Pagina principala / Opinii / În prag de alegeri europarlamentare- 25 mai 2014

În prag de alegeri europarlamentare- 25 mai 2014

Afrodita Iorgulescu de la cotidianul.ro  prezintă  câteva informaţii legate de Parlamentul European,informatii utile pentru a putea vota cât de cât în cunoştinţă de cauză.

Uniunea Europeană (UE) (TheEuropean Union (EU)) (http://europa.eu) este o uniune economică şi politică a 28 state membre: Austria (din 1995), Belgia (1952), Bulgaria (2007), Cipru (2004), Croaţia (2013), Danemarca (1973), Estonia (2004), Finlanda (1995), Franţa (1952), Germania (1952), Grecia (1981), Irlanda (1973), Italia (1952), Letonia (2004), Lituania (2004), Luxemburg (1952), Malta (2004), Polonia (2004), Portugalia (1986), Regatul Unit (1973), Republica Cehă (2004), România (2007), Slovacia (2004), Slovenia (2004), Spania (1986), Suedia (1995), Ţările de Jos (Olanda) (1952), Ungaria (2004).

UE îşi are rădăcinile în Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (European Cool and Steel Community (ECSC)), creată în 1951, şi în Comunitatea Economică Europeană (European Economic Community (EEC)) – care a stabilit uniunea vamală – şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (European Atomic Energy Community (Eoratom)), create în 1958, de şase ţări fondatoare: Belgia, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda şi Germania de Vest.

Instituţiile principale ale UE sunt:

– Parlamentul European (preşedinte Martin Schulz), cu rol legislativ – camera inferioară,

– Consiliul European (preşedinte Herman Van Rompuy), fără rol legislativ, care stabileşte obiective generale şi priorităţi,

– Consiliul UE (preşedinţia Ciprului), cu rol legislativ alături de Parlamentul European – camera superioară,

– Comisia Europeană (preşedinte J.M. Barroso), cu rol executiv – este “guvernul”,

– Curtea Europeană de Justiţie,

– Curtea Europeană a auditorilor,

– Banca centrală Europeană (Mario Draghi).

• Parlamentul European (PE) (http://www.europarl.europa.eu)

Parlamentul European este singurul organ al UE ales în mod direct şi una dintre cele mai mari adunări democratice la nivel mondial. Cei 736 de deputaţi (membri PE (MEPs)) au reprezentat cele circa 500 de milioane de cetăţeni ai UE în legislatura 2009-2014.

În 1979, au avut loc primele alegeri democratice, directe pentru Parlamentul European.

Membrii PE (MEPs) (deputaţii) sunt aleşi direct de către cetăţenii UE la fiecare cinci ani. Ultimele alegeri au avut loc în 2009, deci următoarele alegeri vor fi în 2014 (22-25 mai 2014). PE este alcătuit din totalitatea membrilor săi din statele membre ale UE.

Membrii PE (deputaţii) aparţinând unui stat membru UE sunt persoane fizice, în general membri ai unei formaţiuni politice (partid) din respectivul stat membru (care face sau nu face parte din Parlamentul naţional) sau independenţi. Numărul deputaţilor pentru fiecare stat membru este aproximativ proporţional cu populaţia sa. Tratatul de la Lisabona (1 dec. 2009) prevede că nici o ţară nu va putea avea mai puţin de 6 deputaţi şi mai mult de 96 deputaţi; în consecinţă, la alegerile din 2014, numărul deputaţilor pentru Germania va fi redus de la 99 la 96, în timp ce pentru Malta acest număr va creşte de la 5 la 6. România va avea 32 deputaţi (MEPs).

Odată ce sunt aleşi, deputaţii se organizează în funcţie de propriile afinităţi politice. Ei formează grupuri politice, pentru a-şi apăra mai bine poziţiile, dar pot rămâne ne-afiliaţi. Numarul total al deputaţilor (MEPs) într-o legislatură de cinci ani = suma deputaţilor din partea statele membre = suma deputaţilor din toate grupurile politice + suma deputaţilor ne-afiliaţi.

La nivelul statelor (membre UE sau nemembre UE) avem partidele (formaţiunile politice), iar la nivelul Europei (la nivel european) avem partidele politice europene. Un partid se poate afilia la cel mult un partid politic european, devenind chiar membru plin.

Unpartid politic european este o organizație constituită pe baza unui program politic, ai cărei membri sunt fie partide(din state membre UEsau nemembre UE), fie persoane fizice, şi care este reprezentată în mai multe state, membre sau nemembre UE.

Există în prezent 13 partide politice europene (a se vedea o scurtă prezentare a lor în

Anexa 1), şi anume:

– Partidul Popular European (PPE) (European People’s Party (EPP)) (http://www.epp.eu/)

– Partidul Socialiştilor Europeni(PSE)(Party of European Socialists (PES)) (http://pes.eu/)

– Alianța Liberalilor si Democraților pentru Europa (ALDE)(Alliance of Liberals and

Democratic Party for Europe(ALDE)) (http://www.aldeparty.eu/en)

– Partidul European al Verzilor (European Green Party)

(http://campaign.europeangreens.eu/)

– Alianţa Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ACRE) (Alliance of European

Conservatives and Reformists (AECR)) (http://www.aecr.eu/)

– Partidul Stângii Europene (European Left) (http://european-left.org/)

– Mișcarea pentru o Europă a Libertăților și Democrației (MELD)

(http://www.meldeuropa.com/)

– Partidul Democrat European (http://pde-edp.eu/)

– Alianța Liberă Europeană (ALE) (European Free Alliance (EFA))

(http://e-f-a.org/home/)

– Alianța Europeană pentru Libertate (European Alliance for Freedom)

(http://eurallfree.org/)

– Alianța Mișcărilor Naționale Europene (AEMN ) (http://aemn.eu/)

– Mişcarea Politică Creştină Europeană (ECPM ) (http://ecpm.info/)

– Democrații Europeni (EUD) (http://eudemocrats.org/eud/index.php)

(www.europeansunitedfordemocracy.org)

De exemplu, în România:

– P.N.T.C.D., U.D.M.R. şi P.D.L. sunt membri plini ai PPE, P.M.P. (desprins din P.D.L.) are intenţia, se pare, de a se afilia la PPE şi la fel, probabilPartidul Forţa Civică (după siglă);

– P.S.D. este membru plin al PSE;

– P.N.L. este membru plin al ALDE;

– Partidul Noua Republică este membru ACRE.

Nu cunoaştem alte afilieri, dar dacă există, era foarte important să fie făcute publice cel puţin acum, în campania electorală pentru europarlamentare.

Un grup politic în Parlamentul European este o grupare constituită pe baza unor afinităţi politice, ai cărei membri sunt fie deputaţi aparţinând unor partide din state membre UE (partide afiliate sau nu la partidele politice europene), fie deputaţi independenţi.

Pentru a se forma un grup politic sunt necesari minimum 25 deputaţi, şi cel puţin un sfert din statele membre ale UE trebuie să fie reprezentate în grup. Deputaţii (membrii PE) nu pot să aparţină la mai mult de un grup politic.

Unii deputaţi nu aparţin niciunui grup politic şi sunt cunoscuţi ca membri neafiliaţi (non- attached Members) (NI).

Nu este obligatoriu ca toţi deputaţii aparţinând unui partid (afiliat sau nu la un partid politic european) să facă parte din grupul politic corespunzător; unii pot rămâne neafiliaţi.

Deci, deputaţii neafiliaţi pot fi membri ai unui partid sau independenţi, iar deputaţii independenţi (care nu aparţin nici unui partid) pot intra într-un grup politic sau pot rămâne neafiliaţi.

Există în prezent 7 grupuri politice care îşi desfăşoară activitatea înParlamentul European (a se vedea o scurtă prezentare a lor în Anexa 2), şi anume:

1. grupul PPE (EPP) – Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat),

2.grupulS&D – Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din PE,

3.grupulALDE – Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa,

4.grupulVerts/ALE (Greens/EFA) –Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană,

5.grupul CRE (ECR) – Grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni – grup nou,din 2009,

6.grupulGUE/NGL – Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică,

7.grupulEFD – Grupul Europa Libertății şi Democrației.

În legislatura 2009-2014, distribuţia celor 736 locuri în PE pe cele 7 grupuri politice plus neafiliaţii a fost următoarea:

–  265, adică 36%, în grupul PPE (EPP),

– 184, adică 25%, în grupul S&D,

– 84, adică 11,4% în grupul ALDE,

– 55, adică 7,5%, în grupul GREENS/EFA,

– 54, adică 7,3%, în grupul ECR,

– 35, adică 4,8%, în grupul GUE/ NGL,

– 32, adică 4,3%, în grupul EFD,

– 27, adică 3,7%, deputaţi neafiliaţi (NI).

Trebuie spus că PE a fost condus, în legislatura 2009-2014, de o coaliţie între populari (grupul PPE) şi socialişti (grupul S&D) !

România, în legislatura 2009-2014, la populaţia sa declarată de 21,5 milioane de locuitori la alegerile pentru PE din 2009, a avut 33 de deputaţi (membri în PE).

În august 2012, de exemplu, distribuţia celor 33 de deputaţi era următoarea:

– 14 în grupul PPE (P.D.L.cu 11 deputaţi, U.D.M.R. cu 3 deputaţi, în timp ce P.N.Ţ.C.D. (P.N.Ţ., prin demersul lui Corneliu Coposu din 1987, a aderat la Internaţionala Creştin Democrată şi a fost înregistrat sub denumirea de P.N.Ţ.C.D. la 8 ianuarie 1990) nu are deputaţi în grupul PPE, fiind ţinut în afara Parlamentului din România);

– 11 în grupul S&D (toţi de la P.S.D.);

– 5 în grupul ALDE (toţi de la P.N.L.);

– 3 neafiliaţi la niciun grup.

Acum, în urma alegerilor din 2012 (şi a migrărilor), distribuţia celor 33 de locuri este următoarea:

(http://www.europarl.europa.eu/meps/ro/search.html?country=RO)

– 14 în grupul PPE (P.D.L. cu 9 deputaţi, U.D.M.R. cu 2 deputaţi, P.N.T.C.D. cu 1 deputat (Sebastian Bodu), P.M.P. cu 1 deputat (Cristian Preda), 1 independent (L. Tokes));

– 11 în grupul S&D (P.S.D. cu 10 deputaţi, P.C.cu 1 deputat (George Sabin Cutaş));

– 5 în grupul ALDE (toţi de la P.N.L.);

– 0 în grupul ECR (Partidul Noua Republică);

– 3 neafiliaţi la niciun grup (1 de la P.S.D. (A. Severin) şi 2 de la România Mare).

 Cea mai mare parte a activităţii de profunzime în Parlamentul European se desfăşoară în cadrul comisiilor specializate (ca şi în Parlamentele naţionale); acestea elaborează rapoarte, care, ulterior, sunt supuse la vot în plen.

Principalele documente (acte legale) ale PE au trei forme: reglementări (regulations), directive şi decizii. Reglementările devin lege în toate statele membre, fără cerinţa unor măsuri de implementare şi au automat prioritate faţă de prevederile interne corespunzătoare. Acest lucru arată importanţa mai mare a Parlamentului European faţă de Parlamentele naţionale, şi deci importanţa care trebuie acordată alegerilor europarlamentare !

Deoarece PE reprezintă toţi cetăţenii europeni, multilingvismul adunării a devenit una dintre cele mai importante caracteristici ale acesteia. Documentele parlamentare sunt publicate în toate limbile oficiale ale UE, iar fiecare deputat (membru în PE) are dreptul de a lua cuvântul în limba oficială pe care o preferă.

Toţi cetăţenii UE dispun de dreptul de acces la documentele PE (ca şi la cele ale Consiliului şi ale Comisiei UE). PE oferă acces direct la majoritatea documentelor sale, în format electronic.

• Alegerile din mai 2014 pentru Parlamentul European

(http://www.elections2014.eu/en)

Perioada alegerilor în cele 28 state membre ale UE este 22-25 mai 2014. Vor fi aleşi

751 membri în Parlamentul European pentru legislatura 2014-2019, reprezentând 503,7 milioane locuitori ai Uniunii Europene (în 2012). Suprafaţa UE este de 4.284.730 kmp, densitatea fiind de 135 locuitori/kmp (în 2012).

România a intrat în UE în 2007 (1 ianuarie). La o populaţie a României tot de 21,5 milioane (pe o suprafaţă de 237.500 kmp), la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014 vor fi aleşi 32 deputaţi (membri PE) (http://www.elections2014.eu/en/in-the-member-states/Romania).

Rezultatele alegerilor europarlamentare din mai 2014, din cele 28 state membre, vor determina compoziţia grupurilor politice din PE, deci compoziţia PE, pentru următorii 5 ani.

În consecinţă, campania electorală naţională (dintr-un stat membru) actuală a unui partid afiliat la un partid politic european este strâns legată de campania electorală europeană a respectivului partid politic european.