Pagina principala / Istoric / AUREL I. COZA, păstrătorul memoriei lui Vasile Lucaciu pe aceste meleaguri. Partea a III-a

AUREL I. COZA, păstrătorul memoriei lui Vasile Lucaciu pe aceste meleaguri. Partea a III-a

ASTRA

Legăturile lui Aurel Coza cu „Astra” au început încă din vremea în care era profesor la Liceul „Gheorghe Barițiu” din Baia Mare și curator al Muzeului orășenesc din Baia Mare.

Din raportul pe anul 1925 trimis comitetului central al „Astrei” de către Alexandru Breban, protopop, președintele despărțământului „Astrei „din Baia Mare, rezultă că la serbările publice organizate în oraș cu ocazia zilelor de 10 mai, 15 mai, 1 Decembrie din partea „Astrei” au luat cuvântul profesorul Aurel Coza precum și I. Bozga. [27]

Transilvania, Anul 59, Anul 1927, nr. 10-11. Se consemnează prima apariție în Carei a gazetei „Graiul Neamului”, Director Aurel Coza și decesul prof. Ioan Cheri (Keri), primul director al Liceului „Vasile Lucaciu„.

În Carei,Despărțământul „Astrei” ia ființă în data de 12 iulie 1923, avându-l ca președinte pe preotul canonic Gheorghe Mureșan [43], ca secretar pe Octavian Câmpianu, ca și casier pe Ludovic Vida [43], ca bibliotecar pe distinsul director-învățător Gheorghe Pteancu [28][43] iar ca și controlor pe directorul de bancă Ariu Stupariu. În ziua de 4 noiembrie 1928, în cadrul Adunării Generale de la Sanislău se va vota o nouă conducere alcătuită din președinte profesorul Aurel Coza, vicepreședinte prim-pretorul dr. Ioan Gherman [43], secretar profesorul Augustin Ossian [43], casier părintele Vasile Terdic, bibliotecar institutor Ioan Cleja.

În lucrarea [17]  întocmită în anul 1937 sub îndrumarea dr. Ioan Gherman prim-pretorul plășii Carei, județul Sălaj, cu referire la societatea culturală „Astra” din Carei se menționeză:

„Pentru a lămuri activitatea în regiunea noastră a acestei societăți culturale, dăm loc aicea referatului harnicului director al Despărțământului Astrei-Carei, dl. Coza Aurel, director al Liceului „Vasile Lucaciu” din Carei: „Regiunea Carei fiind în trecut o parte integrantă a județului Satu-Mare, organizația de aici a „Astrei” sub numirea de „Astra sătmăreană” punea în mișcare masele de la hotarele etnice, frământate de stăpânirea de atunci pentru a le abate din ogașa credințelor strămoșești. Sunt pomenite și azi marile manifestații și culturale și naționale de la Sanislău din 1901 și de la Tiream din 1891, care au lăsat urme adânci în sufletul populației acestui ținut, fiind tot atâtea reacții la actele de violență a stăpânirii cu tendințe de a ne călca în picioare drepturi ori a ne intra în biserici. Părintele Lucaciu era animatorul și organizatorul lor pe atunci, al cărui instinct de conservare îi indica prompt momentul ce pretindea o mișcare de mase, pentru a răspunde încercărilor stăpânitorilor de a ne abate din drumul tendințelor firești.

Desigur, ochii stăpânitorilor vegheau cu agerime ca mulțimea românească să fie lăsată în pace și grija lor și datorită acestui fapt mișcările noastre se reduceau din ce în ce, devenind sărbători ce le țineau din 10 în 10 ani și atunci cu scandaluri și greutăți enorme provocate de cei care șimțeau că li se clatină situația. Dar a intervenit războiul și pentru moment le-a amuțit pe toate.

Ajunși în țară nouă natural că nu mai puteam sta pe gânduri și trebuia să ne organizăm și „Astra”, care nu că și-ar fi pierdut din însemnătatea ei, dimpotrivă pare că ar avea un rost îndoit. Pe lângă țelul de mai înainte, acum trebuie să lucreze din răsputeri pentru a ne scutura putregiul și să aducă o primenire din care spiritul public să iasă oțelit, curățit, iar pe urma lui crucea să strălucească în biserică și în societate, curățând țara de păcătoșii care ne fac de rușine.

Și așa, deși cu o întârziere oarecare, totuși în sfârșit și în centrul Carei a luat ființă un Despărțământ, la 12 iulie 1923 în prezența delegatului centrului, domnul dr. Zenobie Păclișanu.

Primul comitet a fost constituit astfel: președinte reverend domn canonic Mureșanu Gheorghe, secretar Octavian Câmpianu, casier domnul Vida Ludovic, bibliotecar director învățător Gheorghe Pteancu iar controlor domnul director de bancă Ariu Stupariu.

Sub conducerea acestuia a stat Despărțământul până în 4 noiembrie 1928, când Adunarea Generală de la Sanislău – ținută odată cu instalarea părintelui protopop Iosif Patachi în parohie în locul decedatului Pop Alexa – a fost predată unei conduceri alcătuită din: președinte profesor Aurel Coza, vicepreședinte primpretor Ioan Gherman, secretar profesor Augustin Ossian, casier părintele Vasile Terdic, bibliotecar institutor Ioan Cleja.

Noua conducere timp de cinci ani, până la noua Adunare Generală ținută la Vezendiu în 17 iunie 1933 lucrează sistematic la refacerea legăturilor cu masele de la sate. Toamna și primăvara cutreieră satele în propagandă culturală, ținând conferințe, aranjând șezătoare, înființând biblioteci, iar iarna înființând școală țărănească și șezătoare culturale pentru intelectualii locali, cu program întocmit cu concursul intelectualilor, tineretului și al doamnelor din Reuniunea Femeilor. La aceste șezătoare a adus conferințiari dela Universitatea din Cluj, pe cei mai de seamă învățați ai noștri din Cluj, oferind intelectualilor de aici o adevărată hrană sufletească. Lumea românescă a și înțeles eforturile Despărțămînului Carei în acestă direcție.

Dovadă sala arhiplină la toate conferințele ținute în ultimii șase ani în duminicile din postul mare, februarie-martie, așa că publicul în această privință are o adevărată școală, prezentându-se la termen și așteptând cu nerăbdare ciclul de conferințe obișnuit al Astrei.

N-a fost nici un eveniment în viața satelor din această plasă, la care să nu fi participat Despărțământul. Inaugurări de școli – și mulțumită Celui de sus și hărniciei conducătorului plășii s-au ridicat ca nici într-o altă parte județului și de o frumusețe că ar putea lua locul multor gimnazii din diferite orășele, – sfințiri de biserici, înființări de case culturale, ridicare de monumente și altele, n-au scăpat din atențiunea conducerii Despărțământului. A știut să le folosească dând îndemnuri potrivit întâmplării ce se sărbătorea. Cu fiecare ocazie de felul acesta, Despărțămâtul și-a avut conferențiarul, și pentru tineret și pentru cei mai în vârstă, pentru încurajarea maselor și adâncirea legăturilor dintre cărturari și țărani. Iar cuvântul de îndrumare a președintelui și vicepreședintelui n-a lipsit nici când reușind prin ținuta lor, să adune într-un mănunchiu pe toți intelectualii satelor în cadrele Despărțământului.

Preoți și învățători,cu întreaga administrație comunală, formează un singur bloc de muncă și viață românească la aceste margini de țară…

Pentru a-și recruta elemente de legătură între conducere și sate și dintre țărănime, pentru  a avea pionieri și din rândurile poporului, a organizat două școli țărănești cu țărani în vârstă de 20-40 ani, educându-i timp de câte una lună, iarna, în tot ce poate interesa și fi de folos pentru viața de la țară, după un program bogat dar astfel întocmit ca să poată fi cu rezultat. Trebuie să accentuăm, că în acest scop ne-au stat la dispoziție toți intelectualii locali, fără deosebire. O surpriză din cele mai plăcute, afluența intelectualilor când este vorba de o mișcare a „Astrei”. Medici, judecători, avocați, agronomi, ingineri, profesori, învățători își oferă serviciile fără discuție pentru munca culturală-socială a Despărțământului în Carei sau la țară la fel. Reuniunea Femeilor îi întovărășește în toate acțiunile. De acea la ieșirea la țară descalecă 20-35 intelectuali, iar la munca în oraș se prezintă mai mulți decât ar fi nevoie. …” [17]

Pentru a stimula mamele în îngrijirea copiilor, organizații ale „Astrei” au acordat premii și mențiuni speciale pentru cei mai sănătoși copii, aduși din sate în „expozițiile” din localitățile unde se ținea câte o adunare cercuală sau de despărțământ.”  În anul 1934 în despărțământul Carei s-au organizat două astfel de „expoziții”. [17]

Anul 1934. Aurel Coza și soția, profesoara Augusta Coza, participând la o „expoziție„ de copii organizată de „Reuniunea Femeilor Române din Carei„ în colonia Horea.[17]

În cadrul „Astrei” Aurel Coza a desfăşurat, alături de soţia sa, profesoara Augusta Coza (născută Pelle) președinta „Societăţii Femeilor Române” – sora părintelui Ioniţă Pelle [41] – o foarte bogată şi susţinută activitate educativă în satele din împrejurimile Careiului, trezindu-le locuitorilor români de origine, conştiinţa naţională şi mândria de a fi români. [18]

Soții Coza, Aurel și Augusta au avut împreună doi copii, pe doctorul Aurel A. Coza [11][12][13] (1926-2005) și pe fiica Maria (căsătorită Pandrea, decedată în anul 1990).

În legătură cu prodigioasa activitate desfășurată de Aurel Coza în perioada 1927-1938 în cadrul depărțământului Carei al „Astrei”, oglindită în presa vremii, reamintim doar:

– În 1925 Despărțământul „Astra” din Carei era condus de Dr. G. Văleanu.

– La 12-14 septembrie 1926 adunarea generală „Astra” are loc la Zalău sub președinția lui Vasile Goldiș. Atunci a avut loc o expoziție de artă țărănească din 25 comune de sub Codru, de sub Rez și din ținutul Careilor.

– „Cea dintâi școală țărănească a „Astrei” a funcționat în 1932/33 la Sighetul Marmației în organizarea și finanțarea despărțământului condus de dr. V. Ilea. S-au înscris 28 de țărani care au urmat timp de 5 săptămâni cursuri de agricultură, creșterea vitelor, pomicultură, igienă, constituție și legile uzuale, legile administrative, cooperație și asociații țărănești, propagandă culturală, cântece și educație fizică, aptitudini și deprinderi religioase, cunoștiințe generale.

Apoi, școlile țărănești înființate în diferitele centre ale despărțămintelor și aflate sub conducerea organelor „Astrei”  au fost subvenționate de comitetul central al „Astrei” și s-au bucurat de tot concursul organelor locale și a Ministerelor (Agriculturii, Domenii, Interne și Instrucție Publică) al căror ajutor material a fost solicitat la „Astra” prin adrese speciale, ajutoare care în limita posibilităților s-au și acordat.

– La „Astra” fiecare din aceste școli se deschidea și se închidea cu un festival. Pe timpul duratei cursurilor (în zilele de sărbători) mai aveau loc șezători culturale cu programe artistice. Cursurile s-au predat gratuit.

– În despărțământul de plasă al „Astrei” din Carei condus de Aurel Coza au funcționat astfel de școli țărăneaști pentru țărani (bărbați) în anii 1934/35 și în 1936/37.” [17]

– „La 13 octombrie 1934 s-a inaugurat școala din Căpleni. În Căpleni, învățătorul Ioan Silaghi, notarul Nicolaie Saitiș și preotul Vasile Șuta au imprimat locuitorilor timbrul românismului. La inaugurare au participat din Carei intelectuali în frunte cu vicarul Alexandru Gera, preotul ortodox Ignatie V. Borza, profesorul Aurel Coza, prim-pretorul dr. Ioan Gherman. Cuvântările ținute de aceștia au fost aplaudate cu entuziasm.” („Hotarul”, octombrie 1934)

– „La 11 noiembrie 1934 ministrul Constantin Anghelescu a vizitat școlile din Sălaj și a fost impresionat de Liceul „Vasile Lucaciu” din Carei, exprimând laude directorului și corpului profesoral. A vizitat și școala din Căpleni și a fost mulțumit.” („Hotarul”, noiembrie 1934)

– „La 11 noiembrie 1934 s-a sărbătorit Ziua Unității Naționale prin conferințele profesorului Aurel Coza și prim-pretorului dr. Ioan Gherman urmate de un bogat program artistic.” („Hotarul”, decembrie 1934)

– În anul 1935 la comitetul central al „Astrei” s-au primit rapoarte de la 19 despărțăminte centrale județene și de la 45 de despărțăminte de plasă, printre acestea și de la Sălaj, cu depărțămintele de plasă Carei și Jibou. Ele se refereau la anchetele efectuate pentru constatarea gradului de sănătate al populației. „Necunoașterea standardului de sănătate a populației de la sate ca și necunoașterea câmpului de întindere a plăgilor medico-sociale au îndemnat foarte mulți medici membri ai Secției medicale și biopolitice a „Astrei” să întreprindă anchete pentru a constata atât gradul de sănătate al populației, cât și depistarea plăgilor existente spre a le combate cu mai mult folos. Găsim anchete făcute în despărțămintele Sibiu, Careii Mari (darea de seamă a d-lui doctor Benedec Vasile, medicul circumpscripției Carei-jur, cu sediul în Carei), Reghin, Miercurea Ciuc, Diciosânmartin, Cluj, etc.” Campania antimalarică în localitățile din jurul Careiului din anii 1933-36 s-a efectuat sub conducerea d-lui doctor Costina.” [17]

Volumul apărut în Biblioteca Astra, nr. 31, care conținea raportul referitor la „Activitatea „Astrei„ în 25 de ani de la Unire (1918-1943)„, autor dr. G. Preda, Sibiu 1944, Editura Astrei.

– „La Conferința „Astrei” ținută la Cluj în 1936, prezidată de prof. dr. Iuliu Moldovan, unde s-a adus în discuția președinților gruparea organizațiilor de pe frontieră, dl. Aurel Coza, entuziastul președinte al despărțământului Carei, a citit un raport detaliat asupra problemelor din plasa domniei sale și care așteaptă o grabnică rezolvare. Acest documentat raport a fost plin de sugestii pentru felul în care trebuie să se procedeze la studiul problemelor regiunii. Copia lui a fost trimisă tuturor organizațiilor de frontieră.” [29]

Anul 1937. Profesorul Aurel Coza și soția, Doamna Augusta Coza (născută Pelle), în satul (fosta colonie) Horea (maghiară Károlyipuszta), comuna Sanislău, județ Satu Mare.

„Un rol deosebit pentru culturalizarea celor de la sate l-a avut despărțământul din Carei al „Astrei” condus de Aurel Coza, prin inființarea în fiecare comună românească a unei mici biblioteci constituite din câteva sute de volume, anume la școli și la primării. Bibliotecile de la școli au fost donate de Casa Școalelor și de către „Astra” iar cele de la primării au fost cumpărate de către primării tot de la „Astra”. Cărțile erau din obișnuitul și cunoscutul repertoriu al Casei Școalelor și al „Astrei” – descrieri istorice, instrucțiuni și sfaturi gospodărești, părți alese din poezia și proza românească, cu un cuvânt: literatură aleasă și folositoare. Păcat că cele mai multe din acele cărți stăteau acoperite cu praf în sertarele primăriilor și școlilor, căci prea puțini se interesau de ele pentru a le citi.” [17]

Principalele acțiuni care stăteau în atenția conducerii despărțământului Astrei din Carei, pentru răspândirea culturii erau:

Înființarea Caselor Culturale.

Înființarea de biblioteci, astfel ca cel mai de frunte aranjament al Casei Culturale să fie biblioteca.

Înființarea de societăți culturale și religioase pentru cei în vârstă și pentru cei de ambele sexe.

Înființarea școlilor pentru adulți.

Răspândirea revistelor culturale și religioase. [17]

. Anul 1937. Aurel Coza în Gara Sanislău, după o activitate a „Astrei” la sate

.Anul 1938. Aurel Coza împreunăcu colaboratorii, după ce a participat la o activitate a „Astrei„.  

GRAIUL NEAMULUI

La 24 aprilie 1927 apare, sub conducerea unui comitet, ziarul „Graiul Neamului”, – Organ de propagandă culturală națională al „Astrei”, director profesor Aurel Coza. Săptămânalul continua strădaniile gazetei „Neamul nostru” și se imprima în patru pagini.  La „Graiul Neamului” au colaborat Ion Cleja, președintele învățătorilor din plasa Carei, N. Trăistaru, jurnalist, Grigore Pop, dr. Ioan Gherman, Vasile Șuta, profesor, G.P. Văleanu, V. Haiduc, Viorica Farcașiu, ș.a. În editorialul „Învierea” se arăta scopul ziarului: „Să facem din cultură cel mai de seamă mijloc al propășirii naționale fără a fi în slujba vreunui partid politic, urmărind numai binele de obște”. [30]

25 dec. 1928. „Graiul Neamului” – Organ de propagandă cultural-națională al „Astrei„. Director Aurel Coza

25 dec. 1928. Prima pagină a săptămânalui „Graiul Neamului”. Director Aurel Coza

Puțin mai târziu, peste trei ani, „Graiul Neamului” devine „Organul de propagandă cultural-națională al „Astrei” redactat de Secția din Carei a „Asociației Generale a Profesorilor Secundari” și trece în grija profesorilor din Carei, directorul publicației râmânând însă tot profesorul Aurel Coza: „Mai trebuie să pomenim și activitatea prin gazeta săptămânală a Despărțămantului. De zece ani își duce viața gazeta „Graiul Neamului”, discutând toate chestiunile locale și apărând la nevoie interesele naționale față de cei care le-ar călca în piciore. De un an Despărțământul a cedat-o pentru redactare Asociațiunii profesorilor, membrii și ei cu toții de ai Despărțământului și cei mai chemați să-i poarte grija pentru a apărea în condițiuni onorabile.” [17]  Săptămânalul „Graiul Neamului” și-a încetat apariția în 29 ianuarie 1939.

. 20 ian. 1930. „Graiul Neamului” – „Organul de propagandă cultural-națională al „Astrei„ redactat de Secția din Carei a „Asociației Generale a Profesorilor Secundari„, director Aurel Coza.

– va urma –

Horia Mărieș

NOTE

[29]. Graiul Neamului, mai 1927, Carei.

[30]. Scrisoarea PF Lucian adresată AGRU, 24.11.2009, Blaj –  www.catholica.ro/2009/11/24/scrisoarea-pf-lucian-adresata-agru/

[31]. http://www.agru.ro/istorie/

 

comentarii