Listele electorale sunt umflate cu peste 1,3 milioane de persoane

• publicat la: 24 May 2014
Listele electorale sunt umflate cu peste 1,3 milioane de persoane

Conform datelor venite de la primari şi publicate de AEP, în 2014 sunt mai mulţi alegători decât în 2007. Nu au fost radiaţi de pe listele electorale cetăţenii români care s-au înscris pe listele de la Budapesta.

Surprize, surprize cu numărul de alegători din liste

Joi 24 aprilie a.c., AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) a dat publicităţii numărul de alegători de pe listele electorale permanente: 18.300.376; Pe 10 mai a.c., AEP dă publicităţii un alt număr de alegători de pe listele electorale: 18.285.509; În sfârşit, pe 16 mai a.c., AEP dă publicităţii numărul definitiv de alegători de pe listele electorale: 18.226.995. După cum se vede, între „raportarea” din 24 aprilie şi cea definitivă di 16 mai există o diferenţă în minus de 73.381 de alegători. Într-un comunicat de presă anexat la a doua raportare, cea din 10 mai) AEP precizează de unde vine diferenţa în minus de 14.867 de alegători:

Diferența dintre cele două cifre apare ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în registrul electoral aferent localităților conduse de aceștia și a unui import de date programat de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI”. Când se dă a treia raportare, AEP precizează de ce există acum o diferenţă mult mai mare (cea între 10 şi 16 mai) – 58.514 alegători. Se repetă explicaţia anterioară, dar apare o explicaţie în plus: „s-au radiat din liste cetăţenii români înscrişi pe lista electorală a altui stat”. Numai că AEP nu menţionează câţi alegători din cei 58 de mii sunt pe listele altui stat şi care este acesta (sau acelea). De ce oare?

Dar indiferent de câte explicaţii ar da AEP (sau de fapt ce au operat – în premieră – primarii din România) listele sunt bine umflate. Vă prezentăm mai jos numărul de alegători de la ultimele 12 alegeri care s-au ţinut în România între 2007 şi 2012:

19.05.2007 (referendum demitere T.B) – 18.301.309

25.11.2007 (referendum uninominal) – 18.296.459

25.11.2007 (alegeri europarlamentare) – 18.224.597

01.06.2008 (alegeri locale turul unu) – 18.543.835

30.11.2008 (alegeri parlamentare) – 18.253.616

07.06.2009 (alegeri europarlamentare) – 18.197.316

22.11.2009 (referendum unicameral) – 18.293.277

22.11.2009 (alegeri prezidenţiale tur I) – 18.293.277

06.12.2009 (alegeri prezidenţiale turII) – 18.303.224

10.06.2012 (alegeri locale un singur tur) – 18.315.880

29.07.2012 (referendum demitere TB) – 18.292.464

09.12.2012 (alegeri parlamentare) – 18.180.175

16.05.2014 (alegeri europarlamentare) – 18.226.995

După cum se poate observa numărul de alegători de pe listele electorale permanente din 16 mai 2014 (cel definitiv şi după care se vor face calculele după votare) este mai mare decât numărul de alegători de la europarlamentarele din 2007 şi 2009 şi chiar decât cel de la alegerile parlamentare din decembrie 2012. Suntem în faţa unui non sens de zile mari. Adică din 2007 nu a mai decedat nimeni, ba, mai mult, s-a şi înviat prin decembrie 2009. Atenţie însă, inclusiv numărul de alegători din 2007, de la care ne plecăm, este umflat.

 Care este numărul corect de alegători pe listele permanente

Pentru a afla numărul real de alegători de pe listele electorale vom apela la datele definitive ale recensământului din 2011 (datele definitive includ înregistrările efectuate în teren în octombrie 2011 plus datele obţinute în 2012 şi 2013 prin colectare indirectă, pe cale administrativă – s-au găsit cu această ocazi peste 1,1 milioane de persoane în plus faţă de octombrie 2011).

Ca să vedem concret câţi alegători sunt în realitate, vom face câteva operaţiuni aritmetice:  la populaţia stabilă (compusă din persoane despre care se ştie că sunt sigur în ţară + persoane despre care se ştie că sunt plecate pentru o perioadă de până în 12 luni în străinătate + persoane de cetăţenie străină care sunt în România pentru o perioadă mai mare de 12 luni) se adună numărul de persoane despre care se ştie că sunt plecate din ţară pentru o perioadă mai mare de 12 luni (nu intră în această categorie cei cca 650.000 români  cu paşapoarte RDS – domiciliaţi în străinătate – şi care nu se trec nici pe listele electorale permanente, dar au drept de vot).

După ce se efectuează adunarea, se scade numărul de minori – până în 14 ani existenţi în octombrie 2011, conform datelor definitive ale recensământului, după care se scade şi numărul de persoane decedate  din perioada noiembrie 2011 – martie 2014, care apar în raportările lunare ale INS.

Avem următoarele date oficiale:

A) 20.121.641: populaţie stabilă

B) 727.540: români plecaţi peste 12 ani în străinătate:

C) 3.189.646: minori între 0 şi 14 ani din cadrul populaţiei stabile

D) 64 887: minori plecaţi din ţară peste 12 luni

E)  44.576: persoane decedate în noiembrie – decembrie 2011

F) 255.539: persoane decedate în 2012

G) 249.264: persoane decedate în 2013

H) 66.847: persoane decedate în ianuarie-martie 2014

Se adună A + B iar din suma rezultată se scad: C, D, E, F, G şi H. , şi rezultatul îl reprezintă numărul aproximativ corect al numărului de alegători de pe listele electorale..

După efectuare adunărilor şi scăderilor, avem 16.978.422 de alegători pe listele electorale permanente. La prima vedere, datele date de primari şi făcute publice de AEP pe 16 mai a.c. sunt umflate cu 1.248.573 persoane. Atenţie însă, numărul real al alegătorilor de pe listele electorale este şi mai mic pentru că nu avem date despre persoanele condamnate definitiv, cele internate cu boli psihice şi care nu au dreptul să aleagă, numărul de persoane decedate în perioada 1 aprilie – 16 mai şi nu avem nici numărul de minori care aveau 15 ani în octombrie 2011 şi care nu au 18 ani pe 25 mai 2014.

Românii care votează lista din Ungaria nu au fost radiaţi

În comunicatul AEP din 16 mai a.c.se menţionează că scăderea numărului de alegători faţă de raportarea din 10 mai se datorează operărilor făcute de primari în registrele electorale locale şi radierii alegătorilor care au anunţat că votează lista altor state. Aşa cum am arătat mai sus, AEP nu a comunicat câţi din cei 58.514 de alegători în minus fac parte din categoria celor radiaţi pentru că votează lista electorală a unui alt stat. Şi nici care sunt statele nu se menţionează. Din informaţiile noastre, reieşea că pe lista de vot pentru europarlamentarele din Ungaria erau înscrişi pe 5 mai cca 150.000 de alegători (de etnie maghiar) din România. Oficialii AEP susţineau recent că autorităţile electorale maghiare comunică cu 24 sau 48 de ore înainte de scrutin care sunt românii care vor vota pentru listele de partid din Ungaria. Cu 24 de ore înainte de scrutin, AEP nu a dat niciun comunicat legat de românii care votează pentru Ungaria. Şi, cu siguranţă, cei 150.000 vor vota – ilegal – şi pentru liste din România. De asemenea, din informaţiile pe care le deţinem, rezultă că 70.000 de români din Spania – din cei care se află, pe bază de CNP şi pe listele electorale din România – s-au înscris pe listele spaniole. Nici despre situaţia din Spania nu s-a dat vreo informaţie oficială. Şi acolo, există premise pentru ca o parte dintre români să voteze dublu. Oficialii AEP susţin că toţi alegători care vor vota dublu sau multiplu vor fi foarte uşor descoperiţi şi sancţionaţi. Problema este că ei vor fi descoperiţi după ce vor vota şi vor influenţa rezultatul alegerilor într-o mai mică sau mai mare măsură,consemneaza cotidianul.ro

Nici municipiul Carei nu face exceptie.Astfel,dacă in urma recensământului ,numărul total de locuitori  este de 21.112,listele electorale sosite pe adresa Primăriei Carei cuprind nici mai mult nici mai puţin de…21.367 persoane cu drept de vot,mâine 25 mai 2014.

redacţia

Lasati un comentariu