Pagina principala / Stiri interne / Liderul UDMR,preocupat de imaginea României

Liderul UDMR,preocupat de imaginea României

Vicepremierul UDMR Kelemen Hunor, ministru al Culturii în Guvernul Ponta 3, a declarat joi la RFIcă imaginea României în străinătate este „destul de proastă”, din cauza conflictului dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta.

În opinia lui Kelemen Hunor, „nu este o situaţie foarte promiţătoare pentru situaţia României”.

„Dar eu vă spun că în această campanie am ocazia să mă întâlnesc cu oameni prin ţară, nimeni nu mă întreabă de acest scandal, nimeni nu mă întreabă nici de preşedinte şi ce-a declarat preşedintele, nici ce-a declarat premierul. Toată lumea mă întreabă despre locuri de muncă, mă întreabă despre fonduri europene, despre infrastructură, mă mai întreabă despre Universitatea de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş. Deci doar noi avem impresia că toată ţara e foarte atentă la acest duel, la acest scandal mediatic, declaraţii în dreapta, declaraţii în stânga. Îmi pare rău, dar am impresia că aşa vom continua până în noiembrie”, a declarat liderul UDMR pentru sursa citată.

Vicepremierul crede însă că imaginea României are de suferit, din cauza conflictului Băsescu-Ponta.”Vă daţi seama, când preşedintele în fiecare zi spune despre premier lucruri grave şi nu aduce dovezi, când premierul face declaraţii despre preşedinte, n-are cum să nu sufere imaginea României”, a spus liderul UDMR.

Vicepremierul nu sufla insa nici un cuvânt despre actiunile prin care dirijează banii culturii române către comunitatea maghiară(aici)

„Toți banii contribuabilului român, aflați pe mâna sa, au fost direcționați aproape exclusiv în beneficiul minorității maghiare. Spre exemplu pentru monumentele aparținând minorității maghiare s-au alocat 7 milioane de lei. Pentru complexul Sarmisegetusa Regia, obiectiv de patrimoniu UNESCO de importanță mondială, au fost alocați 90 000 lei. Adică de vreo 78 de ori mai puțin. La audierea sa, pentru avizarea în postul de ministru, Hunor a afirmat cu ipocrizie că abia așteaptă ca un nou Cod al patrimoniului cultural să ajungă pe masa Parlamentului. “Un Cod (…) care va fi un ghid pentru viața noastră socială, pentru instituțiile subordonate, pentru fiecare instituție”, a mai spus acesta. Codul său îl cunoaștem deja, reiese clar din documentele pomenite. Spre exemplu, un județ întreg –  Bacăul, a primit doar 100.000 lei pentru protejarea patrimoniului său, în timp ce Castelul Miko (actualmente Muzeul Secuiesc al Ciucului), a primit, via Hunor, peste 3.000.000 lei iar fostul Sediu al așa ziselor Scaune secuiești, azi Biblioteca Județeană Covasna, municipiul Sfântul Gheorghe, a primit 1.015.000 lei.
În Sălaj toată suma de 1.660.075,78 lei a fost alocată pentru doar trei obiective, respectiv trei biserici reformate. Județul Harghita  a primit din bugetul Culturii 5.649.668,00 lei, și Covasna 5.521.644,69 lei adică însumat mai mult decât sume media alocată unui număr de 10 județe ale României. Evident banii s-au îndreptat către „obiective” maghiare din cele două județe unde (încă) mai trăiesc și români, supuși de peste două decenii unei presiuni constante și continue de deznaționalizare. Kelemen Hunor este un campion al deznaționalizării românilor, ca principiu. În august 2009, Kelemen Hunor declara ritos că statul român nu are un caracter național, deși Hunor este la bază veterinar nu istoric nici vreun expert în orice domeniu ar avea de-a face cu ideea, cartea, cultura.

Hunor a tăiat orice fel de fonduri pentru reabilitarea sau restaurarea monumentelor de importanță maximă dintre care: Ansamblul Curții Domnești cu Biserica Domnească, Sf. Nicolae, sec. XIV – XVI Curtea de Argeș; Conac Rosetti Balș, sec XVII, Pribești;  cetățile antice Halmyris, Argamum, Dinogeția;  Cetățile Dacice din Munții Orăștiei: Sarmizegetusa Regia, sec I a.Chr-sec II p.Chr, obiectiv special UNESCO;  Forum Sarmizegetusa Ulpia Traiana, sec II,; Biserica AMD și Sf. Gheorghe a fostei Mânăstiri Humor, obiectiv special  UNESCO; Curțile Domnești, sec. XIV – XVI, Suceava.
În schimb deși a ignorat total Curțile Domnești, Hunor a avut o pasiune specială pentru dezgroparea rămășițelor domnitorii români ca să-i verifice la ADN, pentru a se proba ne-românitatea lor. Premisă lansată din start fără nicio bază istorică, o adevărată demență, deoarece ca să verifici filonul ADN trebuie un referențial, o probă martor de plecare. Ori de exemplu, pentru a compara mostrele prelevate până acum, asumate aprioric deja a aparține unor așa ziși cumani, teorie complet neștiințifică și lipsită de orice suport, ar trebui să ai probe de la o populație denumită de istoricii contemporani ca fiind “cumană” ce provenea dintr-un miliard de triburi asiatice, turcice, care, la rândul lor, s-au incrucișat de-a lungul secolelor (până să ajungă pe plaiurile mioritice) cu o mie de alte populații din zonă.
Tema principală a lui Hunor nu era însă una științifică ci propagandistică,  ce ținteau anihilarea reperelor istorice și identitare. Acest tip de acțiune reprezintă provocare serioasă pentru structurile statului român, minate de un continuu război axiologic”.

“Piatra funerară a grofului Acaţiu Barcsay (principe al Transilvaniei pentru doi ani) a fost „plantată”, în urmă cu trei ani, fără forme legale în zona monumentală a Devei, la iniţiativa liderului UDMR Attila Dezsi, pe atunci prefect al judeţului Hunedoara.

Recent, un complet de judecată de la Curtea de Apel Albă Iulia a obţinut probele care arată fără drept de tăgadă că avizul ministrului Culturii, Kelemen Hunor, nu are acoperire legală. Obeliscul aşa-zisului proprietar al Cetăţii Deva a fost înălţat pe un lung şir de abuzuri şi ilegalităţi,

Dezvelirea obeliscului din faţa Prefecturii Hunedoara, în 12 noiembrie 2011, a fost o sărbătoare a comunităţii maghiare la care au participat lideri UDMR din Transilvania în frunte cu preşedintele Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi atunci ca acum. Monumentul fusese amplasat în spaţiul public cu două zile mai devreme şi încă de atunci existau dubii cu privire la legalitatea construcţiei.

Autorităţile locale au folosit toate tertipurile birocratice ca să ţină departe de ochii curioşilor documentele obeliscului. (mai apoi aveam să aflăm că nici nu aveau ce arăta pentru că avizul Ministerului Culturii a ajuns la Primăria Deva cu două zile după inaugurarea festivă, astfel că şi autorizaţia de construcţie a fost ticluită retroactiv).

Nu putem să nu amintim despre faptul că în data de 6 noiembrie 2012,aflat în Carei în plină campanie electorală,acelaşi lider UDMR  a participat la depunerea capsului timpului la Teatrul Municipal,unde nu a fost invitat nici măcar un consilier  local de la altă formaţiune decât UDMR şi nici un director român de la vreo instituţie publică locală.Delegaţia UDMR a fost apoi invitată la Cantina de ajutor social a oraşului,proaspăt renovată dar neinaugurată.Cu această ocazie a  făcut referire la inoportunitatea investiţiei ce prevede realizarea unui catarg pentru  steagul naţional al României.

A fost trecută sub tăcere şi situaţia din municipiul Carei unde convieţuiesc  etnici români şi maghiari  de sute de ani  dar  după preluarea preşedinţiei UDMR Carei de către actualul primar,românii nu mai au reprezentant local în administraţia locală,atât primarul cât şi viceprimarul fiind de la UDMR,situaţie nemaiîntâlnită în ţară în condiţiile în care românii reprezintă peste 40%  din populaţia oraşului.

 

comentarii