeia a lucrat din tinereţe ca şi agent CFR, iar după desfiinţarea gării a rămas tot acolo. Chiar şi astăzi, trenurile încă mai opresc conştiincioase în gara din sat. Bilete n-ai de unde să iei, pentru că în ghişeu, tanti Victoria şi-a amenajat cameră de zi.

La cei 71 de ani pe care i-a împlinit se poate mândri cu o viaţă în care a avut grijă ca obiceiurile să fie duse mai departe peste tot în ţară, chiar dacă nu i-a fost atât de uşor precum poate pare. A lucrat toată viaţa în gară, la bilete şi la barieră, iar după desfiinţarea acesteia a decis să cumpere locul, unde locuieşte şi astăzi, după mai bine de 10 ani. Cameră de zi în locul ghişeului Lelea Victoria locuieşte în satul ce aminteşte de un afluent al Senei, Marna, unde timpul este mai bogat, mai mângâietor şi mai aproape de sufletul locuitorilor săi.

Chiar şi astăzi, trenurile încă mai opresc conştiincioase în gara din sat. Bilete n-ai de unde să iei, pentru că în ghişeu, tanti Victoria şi-a amenajat cameră de zi. „Mi-am amenajat şi eu camerele ca tot omul. Mi-am făcut şi baie că doar aşa e normal“, spune tanti Victoria. Ce să mai vorbim de gospodărie. Tanti Victoria locuieşte singură de 15 ani, pentru că soţul ei a murit, iar copii sunt plecaţi prin lume. Nu se plânge şi spune că trebuie să trăieşte cu ce îţi este dat. Se descurcă din pensie, dar pe lângă mai are şi puţin teren pe care l-a dat în Asociaţie şi în schimb primeşte cererale. Tradiţiile moţeşti au ajuns şi la Regele Mihai Bătrânica este foarte cunoscută, şi nu doar la nivel local ci chiar în toată ţara.

La fiecare eveniment face furori cu tradiţiile moţeşti pe care le prezintă. “Nepoţii Iancului” , taraful din care face parte păstrează vii cele mai autentice cântece şi tradiţii moţeşti. Lelea Victoria e pionul principal în taraf, ea fiind cea “care rosteşte descântece de dulce şi glume aduse de la munte”. Femeia este demnă de apreciat. Taraful a fost invitat pentru al treilea an consecutic la casa Regelui Mihai I, unde au colindat aşa ca la moţi şi au făcut poze cu feţele regale.

Anul acesta a fost premiată de către Consiliul Judeţean şi Centrul pentru Promovarea şi Culturii Tradiţionale Satu Mare în cadrul Galei “Luminătorii Satelor“. Ba mai mult, Lelea Victoria este una dintre personajele din scurtmetrajul Paulei Oneţ, “După fel şi chip“, unde apare lângă mormântul ei şi al soţului.

Taraful tradiţional “Nepoţii Iancului” este condus de un tânăr, Răzvan Roşu, care este şi solistul grupului.

Petrică Zele cântă la ceteră, Raul Curac la taragot, Ştefan Pola a ales acordeonul. Lor li se alătură dansatorii, care fac posibilă această mică lume a obiceiurilor, într-o vreme când obiceiurile tind să fie şterse din memoria oamenilor şi a locurilor. Lelea Victoria e pionul principal în taraf, “care rosteşte descântece de dulce şi glume aduse de la munte”.

Nu degeaba Taraful “Nepoţii Iancului” este foarte apreciat în judeţ şi în ţară, în toată zona Munţilor Apuseni – fiind premiat şi medaliat la marile festivaluri de la Negreşti Oaş, Satu Mare, Vatra Dornei. Marna- satul familiilor din Mărişel Există şi o poveste a moţilor din Satu Mare. Ei au fost colonizaţi aici, în număr mare, începând cu anii ’20. Astfel au luat naştere sate noi precum Scărişoara, Ianculeşti, Horea, Marna. De mai bine de 80 de ani de când au coborât primii moţi în Câmpia Sătmarului, aceştia nu şi-au pierdut identitatea culturală şi cei mai mulţi dintre ei îşi păstrează tradiţiile şi azi.

De departe, însă, Marna Nouă e colonia moţească în care obiceiurile par să nu apună “cât îi veacul”. Satul a luat naştere în 1924, când 42 de familii din comuna Mărişel, judeţul Cluj, au coborât la câmpie. Numele coloniei a fost dat de către Ştefan Rus, delegatul care s-a ocupat cu problemele împroprietăririi, devenind mai apoi primul primar. Bătrânii povestesc că Ştefan Rus a luptat în Franţa pe râul Marna, în primul război mondial, acolo un moşier i-ar fi promis pământ pentru moţii săi. Mărişenii au refuzat să meargă în Franţa, aşa că au primit pământ în judeţul Satu Mare.

sursa adevarul.ro

comentarii

de oana la 12 January 2014 - 20:32

Aceasta femeie a transformat o gara banala, Marna, intr-o gara speciala, arborand drapelul pe cladirea CFR. Apoi a cultivat gradina din jurul garii, a umanizat locul, l-a transformat intr-un loc frumos, iti este mai mare dragul sa-l privesti! Ce deosebire, de exemplu, fata de gara Satmarel, unde balariile si ruinele dau tonul! felicitari si sanatate, viata lunga “LELEA VICTORIA”

Lasati un comentariu