AUREL I. COZA, păstrătorul memoriei lui Vasile Lucaciu pe aceste meleaguri. Partea a IV-a

• publicat la: 31 March 2014
AUREL I. COZA, păstrătorul memoriei lui  Vasile Lucaciu pe aceste meleaguri. Partea a IV-a

A.G.R.U.

“La data de 23 noiembrie 1929, se deschidea la Blaj cu binecuvântarea şi participarea IPS Vasile Suciu (Arhiepiscop şi Mitropolit de Alba Iulia şi Făgăraş) Congresul de constituire al Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi (A.G.R.U.), Asociaţie a apostolatului, a luptei pentru drepturile bisericii greco-catolice şi a întăririi vieţii comunităţilor parohiale prin iniţiative spirituale, caritative, culturale, recreative precum şi îndrumarea vieţii publice şi private conform eticii creştine catolice.

Noua Asociaţie se forma pe tradiţia Acţiunii Catolice, tradiţie ce va fi reafirmată mai târziu de documentul Conciliului Vatican II, Apostolicam Actuositatem 20. Laici implicaţi şi entuziaşti ca Alexandru Borza, Valer Pop, Augustin Popa, Iuliu Haţieganu, Nicolae Drăgan, Romul Boilă au reuşit cu sprijinul Ierarhiei şi a clerului nostru să organizeze în majoritatea parohiilor filiale ale AGRU. Congresele AGRU de la nivel eparhial şi naţional au reprezentat adevărate mărturii a unităţii şi manifestări anuale de amploare la care participau atât Ierarhii noştri cât şi reprezentanţii autorităţilor Statului. Congresele AGRU, organizarea AGRU copii, federalizarea “Reuniunilor mariane” în UMFRU (Uniunea Mariană a femeilor române unite), sprijinirea înfiinţării ASTRU (Asociaţia studenţilor români uniţi), încurajarea înfiinţării de coruri parohiale, editarea Buletinului AGRU (condus de pr. canonic Ion Agârbiceanu), publicarea de broşuri şi cărţi pentru diferitele categorii sociale, editarea Calendarului AGRU, memorii adresate autorităţilor pentru apărarea drepturilor Bisericii noastre, pelerinajele de la Bixad, Nicula, concursurile pentru elevi cu premii, iniţiative diversificate la nivelul parohiilor.” [31]

Dar mai era un motiv, specific situaţiei noastre, care a determinat înfiinţarea AGRU în acel moment: fraţii din cealaltă strană porniseră o acţiune de sufocare a Bisericii Române Unite, vânturând în parlament propunerea ca ea să fie trecută printre cultele minoritare. Nici nu se încheiase bine primul deceniu de la Unire, se mai trăia euforia Zilei celei mari, pregătită împreună de toţi românii… Iată că, mutatis mutandis, în 1929 şi 1990, ceea ce a determinat naşterea/renaşterea AGRU, a fost conştiinţa datoriei de a “susţine şi apăra Biserica Greco-Catolică, intensificarea vieţii spirituale a membrilor, îndrumarea vieţii publice şi private conform eticii creştine, în sentimentul iubirii de neam şi patrie”. (Episcopul de sfântă amintire Vasile Aftenie avea să folosească, în 1940, formula: “pentru Biserică, Neam şi Ţară”). Atâta doar că în 1929 asperităţile istorice erau mai atenuate decât cele trăite de noi în ultima jumătate de veac. Dar atunci, ca şi acum, era fermă dorinţa noastră de pace interconfesională. [32]

La 29 noiembrie 1929, lua formă concretă, prin congresul patronat de Mitropolitul Vasile Suciu, dorinţa exprimată în diverse întruniri şi conciliabule locale în Transilvania, de a opune asaltului secularizării (atunci încă nu se folosea termenul) şi atacurilor contra Instituţiei Bisericii, un laicat responsabil, organizat, puternic. Primul preşedinte a fost ales Valeriu Pop, un tânăr avocat din Bistriţa, preşedintele comitetului de iniţiativă, iar secretar general Augustin Popa, profesor la Academia teologică din Blaj (nu era preot). Membri marcanţi au fost: prof. Iuliu Haţieganu, Nicolae Drăgan, Romul Boilă, Alexandru Borza, Aurel Coza, ș.a.

Multiple activităţi aveau să se desfăşoare. Cele mai mobilizatoare erau congresele generale, care se ţineau în diferitele localităţi pentru a anima toate regiunile: Blaj, Carei, Oradea, Sighet, Aiud, Lugoj, Satu Mare. Din rapoartele congreselor eparhiale se vede ce capilară era organizaţia: şi satele erau antrenate (fiecărui paroh i se trimitea statutul), se ţineau prelegeri, se organizau pelerinaje, se ridicau troiţe.

La Cluj se organizase AGRU Copiilor. Dintre diferitele realizări amintim: federalizarea reuniunilor mariane (UMFRU = Uniunea Mariană a Femeilor Române Unite) şi înfiinţarea ASTRU (= Asociaţia Studenţilor Români Uniţi), cu care se colabora; conferinţe publice, cu subiect religios sau de cultură generală; editarea unui bogat buletin (director părintele Ion Agârbiceanu); publicarea de broşuri, în două colecţii, pentru popor şi pentru intelectuali, precum şi a unui foarte căutat calendar; înaintarea de memorii autorităţilor, pentru apărarea Bisericii Greco-Catolice; un pelerinaj la Roma şi, bineînţeles, acasă (Nicula, Bixad etc.); concursuri pentru elevi, dotate cu premii. O dovadă de eficacitatea noii asociaţii este replica FOR (= Frăţia Ortodoxă Română), care nu a întârziat să ia fiinţă.      

Când preşedintele Valer Pop s-a angajat în viaţa politică militantă, conform angajamentului iniţial, şi-a prezentat demisia (prof. dr. Iuliu Haţieganu specificase că în AGRU singura politică este cea a Crucii). La fel şi secretarul general. Au fost aleşi generalul Dănilă Papp, preşedinte, şi prof. Iacob Crişan, secretar general. Vicepreşedintele prof. Alexandru Borza, preşedintele eparhial Cluj, s-a ocupat ulterior efectiv de activitate, generalul Papp fiind numit ministru al României la Vatican. În această formaţie a fost surprins AGRU la instalarea comunismului şi interzicerea legală a activităţii Bisericii Greco-Catolice, după ce suferise în urma Diktatului de la Viena, zona ocupată fiind preponderent greco-catolică. [32]

- În luna iunie 1932 are loc la Carei Congresul diecezan A.G.R.U. condus de canonicul profesor Augustin Tătar și de dr. Dominic Niculăeș superiorul călugărilor franciscani. În final sosește și episcopul dr. Valeriu Traian Frențiu care a fost călduros salutat de profesorul-preot ortodox Ignatie V. Borza [26][43] și de primarul orașului Carei, dr. Valer Câmpian.

- În data de 10 decembrie 1932 în orașul Carei a fost organizată o grandioasă manifestare antirevizionistă de către un comitet format din vicarul Alexandru Ghera, profesorul-preot ortodox Ignatie V. Borza, profesorul Aurel Coza directorul Liceului “Vasile Lucaciu”, revizorul școlar Augustin Crespai, profesorul Pompei Tolca, profesorul dr. Emil Lobonțiu, prin-pretorul dr. Ioan Gherman, primarul orașului Carei dr. Valer Cîmpian, învățătorul director Grigore Rusu. [33

Anul 1933. Profesorul Aurel Coza vicepreședinte A.G.R.U.

.Anul 1935. Profesorul Aurel Coza, membru al Comitetului Central A.G.R.U

- Serbările religioase ale A.G.R.U. din Carei din anul 1934 s-au desfășurat în prezența unei delegații sosite de la Oradea și conduse de canonicul Augustin Maghiaru. În timpul ceremoniilor au rostit cuvântări intelectualii orașului Carei printre care amintim pe dr. Nicolae Dărăbanth deputat și primarul orașului Carei, profesorul Aurel Coza directorul Liceului “Vasile Lucaciu”, Corneliu Pop [43] directorul Școlii Normale de băieți din Carei, preotul ortodox, profesor Ignatie V. Borza, dr. G. P. Văleanu fost deputat și senator, fost primar al orașului Carei, dr. Ioan Gherman prim-pretorul plășii Carei, județul Sălaj, Augustin Crespai revizor școlar, Iosif Negrean, președintele “Asociației comercianților și industriașilor”, mare comerciant [34], Gavril Crișan secretarul general al primăriei din Carei și alții. [35]

- “La Congresul A.G.R.U. care s-a ținut la Beiuș în zilele de 1-2 iunie 1935 a participat și Organizația din Carei reprezentată de dl. Aurel Coza, directorul liceului “Vasile Lucaciu” și vicepreșdinte al A.G.R.U.-lui eparhial. La “adunarea poporală” care a avut loc după ședința festivă din prima zi a Congresului a luat cuvântul și dl. Știrbu din Carei. După cina din ziua de 2 iunie 1935, la ora 21, în sala festivă a Liceului de băieți s-a dat un reușit festival artistic în a cărui cadru dl. director Aurel Coza de la Liceul “Vasile Lucaciu” din Carei a ținut a strălucită și interesantă conferință despre starea sufletească a societății de azi, făcând apel la trebuința imperioasă a unei regenerări morale.” [36]

- În zilele de 25-27 octombrie 1935 s-a desfășurat la Carei Congresul general al A.G.R.U. cu participarea episcopilor dr. Valeriu Traian Frențiu al Oradei, dr. Iuliu Hossu episcop de Cluj-Gherla, dr. Valer Pop ministrul justiției și a unei mari mulțimi de credincioși din mai multe județe. În predica sa, episcopul dr. Iuliu Hossu a tălmăcit rostul A.G.R.U.: “Alipirea credincioșilor și clerului nostru față de Roma, strămoașa noastră de sânge și credință.” Acest discurs îl combătea pe profesorul ortodox Onisifor Ghibu care cerea denunțarea Concordatului. Imediat după acest Congres general al A.G.R.U., dr. Alexandru Lepădatu, ministrul culturii publică în “Viitorul” din 27 octombrie 1935 o scrisoare în care îl combate la rândul său pe Onisifor Ghibu [4] (ambii fiind de confesiune ortodoxă) arătând rolul uriaș al Bisericii Române Unite (B.R.U.) la progresul neamului românesc, susținând că Biserica Română Unită este o biserică la fel de românească, ca și Biserica Ortodoxă Română (B.O.R.). [37]

- Congresul A.G.R.U. ținut la Carei în 1936 condamnă folosirea puterii de stat în scopuri de prozeletism religios ortodox. Pelerinii sunt îndrumați să facă anual pelerinaj la mănăstirea franciscanilor uniți din Drăgești Bihor. Au celebrat slujbe religioase episcopul dr. Traian Frențiu, ilustr. sa dr. Gheorghe Miculaș prepozit, a cântat corul Hubic condus de dr. Dominic Niculăeș superiorul franciscan.

- În 19 octombrie 1938 a fost instalat ca primar al Careiului colonelul Toma Nadolu iar ca viceprimar dr. Schusteritsch Bela, secretar general al primăriei fiind numit Gavril Crișan. Cu ocazia ceremoniei de instalare, au luat cuvântul protopopul ortodox Ignatie V. Borza, protopopul rutean greco-catolic Iuliu Pop, canonicul greco-catolic Gheorghe Mureșan, parohul reformat D. Gonczy, preotul romano-catolic N. Denderle, părintele luteran A. Redey, reprezentantul comunității evreiești Rudolf Kripka, dr. Cornel Câmpian, Ioan Știbu directorul școlii primare nr. 2, Dumitru Alunaru în numele corpului didactic, Iosif Negrean în numele “Asociației comercianților și industriașilor” din Carei.

 - va urma -

Horia Mărieș

————————————–

NOTE

[29]. Graiul Neamului, mai 1927, Carei.

[30]. Scrisoarea PF Lucian adresată AGRU, 24.11.2009, Blaj -  www.catholica.ro/2009/11/24/scrisoarea-pf-lucian-adresata-agru/

[31]. http://www.agru.ro/istorie/

[32]. Graiul Neamului, nr. 24/25, decembrie 1932. Carei.

[33]. Iosif Negrean. S-a născut în Dindești la data de 12 martie 1892. A absolvit liceul și apoi școala comercială. Începând cu anul 1919 devine comerciant independent de pielărie în Carei. A fost vicepreședintele Asociației Comercianților, președintele Comisiei de Îndrumare a Școlii de Ucenici Comercianți, a fost începând cu anul 1925 vreme îndelungată consilier local al Primăriei din Carei, a fost casierul parohiei greco-catolice și al Casei de Cultură greco-catolice din Carei, a fost președintele Asociației Tinerilor Comercianți fondată de el, precum și membru în consiliul director al Casei de Economii din Carei. In ziua de 9 mai 1940, prin Înalt Decret Regal, Majestatea Sa Regele a binevoit a-i conferi Medalia “Meritul Comercial și Industrial” Clasa I-a. Articolele scrise de el pe teme comerciale și industriale au apărut în ziarele locale și în Foia Comercianților (Kereskedök Lapja). A părăsit această lume în data de 21 august 1959 fiind înmormântat în cimitirul Mesterrészi din Carei.

[34]. Hotarul nr. 14, ianuarie 1934, Carei.

[35]. Vestitorul, 15 iunie – 15 iulie 1935, Nr. 13-14

[36]. Curierul creștin, nr. 21 și nr. 23 din 1935, Cluj.

[37]. Marin Pop: Alegerile comunale și județene din anul 1930 în județul Sălaj și o radiografie a orașului Zalău în anii ’30, Caiete Silvane, 13 martie 2010.

 

comentarii

de Tiberiu Vanca la 3 April 2014 - 20:05

Felicitări D-ule Horia Mărieş! Este multă nevoie să se scrie despre defuncta-reînviată Sfânta Biserică Română Unită cu Roma Greco-Catolică. Articolul Domniei Voastre se înscrie pe această trebuinţă.

de Horia Mărieș la 3 April 2014 - 20:08

@Tiberiu Vanca : Mulțumesc!

Lasati un comentariu