Avocatul Poporului şi criza din USL

• publicat la: 14 February 2014
Avocatul Poporului şi criza din USL

PSD are o nouă armă în lupta cu Constituţia: interimatul etern al unei persoane fără studii juridice la şefia Avocatului Poporului. Judecătorii Curţii Constituţionale a României Daniel Morar, Mona Pivniceru şi Ştefan Minea avertizează: Avocatul interimar al Poporului nu are drept constituţional să ocupe funcţia, întrucît nu îndeplineşte condiţiile legale de studii, anunţă  ROMÂNIA LIBERĂ. Efectul imediat: şanse foarte mici ca ordonanţele de urgenţă ale lui Victor Ponta să fie atacate la Curtea Constituţională, ştiut fiind că Ecaterina-Gica Teodorescu este considerată o apropiată a PSD.

Condiţiile pentru a ocuparea acestei funcţii sunt reglementate de art. 143 din Constituţie şi sunt următoarele: pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior; or, spuneau – în sesizarea către Curtea Constituţională – PDL şi PPDD, „nici una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită de Ecaterina-Gica Teodorescu, care este economist şi nu are, ca atare, înalta competenţă profesională în domeniul juridic”.

Tot Curtea Constituţională a decis că Executivul Ponta a făcut descentralizarea în favoarea baronilor, nu a românilor, anunţăCURENTUL. Proiectul de împărţire a România ce a fost promovat cu atâta insistenţă de Liviu Dragnea, nu şi-a găsit ieri finalitatea fiind împiedicat de judecătorii Curţii Constituţionale. Aceştia au apreciat în motivarea declarării proiectul drept neconstituţional că descentralizarea lui Dragnea către baronii locali, încalcă interesele individuale ale românilor în favoarea celor ale autorităţilor locale.

Adoptată în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe 19 noiembrie anul trecut, legea a fost contestată la CCR tot de PDL şi PP-DD. Curtea Constituţională a făcut publică motivarea deciziei prin care a stabilit că descentralizarea este neconstituţională. Imprecisă, imprevizibilă, fără standarde de cost şi de calitate, în lipsa completă a unor standarde de impact, Curtea constată încălcarea Legii-cadru nr. 195/2006, implicit, a Constituţiei, se arată în documentul citat de ZIUA VECHE.

Decizia l-a surprins pe vicepremierul Liviu Dragnea. „Aştept motivarea Curţii Constituţionale să vedem care sunt motivele pentru care legea a fost declarată neconstituţională, să vedem dacă e declarată neconstituţională în totalitate sau în parte şi vom acţiona în consecinţă. Sigur că sunt surprins. Dacă se declarară în totalitate neconstituţională, practic de aici s-ar putea înţelege că România nu mai are dreptul să se descentralizeze, aşa cum se întâmplă în Europa. Dar aş vrea totuşi să văd motivarea Curţii şi atunci voi avea o reacţie mai aplicată”, a declarat, citat deCOTIDIANUL, vicepremierul Liviu Dragnea.

Şi revizuirea Constituţiei propusă de Guvernul Ponta se află pe masa CCR, anunţăEVENIMENTUL ZILEI. Curtea Constituţională a României începe, vineri, discuţiile pe marginea revizuirii Constituţiei. Proiectul de revizuire a legii fundamentale a fost înregistrat pe 7 februarie la CCR, iar Curtea trebuie să se pronunţe în termen de 10 zile. Curtea se pronunţă asupra proiectului cu votul a două treimi din numărul judecătorilor. În 4 februarie, Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat în unanimitate proiectul de modificare a Legii fundamentale.

O altă Curte, cea de Justiţie a Uniunii Europene de această dată, a decis că taxa auto, adoptată în 2012 este discriminatorie şi încalcă legislaţia europeană. Curtea a constatat că taxa auto „descurajează punerea în circulaţie a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre”. Banii colectaţi în baza acestei taxe vor trebui returnaţi cetăţenilor, anunţăGÂNDUL. Două instanţe din România au transmis către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene  întrebări preliminare în care solicitau clarificări legate de taxa de poluare din 2012. Mai precis instanţele au solicitat Curţii să explice dacă din perspectiva legislaţiei europene taxa de poluare pentru maşinile luate la ocazie din alte ţări UE este una discriminatorie sau nu,menţionează în revista presei de azi,  ziare.ro.

Deși la nivel oficial, copreședinții USL par a îngropa securea războiului, în spatele ușilor închise, conducerea PSD a demarat deja o serie de tratative discrete cu liderii UDMR, în scopul de a-și asigura o viitoare susținere parlamentară a Cabinetului Ponta – cu aportul UNPR și PC -, în eventualitatea unei scindări a Uniunii.

Potrivit surselor ZIUAnews, tatonările PSD-UDMR – care s-au derulat în cursul lunii decembrie, chiar înaintea “crizei TVR”, moment în care USL a riscat disoluția – au fost organizate chiar prin intermediul lui Gyorgy Frunda, consilierul premierului Victor Ponta pe probleme juridice, de minorități și relații internaționale.

Concret, social-democrații au sondat posibilitatea atragerii unei viitoare susțineri parlamentare, în schimbul căreia formațiunea lui Kelemen Hunor ar putea fi cooptată la actul guvernării, doar că, în eșalonul secund, prin alocarea unor poziții de secretari de stat, pe lângă posturile de directori în ministere și alte agenții, de care UDMR beneficiază deja. În primă instanță, politicienii maghiari și-au manifestat interesul pentru o intrare oficială la guvernare – solicitând chiar acordarea a două-trei portofolii -, dar, lovindu-se de refuzul categoric al pesediștilor, au lăsat să se înțeleagă că ar putea accepta și varianta unei “discrete” colaborări parlamentare. Facem precizarea că modelul unei astfel de conlucrări a fost brevetat în perioada 2001-2004, când Cabinetul Adrian Năstase a fost susținut de udemeriști, fără ca aceștia să dețină fotolii ministeriale.

Deși evenimentele politice s-au precipitat și negocierile au rămas în coadă de pește – iar PSD și PNL par a găsi soluții de moment pentru a rămâne împreună -, este certă intenția UDMR de a ieși din anonimatul micilor jocuri regionale și de a reveni la masa puterii, folosindu-se din plin de disensiunile din sânul USL. Totodată, demisia avocatului udemerist Peter Eckstein Kovacs din funcția de consilier al președintelui Traian Băsescu – survenită pe fundalul scandalului privitor la Roșia Montană – a răcit total relațiile pe care Uniunea le mai întreținea cu Palatul Cotroceni, relații care intraseră oricum într-un declin lent, încă din 2012, când șeful statului a solicitat Camerei Deputaților să dea undă verde începerii urmăririi penale în cazul lui Laszlo Borbely – deputat și ministru al Mediului, cercetat pentru două infracțiuni de trafic de influență și fals în declarații, în formă continuată. Pe de altă parte, udemeriștii sunt sătui de maniera populistă în care Traian Băsescu obișnuiește să arate cu degetul spre un etern pericol maghiar din Transilvania, ori de câte ori pozează în primul patriot al țării, pentru a înscrie la capitolul imagine.

Lasati un comentariu