Partidul Naţional Liberal a sesizat Curtea Constituţională cu privire la Legea insolvenţei

• publicat la: 30 April 2014
Partidul Naţional Liberal a sesizat  Curtea Constituţională cu privire la Legea insolvenţei

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor a depus ieri, marţi – 22 aprilie 2014, o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (PL-x nr. 90/2014) adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 15.04.2014.

Potrivit Sesizării de neconstituţionalitate depuse de parlamentarii PNL, Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă încalcă mai multe principii constituţionale, precum: dreptul la proprietate, accesul liber şi neîngrădit la justiţie, dar şi obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor în vigoare.

Legea adoptată de Camera Deputaţilor nu respectă, potrivit deputaţilor liberali, prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative  – republicată 2010 şi, deci, nici articolul 1, alin. 5 din Constituţia României, care prevede că „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”. Astfel, spre exemplu, actul normativ a fost adoptat de către Camera Deputaţilor fără „redactarea tezelor prealabile şi aprobarea lor de către Guvern, înainte de sesizarea Parlamentului”, dar şi fără a se întocmi, în prealabil, un studiu de impact, aşa cum era legal, având în vedere că este vorba despre o lege complexă.

Totodată, Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă încalcă dreptul de proprietate, drept constituţional clar stipulat în Constituţia României la art. 44. Astfel, articolul 39 alineatul 6 al actului adoptat de Camera Deputaţilor stabileşte faptul că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar provizoriu decide înstrăinarea bunurilor debitorului pentru cheltuieli de procedură. Propunerea se publică în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI) şi poate fi atacată în 3 zile de la publicare. „Încălcarea dreptului de proprietate rezultă şi din faptul că administratorul (plecând de la premiza că nu a fost desemnat comitetul creditorilor) nu cunoaşte situaţia exactă a firmei, nu ştie care sunt creditorii şi care sunt şansele de redresare a societăţii şi poate decide înstrăinarea unui activ esenţial pentru redresarea debitorului. În acest caz, scopul acceptării limitării dreptului de proprietate al debitorului nu mai subzistă, nici interesul privat, nici cel public nefiind satisfăcute”, se arată în sesizarea înaintată Curţii Constituţionale.

Nici dreptul de proprietate al creditorilor nu este respectat, susţin parlamentarii liberali, arătând că administratorul poate vinde bunuri înainte de notificarea lor, astfel încât aceştia nu pot verifica oportunitatea şi legalitatea unei astfel de vânzări, chiar dacă vânzarea ar putea afecta posibilitatea de valorificare a creanţelor. „Mai mult, propunerea de vânzare se publică numai în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă şi poate fi atacată în 3 zile de la publicare. Legea nu prevede faptul că accesul (cel puţin electronic) la BPI este liber, deci pentru ca un creditor să poată afla despre propunerea administratorului provizoriu trebuie să achite o taxă Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (conform HG 124/2007) şi să verifice periodic BPI pentru a vedea ce proceduri s-au deschis, pentru că este posibil ca până la expirarea termenului să nu fi primit nicio comunicare în legătură cu procedura. În acest mod, liberul acces la justiţie devine iluzoriu, fiind condiţionat de existenţa abonamentului la BPI“.

În aceeaşi ordine de idei, elementul de neconstituţionalitate al Legii privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă îl reprezintă încălcarea accesului liber la justiţie, principiu stipulat în Constituţia României la art. 21. Astfel, „în situaţia insolvenţei, comunicarea actelor de procedură se face numai prin publicare în BPI. Inclusiv hotărârile judecătoreşti se consideră comunicate în acelaşi mod. Având în vedere că pentru a putea accesa BPI este nevoie de plata unei taxe, rezultă că pentru a putea formula o cale de atac sau o contestaţie, după caz, persoana interesată este condiţionată de acea plată. Accesul la justiţie este blocat, dar, mai grav, neformulând căi de atac sau contestaţii, persoana interesată pierde definitiv drepturile respective.

Nu se poate susţine că taxa aceasta serveşte vreun interes public, deoarece în legea sesizată, la art. 42 alin. 1, se arată că toate costurile legate de publicarea actelor de procedură sunt suportate din taxele achitate la registrul comerţului”, arată reprezentanţii Partidului Naţional Liberal.

Mai mult, noul act normativ creează un cadru legislativ discriminatoriu între participanţii la procedura de insolvenţă ce au domiciliul/sediul în România faţă de cei din alte state ale Uniunii Europene. Pentru aceştia din urmă, accesul la Buletinul Procedurilor de Insolvenţă devine obligatoriu, deşi el este unul dificil ca şi procedură pentru non-cetăţenii României, iar conform Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 1393/2007 privind notificarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, se prevede ca actele de procedură să se comunice individual. „Conform art. 42 alin. 1 (oricât de imprecisă ar fi norma), pentru aceştia din urmă comunicarea actelor de procedură se face conform Codului de Procedură Civilă, ceea ce instituie un tratament discriminatoriu între creditori”, consideră deputaţii PNL.

Sesizarea de neconstituţionalitate cu privire la Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (PL-x nr. 90/2014) a fost depusă la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor însoţită de o listă cu 83 semnături de susţinere din partea reprezentanţilor Grupului PNL.

 

Lasati un comentariu